Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 553/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(849/2009)
DECIZIE PENALĂ NR. 553
Ședința publică de la 13 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cerbu Silvia
JUDECĂTOR 2: Rog Lucia
JUDECĂTOR 3: Encean Simona
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință nr. 36 din 08.04.2009 pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 471/13.04.2009, atașată la fila 12/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al inculpatului depune la dosarul cauzei motivele de recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, depuse în scris la dosar la acest termen de judecată, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință admiterea cererii de liberare sub control judiciar, considerând că instanța de fond a apreciat în mod greșit probele administrate în cauză și a dispus respingerea cererii de liberare sub control judiciar, fără să examineze dispozițiile art. 160/2 alin.2Cpp deși era obligată să o facă.
În ceea ce privește motivarea instanței de fond, în sensul că lăsat în libertate inculpatul va încerca să influențeze aflarea adevărului, în opinia apărării, aceste argumente nu mai subzistă, câtă vreme inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei pentru care este cercetat și a contribuit la aflarea adevărului prin furnizarea de date cu privire și la alte persoane care au săvârșit fapte de natură penală.
Mai mult decât atât, inculpatul se află arestat de o lună și J în timp ce ceilalți coinculpați sunt cercetați în stare de libertate și nici măcar nu au fost citați până la acest moment.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și punerea în libertate sub control judiciar a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, apreciind că în mod judicios instanța de fond a respins cererea de liberare sub control judiciar a inculpatului, apreciind că odată lăsat în libertate inculpatul va încerca să influențeze aflarea adevărului în cauză, nu numai în ceea ce îl privește dar și cu privire la ceilalți coinculpați. Având în vedere că inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de asociere într-un grup constituit la nivelul anului 2006 și a participat efectiv la ridicarea sumelor de bani ce proveneau din activitatea infracțională, consideră că lăsat în libertate inculpatul ar mai săvârși și alte fapte de natură penală pentru a-și asigura existența.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și a cererii de liberare provizorie sub control judiciar pentru a fi din nou alături de copilul său.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință nr.36/ 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul și a fost obligat să plătească suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, inculpatul a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar.
În motivarea cererii, inculpatul a arătat că starea de libertate a persoanei este cea firească și este îndreptățit să ceară și să obțină, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, punerea în libertate provizorie.
Totodată, a arătat că este la primul conflict cu legea penală și nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni, că va zădărnici aflarea adevărului prin influențarea unor martori, părți sau va distruge mijloacele de probă, astfel că sunt îndeplinite condițiileprev.deart. 160/2 Cod Procedură Penală.
De asemenea, a arătat inculpatul că textul de lege referitor la liberarea provizorie sub control judiciar nu se referă la natura și gravitatea vreunei infracțiuni, ci privește, pe de o parte, doar infracțiunea săvârșită din culpă și în cazul celor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar pe de altă parte, cazul strict determinat de legiuitor, respectiv existența datelor din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți.
Analizând cererea sub aspectul motivelor invocate, din perspectiva disp.art. 160/1 și urm. Cpp, tribunalul a apreciat-o ca fiind nefondată, pentru următoarele considerații:
La data de 6.03.2009, Tribunalul Teleormana dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, reținându-se că sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale privitoare la dispunerea unei astfel de măsuri, din probatoriile administrate rezultând presupunerea rezonabilă că a săvârșit fapteleprev.deart.7 alin.1 rap.la art.2 lit.b pct.18 din Legea 39/2003, art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 rap.la art.58 din Legea 161/2003, art.46 al.1 lit. b și alin.2 din Legea 161/2003, cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal și art.48 din Legea 161/2003 cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal, toate cu aplic.art.33 Cod Penal.
Potrivit disp. art. 160/2 al.2 Cod Procedură Penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
În cauza dedusă judecății, inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de asociere într-un grup infracțional și odată lăsat în libertate va încerca să influențeze aflarea adevărului în cauză nu numai în ceea ce-l privește, ci și în privința celorlalți inculpați, cu atât mai mult cu cât în cauză o parte dintre aceștia se află în stare de libertate.
Cu atât mai mult cu cât la dosarul cauzei au fost depuse listingurile cu mesajele schimbate între inculpat și alte persoane, în care se discută despre o razie cu referire la perchezițiile domiciliare ce urmau să fie efectuate la data de 5 martie 2009.
Așa cum a reieșit din aceste listinguri, mesajele au fost trimise cu o zi, mai precis cu câteva ore înainte de efectuarea percheziției, iar urmare acestora, la domiciliul inculpatului nu a mai fost găsită aparatura electronică ce se prezumă că a fost folosită la săvârșirea infracțiunilor.
Recunoașterea inculpatului în cauza de față că a ridicat o sumă de bani fără să realizeze gravitatea acestei fapte, nu este de natură să formeze convingerea instanței că se impune liberarea inculpatului sub control judiciar.
Pentru cele expuse, în baza art. 160/2 al.2 Cod Procedură Penală, instanța de fond a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea acesteia și punerea în libertate.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.1602alin.1 și 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Conform art.1608aalin.6 Cod procedură penală, în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cererea este neîntemeiată sau când aceasta a fost făcută de către o altă persoană și nu a fost însușită de învinuit sau inculpat, instanța respinge cererea.
Din interpretarea textelor legale anterior menționate reiese că liberarea provizorie este o măsură facultativă, dacă se constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art.1602alin.1 și 2 din Codul d e procedură penală, întrucât dispozițiile art.1608aalin.6 Cod procedură penală impun o analiză a oportunității cererii în raport cu temeinicia acesteia.
Verificând existența cazurilor de admisibilitate menționate în art.1602alin. 1 și 2 Cod procedură penală, Curtea constată că, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, în sensul că pedeapsa închisorii prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului nu depășește 18 ani și nu există date din care să rezulte că este necesar a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori ori că vor altera ori distruge mijloace de probă.
Este adevărat că tribunalul a reținut că există pericolul ca odată lăsat în libertate inculpatul să încerce să influențeze aflarea adevărului în cauză nu numai în ceea ce-l privește, ci și în privința celorlalți inculpați, cu atât mai mult cu cât în cauză o parte dintre aceștia se află în stare de libertate iar la dosarul cauzei au fost depuse listingurile cu mesajele schimbate între inculpat și alte persoane, în care se discută despre o razie cu referire la perchezițiile domiciliare ce urmau să fie efectuate la data de 5 martie 2009, iar urmare acestora, la domiciliul inculpatului nu a mai fost găsită aparatura electronică ce se prezumă că a fost folosită la săvârșirea infracțiunilor.
Cu toate acestea cu prilejul analizei îndeplinirii condițiilor de admisibilitate instanța de fond nu a reținut că acestea constituie date din care rezultă că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului ci le-a conferit semnificația unor împrejurări ce țin de temeinicia cererii.
Sub acest aspect, Curtea reține că listingurile menționate relevă un comportament anterior declanșării procesului penal și nu reprezintă o împrejurare din care să se tragă concluzia că, pe viitor, inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori ori că vor altera ori distruge mijloace de probă.
Astfel, Curtea constată că din punct de vedere formal, cererea îndeplinește condițiile de admisibilitate.
Analizând temeinicia cererii, Curtea constată că cererea de liberare provizorie sub control judiciar este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Având în vedere că legea nu oferă nici un criteriu, care să fie avut în vedere de către instanță cu prilejul analizării pe fond a cererii, examinarea se va realiza prin raportare la fapta comisă, pericolul social concret al acesteia, împrejurările comiterii, urmările produse și persoana inculpatului.
Astfel, probele administrate în faza de urmărire penală relevă indicii temeinice în sensul cerut de dispozițiile art.143 raportat la art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este învinuit.
S-a reținut că în vara anului 2006 inculpatul a participat la ridicarea efectivă a sumei de 32.587 euro, pe parcursul a zece tranzacții bancare, având cunoștință că banii proveneau din fraude informatice.
Totodată, s-a reținut că inculpatul a făcut parte dintr-un grup de 11 persoane, în prezent arestate preventiv în aceeași cauză, care s-a organizat în scopul comiterii de infracțiunii de înșelăciune prin intermediul sistemelor informatice, inculpatul fiind unul dintre liderii grupului.
Având în vedere numărul mare de persoane care au participat la comiterea faptelor (31 de persoane), multe dintre acestea fiind în stare de libertate, valoarea mare a pagubei produse, Curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Astfel, față de natura infracțiunilor săvârșite (de criminalitate informatică), gradul de pericol social al acestora (au produs pagube însemnate), apartenența la un grup infracțional organizat ce imprimă faptelor un caracter mai grav, Curtea apreciază că nu se impune lăsarea în libertate a inculpatului.
Totodată, având în vedere că urmărirea penală a debutat în cursul lunii martie 2009, procesul penal fiind la început, iar inculpatul a fost arestat preventiv în 06.03.2009, Curtea apreciază că se justifică măsura arestării preventive a inculpatului pentru realizarea scopului procesului penal și buna lui desfășurare, potrivit dispozițiilor art.136 alin.1 și 2 din Codul d e procedură penală.
Prin urmare, hotărârea recurată este temeinică și legală, așa încât din această perspectivă recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respins.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală obligă inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces-vebal
pentru d-na jud.
aflată în M semnează
Președinte complet
GREFIER,
Red.-16.04.2009/ 09.06.2009
Dact./21.04.2009/2ex
T - jud-EE
09 Iunie 2009
Președinte:Cerbu SilviaJudecători:Cerbu Silvia, Rog Lucia, Encean Simona
