Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 629/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.629
Ședința publică din 16 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Vorniceasa Președinte Secție
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Arin Alexandru
GREFIER: -
*********************************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul - împotriva încheierii din data de 14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat -, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul - inculpat arată că își menține recursul declarat.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat -, avocat, arată că înțelege să critice încheierea tribunalului prin care s-a respins cererea de liberare provizorie pe control judiciar, pentru motivul prevăzut de art.3859pct.18 CPP, respectiv tribunalul a comis o eroare gravă de fapt în sensul reținerii unei situații de fapt care să ducă la menținerea inculpatului în arest. Precizează că există temeiuri pentru admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și există un singur temei pentru menținerea stării de arest, respectiv multitudinea faptelor săvârșite. Susține însă că în cauză există un singur lucru cert - flagrantul, care nu a fost realizat, inculpatul refuzând să ia banii. Afirmă că la 11.01.2008 a început urmărirea penală. Celelalte fapte nu au mai fost cercetate. Învederează faptul că nu există vreo dovadă în dosar despre o sustragere de la urmărirea penală. Trebuia să existe un ordin de dare în urmărire locală și generală a inculpatului, care însă nu există. Arată că nu sunt indicii sau probe temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă penală, în afară de flagrant, care nu s-a realizat. Precizează că nu s-a efectuat infracțiunea de trafic de influență. Susține că după acel moment inculpatul s-a certat cu părinții și a plecat de acasă, fiind oprit în trafic și în acest context s-a luat măsura arestării preventive. Afirmă că este discutabil dacă în cauză este vorba despre trafic de persoane sau înșelăciune sau dacă a săvârșit aceste fapte. Învederează faptul că procurorul care a realizat acel flagrant a fost eliberat din funcție și dosarul nu a fost repartizat altui procuror pentru cercetare. Arată că inculpatul are 21 de ani, nu are antecedente penale și la dosar nu există dovada existenței unei infracțiuni atât de grave. Precizează că inculpatul nu a fost audiat, nu a fost confruntat cu denunțătorii, nu există vreo dovadă materială a predării banilor. Susține că există contracte de împrumut cu denunțătorii, făcute la notar, dar nu poate face aceste probe cât timp nu este desemnat un procuror pentru efectuarea cercetărilor. Afirmă că în aceeași ședință a fost pus în libertate un inculpat cercetat pentru omor, tot tânăr ca inculpatul din prezenta cauză. Arată că interesul este ca inculpatul să aibă posibilitatea să se apere. Învederează faptul că inculpatul nu a fugit, nu este dovedit acest aspect. De asemenea, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului. Solicită admiterea recursului, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, cu respectarea tuturor obligațiilor ce decurg.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca neîntemeiat. Arată că mandatul de arestare preventivă a fost emis la data de 13.07.2009, această emitere fiind precedată de darea în urmărire la nivel de țară, căutări ale Poliției la domiciliu, verificări la Direcția Generală a Penitenciarelor și Starea Civilă. Precizează că inculpatul știa de existența acestui dosar și a plecat din localitate. Afirmă că se poate reține că s-a sustras. Cu privire la cererea de probatorii, susține că dacă aceasta ar fi fost adresată conducerii Parchetului, cercetarea penală era continuată, chiar dacă procurorul de caz s-a pensionat. Arată că încheierea din 14.10.2009 este legală și temeinică față de faptele reținute în faza de administrare a probelor, existând indicii și probe de vinovăție, cum ar fi declarațiile și denunțurile celor 26 de persoane care într-o perioadă lungă au dat acele sume de bani. Precizează că se justifică arestarea preventivă și menținerea acestei măsuri și respingerea cererii de liberare provizorie.
Recurentul - inculpat - arată că flagrantul a fost o înscenare. Precizează că sunt indivizi care declară că i-au împrumutat o anumită sumă și cei cu care are contract notarial și cărora le-a restituit sumele de bani. Susține că infracțiunea de trafic de influență nu există. Afirmă că nu a avut intenția să inducă în eroare organele de poliție și s-a legitimat atunci când a fost oprit. Lasă la aprecierea instanței în a lua cea mai bună soluție.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față,constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-,în temeiul art.160/8a alin.6 Cod pr.penală,s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul -, fiul lui și al,născut la data de 06 iulie 1988 în municipiul I,în prezent arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr.25 din 13 iulie 2009, emis de Tribunalul Neamț.
S-a respins cererea de înlocuirea măsurii preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărători aleși.
În temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 5o lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- din 14.10.2009, inculpatul, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 257 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, prin apărător ales a solicitat, în temeiul art. 1601din Codul d e procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar sau, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea cererii, inculpatul a arătat că este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 257 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, că a fost arestat în lipsă, întrucât și-a schimbat domiciliul fără să-și anunțe părinții, că nu s-a sustras urmăririi penale, considerând că dosarul nr. 11/P/2008, în care a avut loc un flagrant, eșuat, la denunțul lui, a fost închis.
A mai arătat inculpatul, că nu a fost citat pentru propunerea de arestare preventivă, iar recursul formulat a fost respins, ca tardiv, de Curtea de APEL BACĂU. Totodată, a învederat că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pentru a se menține arestarea preventivă și nu a încălcat măsurile provizorii stipulate în art. 148 lit. a din Codul d e procedură penală,
Întrucât nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, nu va influența părțile vătămate sau martorii și nu va săvârși alte infracțiuni, a considerat că poate fi judecat în stare de libertate.
Potrivit dispozițiilor art. 1608Cod procedură penală, instanța a procedat la verificarea admisibilității în principiu a cererii, în sensul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1606Cod procedură penală. Constatând că cererea cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 1606alin. 2 Cod procedură penală, iar inculpatul și-a însușit cererea formulată de apărătorul său, făcând mențiune în acest sens, instanța a admis, în principiu, cererea.
Analizând, pe fond, cererea formulată, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, motivat de următoarele:
Prin încheierea nr. 21/U din 13.07.2009 a Tribunalului Neamț, în baza art.1491Cod procedură penală, raportat la art. 148 alin. 1 lit. a și f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 257 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
În motivarea încheierii s-a reținut că inculpatul, profitând de situația părților vătămate care căutau să obțină o locuință, a pretins că se află în relații de prietenie cu viceprimarul municipiului PNc are îi poate favoriza obținerea cu prioritate repartiției locuințelor prin ANL, contra unor comisioane ce variau între 4.000 și 500 de euro, sau între 500 și 6.000 de lei. În aceste condiții, în perioada 2006 - 2008, inculpatul a pretins și a primit de la un număr de 26 de persoane, suma totală de 25.120 lei și 49.300 euro. Toate persoanele au formulat autodenunț și plângere împotriva inculpatului. Din această sumă, o mică parte a fost restituită părților vătămate ( 7.000 euro și 250 lei).
În data de 11.01.2008 s-a încercat surprinderea inculpatului în flagrant, însă, în momentul în care echipa operativă a intervenit, inculpatul nu luase încă banii aflați pe masă și a negat orice implicare. Cu toate acestea, inculpatul, audiat fiind și aducându-i-se la cunoștință învinuirea, nu a justificat într-un mod verosimil, conținutul convorbirilor telefonice purtate cu persoanele păgubite, prezența sa împreună cu persoana care l-a denunțat, la locul flagrantului și declarațiile celorlalte persoane păgubite.
În aceste condiții, deși a fost și audiat ( fila 35 ), inculpatul nu s-a mai prezentat la invitațiile organului de urmărire și nu a mai fost găsit la domiciliu. Mai mult, chiar după această dată, au fost depuse noi denunțuri formulate de alte trei persoane care au arătat că în perioada de după ianuarie 2008 au fost păcălite, în același mod, reținut anterior. În septembrie 2008, cetățean român și canadian, a depus plângere, arătând că i-a dat inculpatului suma de 11.000 euro, pentru obținerea a 2 terenuri și trei apartamente în municipiul P
Din complexul tuturor acestor împrejurări, instanța a considerat că în cauză există probe pe baza cărora se poate presupune, în mod rezonabil, că s-au săvârșit mai multe fapte care, prin sine, pot întruni conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de influență și că inculpatul este autorul acestor fapte.
De asemenea, Tribunalul Neamț, a constatat pe baza aceluiași complex de împrejurări și fapte, că inculpatul prezintă un risc deosebit de ridicat de a săvârși noi fapte de natura celor presupuse a fi săvârșite de el, această concluzie trăgând-o din faptul că inculpatul, deși a luat cunoștință de faptul că era anchetat penal ( fila 35), a continuat să racoleze noi persoane cărora le-a pretins sume de bani, în același scop.
Întrucât infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este prevăzută și pedepsită de art. 257 Cod penal cu închisoare de la 2 la 10 ani, întrucât inculpatul a continuat activitatea infracțională și după ce a fost audiat și nu în ultimul rând, având în vedere faptul că inculpatul a fugit de la domiciliu, existând posibilitatea de a se sustrage urmăririi penale și judecății ( actul depus la dosar, fila 13, întărește această convingere), tribunalul a considerat că sunt întrunite dispozițiile art. 148 lit. a și f Cod procedură penală și art. 143 Cod procedură penală, astfel că a dispus arestarea preventivă.
Analizând cererea formulată de inculpat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este sub 18 ani și nu există date din care să rezulte că inculpatul ar încerca zădărnicirea aflării adevărului, dar, raportat la gravitatea faptelor pentru care este cercetat, la multitudinea actelor materiale de acest gen comise, chiar după data de 11 ianuarie 2008, când a avut loc flagrantul care a eșuat, la puternicul impact social, având în vedere consecințele produse sub aspect material, concretizate în posibilitatea creării unor prejudicii substanțiale, la faptul că s-a sustras urmăririi penale, instanța de fond a apreciat că nu se justifică lăsarea în libertate a inculpatului, cel puțin în acest stadiu al urmăririi penale.
Apărarea inculpatului că nu s-a sustras urmăririi penale nu a fost primită, având în vedere că a părăsit localitatea de domiciliu, fără a anunța organele judiciare, deși cunoștea faptul că este cercetat în dosarul nr. 11/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, care prin apărătorul ales a reiterat toate susținerile formulate în fața instanței de fond, susțineri care se regăsesc și în partea introductivă a deciziei, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, iar pe fond admiterea cererii de liberarea provizorie sub control judiciar.
Instanța de control judiciar, analizând încheierea recurată, atât prin prisma motivelor invocate de către inculpat, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală.
Astfel, se reține că potrivit dispozițiilor art.160/2 aliniat 2 din Codul d e procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Raportând aceste dispoziții legale la cauza dedusă judecății, din actele de urmărire penală efectuate până în acest moment, rezultă că sunt indicii că inculpatul a comis mai multe fapte penale, care chiar dacă ulterior vor primi o altă încadrare juridică, au un mare impact negativ asupra opiniei publice, iar multitudinea acestora sunt de natură a crea o temere că dacă va fi lăsat în libertate, inculpatul își va continua activitatea infracțională.
De asemenea, prin atitudinea sa, de a părăsi localitatea unde domicilia, fără a anunța organele judiciare, deși cunoștea faptul că are în lucru un dosar penal, a îngreunat activitatea de urmărire și chiar mai mult de atât, deși împotriva sa era începută urmărirea penală, s-au înregistrat noi denunțuri.
Apărarea inculpatului că pentru multe sume de bani are contracte autentice de vânzare/cumpărare, va fi înlăturată, în condițiile în care acesta nu a prezentat actele care să-i susțină afirmațiile făcute. Dacă inculpatul nu s-ar fi sustras urmăririi penale, avea posibilitatea să -și formuleze apărări și să depună toate documentele de care dorea să se folosească pentru susținerea acestora, urmând ca organul de urmărire penală să le verifice.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că în mod pe deplin justificat instanța de fond a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar,motiv pentru care în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul acestuia.
Se va lua act că recurentul inculpat a fost asistat de apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.192 aliniat 2 din Codul d e procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - inculpat - împotriva încheierii din data de 14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Constată că recurentul - inculpat a fost asistat de apărător ales.
În conformitate cu dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală obligă recurentul - inculpat să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.10.2009, în prezența recurentului - inculpat.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
GREFIER
-
Red.înch.
Red.
Tehnored.
Ex.2
19.10.2009
Președinte:Ioana VorniceasaJudecători:Ioana Vorniceasa, Ecaterina Ene, Arin Alexandru
