Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 06 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ghideanu Anca
JUDECĂTOR 2: Chirilă Mihaela
JUDECĂTOR 3: Dublea Aurel
GREFIER: - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Sedinta publica din data de 06.02.2008
DECIZIA PENALĂ Nr. 69
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, prin care s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru inculpatul.
, inculpatul precizează că își menține recursul formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului formulat de inculpat.
Av. pentru inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și rejudecând cauza, în temeiul art. 1609al.7 Cod proc. penală instanța de recurs să dispună punerea în libertate provizorie sub control judiciar a numitului.
În fața primei instanțe, apărarea a făcut dovada pe deplin că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a cererii cât și a admisibilității pe fond a acesteia.
Prin actele depuse, respectiv caracterizări, s-a făcut dovada că inculpatul poate fi judecat în stare de libertate sub control judiciar, motivat în primul rând de faptul că acest în vârstă de 74 de ani nu poate nici măcar teoretic să influențeze sau să zădărnicească aflarea adevărului în prezenta cauză, urmând a fi avută în vedere și lipsa antecedentelor penale.
În cauză trebuie să mai fie depuse doar două acte, respectiv rezultatul ADN și o adresă a Spitalului Județean
Inculpatul nu poate influența în nici un fel partea vătămată în a da alte declarații decât cele date în faza urmăririi penale, întrucât aceasta la acest moment este plecată în străinătate, la muncă în Italia și de aese4menea nu poate influența ceilalți martori.
Nu poate fi menținută măsura arestării preventive a inculpatului pentru că acesta nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în condițiile în care acele caracterizări depuse la dosar ne arată o altă persoană decât cum s-a reținut în faza urmăririi penale.
Inculpatul este o persoană care avea în grijă de mai bine de 10 ani pe numita, concubina sa, ce are un handicap locomotor și de care acesta avea grijă.
Trebuie avut în vedere și faptul că în încheierea de ședință pronunțată, prima instanță, apreciază avocat că s-a pronunțat pe fondul cauzei având în vedere că a reținut că inculpatul este vinovat în totalitate în acest conflict el nefiind vătămat în nici un fel.
Există o opinie a inculpatului, există o opinie a părții vătămate, urmând ca numai analizând probatoriul va fi administrat, să se constate dacă inculpatul este vinovat sau gradul de vinovăție.
În concluzie, avocat solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul apreciază că situația este destul de clară în acest dosar cu privire la vinovăția inculpatului, motiv pentru care și instanța de fond a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Consideră că nici în acest moment nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1602Cod procedură penală, motiv pentru care solicită respingerea recursului.
Inculpatul recurent, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate sub control judiciar.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA
Asupra recursului penal de față reține următoarele.
Prin încheierea din 4 februarie 2008 Tribunalul Vaslui, în dosarul nr- a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 39/U din 28 decembrie 2007 emis de aceeași instanță în dosarul nr-, cerere formulată de inculpatul.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod procedură penală "liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani".
În speță, în sarcina inculpatului s-a reținut tentativa la săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal, ceea ce, la soluționare pe fond a cauzei ar determina aplicarea disp. art. 21 alin. 2 Cod penal.
Văzând însă condițiile concrete în care pretinde că s-au desfășurat evenimentele ce au avut drept consecință vătămarea numitei și punerea în pericol a vieții acesteia, care nu l-a adresat la rândul ei în nici un mod pe inculpat, văzând indiciile din care rezultă că este necesar ca inculpatul să fie împiedicat a mai săvârși fapte de violență date fiind și conflictele familiale existente, văzând și impactul social deosebit pe care îl au infracțiunile de acest gen în rândul cetățenilor din comunitatea unde trăiesc părțile cu luarea în considerare a valorilor sociale ocrotite de textul incriminator, instanța a apreciat că nu se im pune a se acorda inculpatului liberarea condiționată sub control judiciar.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul. În motivarea recursului, prin apărător, el arată că a făcut pe deplin dovada că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu și pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
învederează că are 74 de ani, fără antecedente penale și nici măcar teoretic nu poate zădărnici aflarea adevărului. El susține că probele ce mai trebuie administrate constau în acte și că nu poate influența în nici un fel partea vătămată, care este plecată în Italia. Inculpatul mai arată că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, invocând caracterizările depuse la dosar. În fine solicită a se ține cont de împrejurarea că de mai bine de 10 ani o îngrijește pe concubina sa, ce suferă de probleme locomotorii.
Examinând actele și lucrările dosarului curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Inculpatul este urmărit penal pentru tentativă la omor, faptă prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal, împotriva sa luându-se măsura arestării preventive la 28 decembrie 2007.
Codul d e procedură penală reglementează liberarea provizorie sub control judiciar în articolele 160 indice 2 -160 indice 3, în primul dintre texte stabilind condițiile liberării. Alineatul 1 al articolului 160 indice 2 Cod procedură penală arată infracțiunile în cazul cărora se poate acorda liberarea, în alineatul (2) introducându-se excepțiile de la acest beneficiu. Astfel cum judicios a argumentat și tribunalul inculpatul îndeplinește teoretic cerințele alineatului(1) și nu se află în vreuna dintre situațiile de la alineatul (2). Se observă -însă - ca primul alineat al articolului 160 indice 2 instituie doar o facultate lăsată la aprecierea instanței, care ia în considerare un întreg complex de factori atunci când hotărăște asupra acordării ori refuzării liberării. Curtea constată că liberarea nu intervine automat, în toate cazurile în care alineatul (2) al art. 160 indice 2 Cod procedură penală nu este incident. Corect tribunalul, având - în vedere contextul amplu examinat în care se presupune că s-a comis fapta de inculpatul, a conchis în sensul respingerii cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Vârsta relativ înaintată a inculpatului și situația sa familială nu pot - prin ele însele și fără coroborare cu alte elemente de fapt - să justifice liberarea, articolul 136(8) din Codul d e procedură penală (aplicabil prin asemănare) având o structură mult mai complexă.
Raportat considerentelor expuse și în baza art. 385 indice 15 punctul 1 litera "b" Cod procedură penală curtea va respinge recursul, ca nefondat, menținând încheierea Tribunalului Vaslui și obligându-l pe recurent la plata cheltuielilor judiciare, conform art. 192(2) Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din 04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. 256/89, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 40 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 6 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
07.04.2008
Tribunalul Vaslui:
Președinte:Ghideanu AncaJudecători:Ghideanu Anca, Chirilă Mihaela, Dublea Aurel