Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 735/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
1202/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.735/
Ședința publică din data de 22 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Ana
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din data de 18 mai 2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales -Șaguna, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.228.720/22.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost atașat Dosarul de urmărire penală nr.753/D/P/2008 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat arată că, în mod nelegal și netemeinic, instanța de fond a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, motivat de faptul că cercetarea în stare de libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, întrucât, pe de o parte, textul de la art.1602Cod procedură penală nu conține o astfel de prevedere și, pe de altă parte, este evident că pericolul pentru ordinea publică există și el a stat la baza luării măsurii arestării preventive, însă inculpatul îndeplinește criteriile enunțate în dispozițiile alin.2 ale textului citat, întrucât nu poate influența administrarea probelor, materialul de urmărire penală fiindu-i deja prezentat, și nu există date că, pe viitor, ar săvârși alte fapte penale, având în vedere că activitatea infracțională a fost accidentală și se datorează anturajului nefast frecventat, în care fuma și se vindea marijuana, infracțiunea fiind săvârșită de inculpat în condițiile în care avea nevoie de bani pentru a achita o restanță la facultate, despre care nu dorea să le spună părinților. Mai mult decât atât, a avut o atitudine constant sinceră și a recunoscut chiar două acte materiale în legătură cu care organul de urmărire penală nu deținea probe, a conștientizat gravitatea și consecințele comiterii unei fapte penale, provine dintr-o familie organizată, mama fiind avocat, iar tatăl militar în rezervă, a vândut cantități mici de cannabis, activitatea a fost izolată și a renunțat, benevol, la aceasta, astfel că, în raport cu datele care caracterizează persoana sa și fapta penală comisă, liberarea provizorie sub control judiciar, cu impunerea obligațiilor prevăzute în art.1602alin.3 Cod procedură penală, este de natură să garanteze desfășurarea, în bune condiții, a procesului penal, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că, liberarea provizorie sub control judiciar este o facultate și nu o obligație și, potrivit dispozițiilor art.1602alin.2 Cod procedură penală, nu se acordă în situația în care există date din care rezultă necesitatea împiedicării săvârșirii altor fapte de natură penală, iar în raport cu natura, gravitatea și modalitatea concretă de comitere a infracțiunii care nu a fost una accidentală, cum s-a susținut, dovadă faptul că inculpatul a fost monitorizat o lungă perioadă de timp, când a vândut cannabis în mai multe rânduri, în condițiile în care intrase într-un anturaj infracțional și stoparea activității infracționale nu a fost voința inculpatului, ci a survenit în urma intervenției organelor judiciare, având în vedere fapta, pericolul concret pentru ordinea publică și scopul măsurii arestării preventive de a asigura buna desfășurare a procesului penal, cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este întemeiată.
Recurentul-inculpat, personal, arată că regretă săvârșirea infracțiunii, avea nevoie de bani pentru continuarea studiilor, nu a realizat consecințele comiterii unei fapte penale, solicitând să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată:
Prin încheierea din 18.05.2009 a Tribunalului București Secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr-, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, deși îndeplinită condiția de admisibilitate, prevăzută de art.1602alin.1 Cod procedură penală, referitoare la cuantumul pedepsei prevăzute de lege, în cauză nu erau îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de alin.2 ale aceluiași articol.
S-a apreciat de către instanță că împrejurările concrete de săvârșire a faptei pentru care este cercetat și circumstanțele sale personale, justifică concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică.
S-a reținut că în raport de aceste elemente se dispusese arestarea preventivă a inculpatului și că acestea nu au suferit modificări, până în prezent.
Natura infracțiunii atribuită inculpatului, modul în care acesta a acționat, urmarea acțiunilor comise, constând în repetarea vânzării de droguri, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în condițiile în care faptele de acest gen au luat amploare, conturează un grad ridicat de pericol social al faptei săvârșite, cu consecințe asupra ordinii publice care ar fi periclitată prin lăsarea inculpatului în libertate.
Sub acest aspect, instanța a mai avut în vedere și faptul că inculpatul nu acționase singur, ci în baza unei înțelegeri prealabile cu furnizorul de cannabis, fiind puse la punct toate detaliile unei activități infracționale, respectiv modalitatea de vânzare și punctele de comercializare a cantității de cannabis. De asemenea, s-a reținut și că inculpatul era scăpat de sub supravegherea părinților săi și că, în absența unui model cultural pozitiv serios ancorat în conștiința inculpatului, coroborat cu existența unui anturaj cu moralitate discutabilă, având în vedere și natura infracțiunii de care era acuzat și stadiul incipient al cercetărilor, instanța a apreciat că inculpatul prezintă un potențial criminogen relativ ridicat.
Împrejurările invocate în apărare, respectiv atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatului cu organele de urmărire penală, calitatea de student și inexistența antecedentelor penale au fost apreciate de instanță ca lipsite de relevanță în analizarea temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, arătându-se că asemenea elemente urmează a fi valorificate de instanța sesizată cu examinarea pe fond a acuzațiilor formulate împotriva inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei respingeri a cererii liberare provizorie sub control judiciar.
S-a arătat de către inculpat că soluția primei instanțe a avut în vedere pericolul concret pentru ordinea publică, pe care l-ar genera lăsarea sa în libertate, element care a justificat însă, măsura arestării preventive și care nu se regăsește între criteriile enunțate de art.1602alin.2 Cod procedură penală, în raport de care se examinează cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Recurentul a arătat că dispozițiile textului de lege enunțat erau îndeplinite în privința sa, având în vedere că circumstanțele reale de săvârșire a faptei de care este acuzat și datele ce caracterizează persoana sa.
Sub acest aspect, s-a menționat că activitatea infracțională a fost una accidentală și s-a datorat anturajului nefast frecventat, scopul în vederea căruia inculpatul a acționat fiind acela al procurării sumelor de bani de care avea nevoie pentru a participa la susținerea examenelor restante. Tot ca circumstanțe favorabile în caracterizarea persoanei inculpatului au fost menționate atitudinea sinceră - de regret și de recunoaștere a faptelor reținute în sarcina sa, faptul că provine dintr-o familie organizată, mama fiind avocat, iar tatăl militar în rezervă, precum și faptul că inculpatul a renunțat de bună voie la activitatea infracțională desfășurată.
Examinând încheierea atacată, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele cauzei, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art.1602alin.2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar, nu se acordă în cazul în care, există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Dacă, în ceea ce privește cea de-a doua situație vizată de textul de lege analizat, Curtea constată - în acord cu susținerile recurentului - că nu există indicii care să justifice temerea că lăsat în libertate, inculpatul ar întreprinde acte de natură a influența probatoriul cauzei, nu aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește prima condiție cerută de art.1602alin.2 din Codul d e procedură penală.
Astfel, Curtea apreciază că în circumstanțele cauzei există puternice prezumții de fapt care presupunerea că, lăsat în libertate, inculpatul ar relua activitatea infracțională.
În acest sens, se reține că activitatea infracțională de care recurentul este acuzat, a avut un caracter repetat și a fost descoperită după o lungă monitorizare, rezultând că vânzarea drogurilor avea loc pe baza unei înțelegeri prealabile și cu participarea mai multor persoane.
Aceste elemente justifică presupunerea că acțiunile săvârșite de inculpat nu au avut un caracter accidental, ci reprezentau manifestări ale unei îndeletniciri aducătoare de venituri pentru inculpat.
Concluzia exprimată în acest sens se întemeiază și pe faptul că inculpatul provine dintr-o familie organizată, cu posibilități materiale bune, având astfel asigurate mijloacele necesare întreținerii proprii.
În aceste condiții, activitatea infracțională desfășurată de recurent nu ar putea fi scuzată de nevoia procurării unor sume de bani pentru plata taxelor de examinare școlară, ea putând fi - eventual - explicată de anturajul pe care îl frecventa.
Existența acestor legături între recurent și persoanele care la rândul lor fie comercializau, fie consumau droguri, unită cu lipsa unei supravegheri corespunzătoare din partea părinților inculpatului, determină temerea rezonabilă a reluării activității infracționale, în cazul în care acesta ar fi pus în libertate.
În același sens, Curtea reține că apărarea nu a adus dovezi care să susțină că supravegherea din partea părinților ar fi eficientă și suficientă totodată, pentru a-l împiedica pe inculpat să săvârșească noi fapte de natură penală, având în vedere rezultatul supravegherii de până în prezent.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat și obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-petent-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din data de 18.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red.
Dact./22.06.2009
Ex.2
Red. --II.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Ioana Alina Ilie, Ana
