Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 721/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 721/
Ședința publică din 22 2008
Curtea compusă din:
Președinte:dr. - --președinte secție
Judecător:dr. - -
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin procuror .
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurentul G, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea cauzei conform disp. art.304 al.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul în stare de arest asistat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a permis apărătorului, în baza disp. art.172 al.7 Cod procedură penală, să ia legătura cu inculpatul.
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat, constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului,casarea încheierii recurate, iar pe fond judecarea inculpatului în stare de libertate, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.160/2 Cod procedură penală. Se precizează că pedeapsa prevăzută de lege nu depășește 18 ani închisoare, iar din datele de la dosar nu rezultă că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori. De asemenea, inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca inadmisibil potrivit disp. art.148 Cod procedură penală, deoarece cererile de liberare provizorie sub control judiciar nu sunt supuse recursului, iar în subsidiar pune concluzii de respingere a cererii ca nefondată și menținerea încheierii recurate. în plus subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, așa încât liberarea provizorie a acestuia ar aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admitere a recursului și judecare sa în stare de libertate. instanței modul de soluționare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 18 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr-, s-a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul G, fiul lui și, născut la 24 mai 1985 în Pitești, cu același domiciliu, str.-, -.4,.A,.1.8, județul
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr.11/D/P/2007, întocmit de - Biroul Teritorial Argeș, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul G, pentru infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, fiind acuzat că a recrutat-o, cazat-o, transportat-o pe partea vătămată în Italia și, împreună cu numitul a exercitat asupra acesteia violențe și amenințări, determinând-o să se prostitueze în folosul lor.
S-a mai reținut că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, fiind arestat provizoriu de autoritățile italiene și predat către România la data de 12 iunie 2008.
In raport de această situație de fapt, instanța de fond a apreciat, potrivit art.160/2 alin.2 Cod pr.penală, că liberarea provizorie sub control judiciar nu poate fi acordată, întrucât inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, sustrăgându-se de la urmărirea penală.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, susținând că pedeapsa prevăzută de legea penală pentru fapta sub aspectul căreia a fost trimis în judecată nu este mai mare de 18 ani și că în cauză nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica să zădărnicească aflarea adevărului.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, curtea reține că inculpatul este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, fiind suspectat de faptul că a recrutat, cazat, transportat pe partea vătămată în Italia, unde, prin amenințări și violențe, a determinat-o să se prostitueze în folosul său. După începerea urmăririi penale, inculpatul s-a sustras fiind dat în urmărire generală, a fost arestat provizoriu de către autoritățile italiene și predat către România la 12 iunie 2008.
Din conduita inculpatului rezultă, fără dubiu, intenția acestuia de a se sustrage de la judecată și de a zădărnici aflarea adevărului. Or, potrivit art.160/2 alin.2 Cod pr.penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Sustragerea inculpatului timp de 3 ani de la începerea urmăririi penale, prin părăsirea țării, este de natură să conducă la concluzia că acesta a încercat să zădărnicească aflarea adevărului și că același lucru l-ar face în cazul în care va fi pus în libertate provizorie.
Pentru aceste considerente, păstrând principiul proporționalității între gravitatea faptei sub aspectul căreia este bănuit inculpatul și scopul urmărit prin luarea unei măsuri preventive, potrivit art.136 din Codul d e pr.penală, chiar dacă în actuala structură a codului d e proc. Penală român liberarea provizorie este tratată separat de măsurile preventive, curtea constată, cu respectarea și a art.5 din Convenție, că cel puțin pentru o perioadă de timp nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai blândă, nefiind adecvată speței.
In raport de cele ce preced, se impune respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpat, potrivit art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul, G, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Complet specializat de minori penal, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
5 ianuarie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Constantin Duțescu
