Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 542/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 542/R-MF
Ședința publică din 02 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. G -, președinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu dr.- -
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații:, fiul lui și, născut la 11.12. 1979, CNP--, fiul lui și, născut la 29.06.1975, CNP-- și, fiul lui G și, născut la 07.04.1969, CNP--, în prezent aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 28.08.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții inculpați, și, în stare de arest și asistați de avocat ales, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului recurenților inculpați să ia legătura cu aceștia în vederea pregătirii apărării.
Apărătorul recurenților inculpați și reprezentantul parchetului, precizează pe rând că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții inculpați, și, arată că toată motivarea tribunalului se referă la faptul că aceștia prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Susține că după 2 ani și o lună de anchetă s-au încălcat grav prevederilor art. 5 paragraful 3 din Convenție. În acești 2 ani de zile cele mai multe cauze de amânare nu au fost datorate nici inculpaților, nici apărării, ci au fost datorate unor cauze obiective, dar neimputabile lor. Inculpatul are 3 părți vătămate care au fost traficate în perioada aprilie 2004- aprilie sau mai 2006, perioadă în care se afla în detenție. Se motivează că există pericolul că inculpații puși în libertate ar influențata părțile. Apreciază că inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu există probe că aceștia ar încerca să influențeze în vreun fel părțile vătămate sau martorii. Susține că nu este o cauză extrem de complexă, așa cum se spune, fiind vorba doar de 13 părți vătămate. În cauză au fost audiați 7 martori care nu au spus nimic despre inculpați. Arată că un frate al inculpaților infectat cu virusul a murit după ce a fost ținut în detenție și în ultimul moment a fost pus în libertate când era pe masa de operație. Numai unul dintre inculpați este recidivist, inculpatul nu a avut antecedente penale, iar inculpatul este reabilitat. Apreciază că inculpații nu sunt infractori periculoși. Solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii tribunalului ca nefiind motivată legal și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, întrucât sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii tribunalului. Într-adevăr dispozițiile legale prevăd faptul că scopul măsurii preventive poate fi atins prin punerea în libertate sub control judiciar, însă nu se poate face abstracție de faptul că în cauză au fost trimiși în judecată un număr de 13 inculpați, aceștia au constituit un grup infracțional organizat care a acționat pe o perioadă mare de timp, cuprinsă între anii 2003-2007, au traficat un număr mare de părți vătămate și civile nu numai pe teritoriul României, dar și pe teritoriul altor țări cum sunt Spania și Italia și au dobândit din activitatea infracțională sume mari de bani și bunuri. Inculpații și, având antecedente penale pentru infracțiuni de proxenetism au fost reabilitați, dar nu se poate face abstracție de faptul că în ciuda reabilitării nu se poate exclude ideea că aceștia puși în libertate și-ar putea relua activitatea infracțională. Într-adevăr reabilitarea anulează consecințele condamnării, însă nu poate duce la concluzia că odată puși în libertate acești inculpați și-ar putea relua activitatea infracțională atât timp cât ei anterior săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane tocmai cu același gen de infracțiuni s-au ocupat, respectiv cu trafic de persoane. Inculpații nu au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, aspect care a îngreunat cercetările atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată. Apreciază că la acest moment nu se impune liberarea provizorie sub control judiciar nefiind întrunite condițiile prevăzute de lege sub acest aspect.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în libertate. Arată că este grav bolnav și trebuie să facă două intervenții chirurgicale. Precizează că nu a recunoscut faptele pentru că nu le-a comis. În perioada 2004-2006 fost arestat și în această perioadă i-au fost aduse toate acuzațiile și nu avea ce să recunoască.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate. Arată că nu a traficat părțile vătămate, singura lui vină este că s-a întâmplat în apartamentul tatălui său. Cu privire la sumele de bani și bunuri, precizează că de la vârsta de 16 ani a avut apartament luat de tatăl său, iar în anul 1990 avut 4 depuneri de autoturisme.
Recurentul inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că are 3 copiii minori și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Constată că, prin încheierea de ședință din data de 28 august 2009, Tribunalul Argeș, a espins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de petenții, fiul lui și, născut la 11.12.1979 în com, jud A, CNP -, domiciliat în com. sat., jud. A, fiul lui și, născut la 29.06.1975 în G, CNP -, domiciliat în, sat., jud. A și, fiul lui G și, născut la 07.04.1969 în P, jud. D, CNP -, domiciliat în orașul P,-, jud.
Obligă fiecare petent la câte 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.79D/P/07.09.2007 al DIICOT - Biroul Teritorial Argeșs -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, escu și, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane majore și minore proxenetism, constituirea de grup infracțional și spălare de bani, prev.și ped.de art.12 alin.1, 3, art.13 alin.1, 3 din Legea 678/2001, art.329 Cod penal, art.7 din Legea 39/2003 și art.23 lit.b din Legea 656/2002.
Petenții inculpați, au fost arestați în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală la data de 14.08.2007, măsură menținută până în prezent.
S-a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu a cererii, respectiv cerințele impuse de art.1602alin.1 Cod pr.penală, cererea urmând a fi analizată sub aspectul temeiniciei acesteia, în raport de disp.art.1602alin.2 Cod pr.penală și art.136 Cod pr.penală, care reglementează în general scopul măsurilor preventive, fie că este vorba de arestarea sau punerea în libertate a unei persoane.
Instanța a ținut seama la soluționarea cererii de criteriile prev.de lege și care se referă la scopul măsurii, datele care îl caracterizează pe inculpat, situația personală a acestuia dar și pericolul social concret pe care acesta îl prezintă pentru ordinea publică care au dus la luarea măsurii preventive a inculpaților și a prelungirii acestei măsuri este cel prev.de art.148 lit.f Cod pr.penală.
În raport cu datele existente în dosarul cauzei, din probele administrate, prima instanță a apreciat că cererile de liberare provizorie sub control judiciar nu sunt fondate, deoarece o astfel de măsură de clemență nu este aptă să asigure scopul pentru care s-a dispus împotriva inculpaților arestarea preventivă.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen legal inculpații, și.
În motivele de recurs susținute oral sunt invocate următoarele aspecte de nelegalitate și netemeinicie: în mod greșit prima instanță s-a referit la pericolul concret pe care-l prezintă persoana inculpaților pentru ordinea publică, deoarece acest criteriu nu este specific instituției liberării provizorii; nu se poate reține o culpă procesuală a inculpaților deoarece formularea unor cereri pe parcursul procesului penal de către aceștia nu constituie o cauză imputabilă lor pentru amânarea în mod repetat a soluționării dosarului; lăsați în libertate, inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică și de asemenea, nu există probe că aceștia ar încerca să influiențeze în vreun fel părțile vătămate sau martorii; situația familială a inculpaților este dificilă, ceea ce necesită punerea lor în libertate; durata arestării preventive a depășit termenul rezonabil, iar complexitatea acestei cauze prefigurează o durată mare de soluționare.
Examinând încheierea supusă recursului din punct de vedere al motivelor invocate în conformitate cu disp.art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile sunt nefondate.
În mod corect prima instanță a examinat nu numai îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de lege privind admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, dar și temeinicia acestora, având în vedere că în conformitate cu disp.art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar este o vocație acordată de lege pentru inculpații arestați, urmând ca instanța să verifice, În raport cu probele administrate, temeinicia unei astfel de cereri.
În mod corect prima instanță a avut în vedere și criteriul pericolului social concret pe care îl reprezintă persoana inculpaților pentru ordinea publică, dacă aceștia vor fi lăsați în libertate.
În raport cu ansamblul probelor administrate până în prezent, rezultă că lăsarea lor în libertate este de natură să aducă atingere relațiilor și valorilor sociale care formează ordinea publică. Prin urmare, liberarea provizorie sub control judiciar nu poate fi acordată inculpaților recurenți, deoarece potrivit disp.art.136 alin.2 Cod procedură penală o astfel de dispoziție nu este adecvată scopului pentru care s-a dispus măsura arestării preventive, respectiv protecția ordinii publice și pentru a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Formulare a unor cereri de către inculpații-recurenți pe parcursul procesului penal în vederea exercitării dreptului la apărare și a intereselor legitime, nu poate fi un aspect imputabil procesual al acestora, deoarece astfel de cereri sunt formulate în limitele și condițiile prevăzute de normele procesual penale și pentru apărarea unor interese legitime și drepturi subiective. Cu toate acestea, în mod corect prima instanță a avut în vedere că această cauză are un caracter complex care justifică în ansamblu durata arestării preventive pentru fiecare dintre recurenții-inculpați.
Complexitatea acestei cauze și posibilitatea acordării și altor termene de judecată nu poate fi un argument legal pentru admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.
Aspectele de natură familială invocate de către inculpați nu sunt suficient de relevante pentru a duce la concluzia că liberarea provizorie sub control judiciar poate fi o măsură adecvată scopului arestării preventive.
Pentru aceste considerente și în temeiul disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpați.
În temeiul disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat și la onorariu de avocat din oficiu.
PENTRU ACESDTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpații:, fiul lui și, născut la 11.12. 1979, CNP--, fiul lui și, născut la 29.06.1975, CNP-- și, fiul lui G și, născut la 07.04.1969, CNP--, în prezent aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 28.08.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții - inculpați la cate 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.: dr.
Tehnored.:
2 ex./01.10.2009.
Jud.fond: .
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu, Marius Gabriel
