Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 725/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - liberare sub control judiciar -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.725
Ședința publică de la 24 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 20 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind formulate cereri ori ridicate excepții, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii prin care s-a menținut arestarea preventivă și revocarea acestei măsuri, cu punerea în libertate a inculpatului, deoarece în cauză nu mai subzistă motivele care au determinat luarea și menținerea arestării preventive, în condițiile în care inițial inculpatul a fost acuzat de trafic de persoane, probatoriul se bazează pe declarațiile a doi martori cu identitate protejată, sunt îndeplinite condițiile stipulate în art.1602p, în ceea ce privește infracțiunea de tentativă de omor, având în vedere că ea este sancționată cu o pedeapsă mai mică de 18 ani.
Se mai arată că inculpatul, în raport de durata prevenției și de probatoriul administrat, nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică și că nu mai poate influența desfășurarea procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece cel puțin pentru una dintre infracțiuni, respectiv cea de tentativă de omor nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se putea dispune liberarea provizorie sub control judiciar, deoarece legea prevede pedeapsa infracțiunii mai mare de 18 ani, în condițiile în care trebuie avută în vedere pedeapsa prevăzută de lege pentru forma consumată a infracțiunii și nu pentru forma tentative.
Inculpatul având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, deoarece toți coinculpații sunt în stare de libertate și declară că își însușește concluziile apărătorului ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea din 20 octombrie 2008, Tribunalul Dolj, a respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar șide înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul - fiul lui și, născut la 25 ianuarie 1980, deținut în Penitenciarul Craiova.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și anume că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunile prevăzute de art.7 din Legea nr. 39/2003 si art.20 rap. la art. 174 comb. cu art. 175 lit. i Cod penal, fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce depășește 18 ani.
Astfel, potrivit art. 1411Cod pr.penală, prinpedeapsa prevăzuta de legese înțelege pedeapsa prevăzuta in textul de lege care incriminează fapta săvârșită in forma consumata, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
de această dispoziție expresa și neechivocă, în interpretarea condițiilor prevăzute de art.1602alin.1, instanța nu va putea avea in considerare forma tentativei ci a formei consumate, care în speță, este sancționată de lege cu pedeapsa pana la 25 de ani.
Referitor și la infracțiunea prev de art. 7 din Legea 39/2003, prima instanță a constatat că și aceasta este sancționata de lege cu pedeapsa maxima de 20 de ani.
Invocarea ca argument disp.art.7 alin. 2 din aceeași lege prin raportarea pedepsei la sancțiunea prevăzuta de lege pentru infracțiunea care intra in scopul grupului infracțional organizat, nu are relevanță sub aspectul analizării condițiilor prevăzute de art.1602, aceasta dispoziție referindu-se la regimul de individualizare judiciara, de aplicare a unei pedepse in situația respectiva, pentru situația concreta, determinata, a obiectului cauzei.
Ca atare, prin instituirea unor excepții de la admisibilitatea instituției liberării condiționate, legiuitorul a avut in vedere ca limita maxima a pedepsei închisoriiprevăzuta de legesă nu depășească 18 ani, astfel încât prima instanță a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
Împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, în termen, a formulat recurs inculpatul, oral, prin apărătorul ales, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece în cauză ar fi îndeplinite condițiile de fond prevăzute de art.1622p, pentru admisibilitatea unei astfel de cereri și pentru că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar mai prezenta pericol pentru ordinea publică, iar acesta nu ar mai putea influența desfășurarea și celeritatea procesului penal.
Recursul este nefondat și va fi respins cu următoarea motivare:
Așa cum în mod temeinic și legal a reținut și instanța de fond, inculpatul este acuzat prin rechizitoriu, de comiterea a două infracțiuni pentru care legea penală prevede pentru fiecare dintre ele o pedeapsă a închisorii mai mare de 18 ani.
Potrivit art.1411p, prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Cutea reține că în raport de precizările exprese ale dispoziției legale sus menționate, la stabilirea condițiilor de fond pentru admisibilitatea cererii, trebuie avută în vedere pedeapsa stabilită de lege pentru infracțiunea consumată și nu pentru tentativă, astfel încât se constată că atât pentru infracțiunea de tentativă de omor, cât și pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 18 ani, astfel încât în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.1602alin.1
C.P.P.Cu motivarea reținută, neexistând cazul de casare invocat în temeiul art. 3856alin.3 p și neconstatându-se din oficiu motive de fapt ori de drept care să impună casarea încheierii, în baza art.38515alin.1 pct.1 lit.b p, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiileart.192 alin.2 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 20 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 25 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 octombrie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.DF
PS/12.12.2008
24 octombrie 2008
- Administrația Finanțelor Publice Sibiu va încasa de la rec.inc. suma de 25 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Doru Filimon, George Ciobanu
