Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 745/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.745
Ședința publică din data de 23 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
- - -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul - Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații - fiul lui și, născut la data de 14 iunie 1979 și fiul lui și, născut la data de 22 ianuarie 1980, ambii deținuți în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din data de 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art.160/2 Cod procedură penală, s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-, întrucât privesc aceeași parte și au același obiect și au fost respinse ca neîntemeiate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații și și obligați la plata sumei de câte 40 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, au răspuns recurenții - inculpați -, în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales din cadrul Baroului P și, aflat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației avocațiale nr.6089/2009, fila 16 dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, învederează instanței că prin intermediul serviciului registratură s-a depus la dosar cererea înregistrată sub nr.17095/23.10.2009 (filele 12-13 dosar) formulată de dl.scu, avocat ales al recurentului - inculpat, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere că la acest termen nu se poate prezenta fiind bolnav de pneumonie, iar acesta nu înțelege a fi substituit de un alt avocat, depunând în acest sens copii ale actelor medicale constatatoare ale diagnosticului.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta, solicită amânarea judecării cauzei pentru a fi asistat de apărătorul său ales, refuzând să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită instanței respingerea cererii formulată de inculpat, prin apărătorul desemnat din oficiu, în
sensul acordării unui nou termen de judecată, deoarece măsura arestării preventive are caracter de urgență și se impune soluționarea cu celeritate a cauzei de față.
Curtea, având în vedere caracterul urgent al măsurii arestării preventive, impunându-se soluționarea cu celeritate a cauzei, respinge cererea formulată de inculpat prin apărătorul desemnat din oficiu, de acordare a unui nou termen de judecată pentru a fi asistat de apărătorul său ales.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat -, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta, a arătat că nu mai are cereri de formulat ori excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului. Depune la dosar un memoriu
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta, a arătat că nu mai are cereri de formulat ori excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, ia act de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocat pentru recurentul - inculpat, a susținut faptul că acesta a fost dedus judecății pentru comiterea unor infracțiuni de criminalitate informatică sub forma participației acestuia în cadrul unui grup infracțional organizat definit de art.7 din Legea nr.39/2003 nu presupune automat faptul că nu ar exista suficiente garanții ca scopul procesului penal să poată fi atins și prin lăsarea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Astfel, precizează că potrivit disp.art.160/1 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu presupune lipsa temeiurilor ce au stat la baza măsurilor arestării preventive, ci numai împrejurarea că scopul arestării preventive se poate realiza nu prin privarea de libertate a inculpatului ci prin lăsarea acestuia în stare de libertate.
A mai arătat că o altă garanție ce stă în sprijinul admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar o constituie poziția procesuală adoptată de inculpat încă din faza de urmărire penală de recunoaștere a faptei comise în 2007.
Apreciază că nu există nici un fel de date din care să rezulte că lăsat în libertate inculpatul ar comite fapte penale atât timp cât fapta sa a fost comisă în anul 2007 sau că va îngreuna buna desfășurare a cercetării judecătorești, câtă vreme părțile vătămate nu locuiesc pe teritoriul municipiului P, iar martorii audiați au identitate protejată.
De asemenea, urmărirea penală a fost finalizată, dosarul a fost înaintat instanței de judecată și nu există date din care să rezulte că inculpatul a încercat sau încearcă zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea martorilor sau părților, precum și faptul că acesta încearcă să săvârșească alte infracțiuni.
La toate aceste aspecte, consideră că și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este recidivist, trebuie avute în vedere atunci când se discută cererea de liberare provizorie sub control judiciar și nu numai circumstanțele reale ale
comiterii faptei, gradul de pericol social al acesteia și antecedența penală, lucru statuat de dispozițiile Curții Europene a Drepturilor Omului.
Totodată, a menționat că un alt considerente pentru care se impune admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și judecarea inculpatului - în stare de libertate îl reprezintă faptul că același organ de urmărire penală la situații juridice egale a nesocotit principiul egalității cetățenilor în fața legii, luând măsuri diferite privind restrângerea dreptului de libertate.
Astfel, în dosarul penal nr.144/D/P/2009 disjuns din dosarul nr.64/D/P/2009, în ceea ce privește activitatea infracțională a învinuitului, a, care a săvârșit aceleași fapte ca și inculpatul -, cu aceeași încadrare juridică, a fost luată măsura obligării de a nu părăsi țara, dovedindu-se că același organ de urmărire penală în luarea măsurilor preventive nu lucrează cu aceleași unități de măsură la situații juridice egale.
Mai mult, inculpatul este singura persoană din tot grupul care a avut un loc de muncă, iar situația sa familială este una deosebită în sensul că are doi copii cu vârste foarte fragede care au probleme grave de sănătate și o soție care nu realizează venituri.
Revine asupra egalității de tratament și apreciază că și clientul său poate beneficia de aceeași situație juridică ca a numitului, față de împrejurarea că, așa cum a mai arătat, acesta și-a recunoscut faptele, făcând chiar un denunț.
În ceea ce privește pericolul concret pentru societate, susține că față de la momentul faptei, respectiv anul 2007 și până în prezent a trecut o perioadă îndelungată de timp, astfel încât acesta nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică.
Consideră că aspectele mai sus învederate ce au stat ca motivații a prezentei cereri, constituie suficiente garanții a temeiniciei acesteia, în situația în care inculpatul va fi pus în libertate provizorie sub control judiciar, va respecta întocmai obligațiile impuse de instanța de judecată.
Pentru motivele mai sus enunțate, a solicitat instanței admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, a arătat că încheierea instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
Astfel, a susținut că instanța de fond nu a ținut cont că inculpatul nu mai are motive pentru a lua legătura cu ceilalți inculpați din cauză, atâta timp cât el a recunoscut participația sa la săvârșirea faptelor, iar până la pronunțarea unei soluții definitive de condamnare poate fi judecat în stare de libertate, beneficiind și de egalitate de tratament, deoarece alți inculpați sunt cercetați în libertate.
De asemenea, a mai precizat că acesta nu va încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, deoarece el însuși a făcut un denunț, iar în urma acestor date furnizate organele de urmărire penală au format dosarul în cauză, astfel încât, nu se mai poate reține că acesta va săvârși alte infracțiuni.
Pentru motivele mai sus enunțate, a solicitat instanței admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, cu respectarea de către inculpat a obligațiilor impuse de lege.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, a solicitat instanței respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, întrucât aceștia s-au constituit într-un grup infracțional și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale au săvârșit infracțiunile prevăzute de Legea nr.39/2003, Legea nr.365/2002, Legea 161/2003, fapte în concurs real.
Apreciază că raportat la natura infracțiunilor săvârșite, gradul ridicat de pericol social al acestora, modalitatea în care au fost comise, urmările produse prin faptele inculpaților, situarea în cadrul grupului infracțional organizat, numărul mare al părților vătămate și prejudiciul realizat în cauză, nu se impune lăsarea în libertate a acestora.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicitat instanței judecarea în stare de libertate, întrucât familia sa are nevoie de el, deoarece are doi copii în întreținere, mama sa este grav bolnavă, este arestat din data de 12 iunie 2009, nu se va sustrage urmăririi penale, nu va zădărnici aflarea adevărului și se va prezenta în instanță ori de câte ori va fi chemat.
Recurentul - inculpat având ultimul cuvânt, a solicitat instanței judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea din data de 20.10.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Penală, în dosar nr- au fost respinse ca neîntemeiate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate în baza art. 160/2 pr.penală de către inculpații -, fiul lui și, născut la data de 14 iunie 1979 și fiul lui și, născut la data de 22 ianuarie 1980, ambii deținuți în Penitenciarul Mărgineni, județul
Inculpații au fost obligați la câte 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a arătat că, pe rolul Tribunalului Prahova se află în faza de cercetare judecătorească cauza ce face obiectul dosarului penal nr- în care inculpații zis "" și au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, prin Rechizitoriul nr. 64/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă - - Serviciul Teritorial Ploiești pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire sau aderare la un grup în vederea săvârșirii de infracțiuni; de falsificarea și punere în circulație de instrumente de plată electronică falsificate, deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică precum și infracțiunea de efectuare de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului instrumentului, fapte prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003; art. 24 alin.1 și 2 din Legea nr. 365/2002; art. 25 din Legea nr. 365/2002; art. 27 alin.1 și 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 al.2
S-a constatat că inculpații au fost arestați preventiv pe o durată de 30 de zile începând cu data de 30.04.2009 prin încheierea nr. 11 din 30.04.2009 a Tribunalului Prahova, măsură ce a fost prelungită ulterior în condițiile legii.
În aceeași cauză au mai fost trimiși în judecată pentru infracțiuni asemănătoare inculpații, și, de asemenea în stare de arest preventiv.
La data de 15.09.2009 și respectiv 19.10.2009, inculpații și au formulat cereri prin care au solicitat liberarea provizorie sub control judiciar arătând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
În motivarea acestora s-a susținut că sunt arestați preventiv de aproximativ 180 de zile, că în raport de această perioadă de timp, de ciclul procesual în care se află cauza penală dedusă judecății, nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, au avut o conduită procesuală corespunzătoare în sensul că și-au recunoscut participația la comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și în raport de circumstanțele lor personale, în sensul că, nu au antecedente penale și au probleme familiale au solicitat liberarea provizorie a acestora sub control judiciar.
Instanța de fond - Tribunalul Prahova - Secția Penală prin încheierea din 20.10.2009 a respins ca nefondate cererile formulate, apreciind că sunt îndeplinite disp. art. 160/2 al.1 pr.penală, în raport de natura infracțiunilor reținute în sarcina acestora precum și a deciziei nr. 7 din 9.02.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În ceea ce privește dispozițiile prevăzute la alin.2 din același text de lege, prima instanță a apreciat că acestea nu sunt îndeplinite având în vedere gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, modul și condițiile concrete în care au fost săvârșite, valoarea prejudiciilor și de aceea nu se justifică punerea în libertate a inculpaților sub control judiciar așa cum s-a solicitat, existând temerea că aceștia vor îngreuna aflarea adevărului prin influențarea martorilor, a părților vătămate etc.
Având în vedere faptul că anterior s-a mai formulat o cerere asemănătoare, revenirea cu o nouă cerere la un interval de timp foarte scurt tribunalul a apreciat că, nu se justifică punerea în libertate a inculpaților întrucât până în prezent în cauză nu s-a procedat la audierea inculpaților și nici nu s-au administrat alte probatorii în această fază procesuală.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații și care prin apărători aleși au susținut că, aceasta este nelegală și netemeinică arătând că sunt întrunite toate dispozițiile legale privind liberarea acestora sub control judiciar și în mod greșit prima instanță le-au respins cererile formulate în acest sens.
Nu rezultă din nicio probă aflată la dosar că prin lăsarea în libertate a inculpaților ar rezulta pericolul ca aceștia să comită alte fapte prevăzute de legea penală și nici temerea că vor zădărnici aflarea adevărului sau s-ar sustrage de la judecată.
Inculpații au recunoscut faptele pentru care au fost trimiși în judecată, au avut o poziție procesuală corespunzătoare, înlesnind organelor de urmărire penală stabilirea situației de fapt și identificarea celorlalte persoane cu care au comis faptele reținute în sarcina lor.
Pe de altă parte trebuie să se țină seama de situația familială a inculpaților care sunt întreținători de familie motiv pentru care se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și pe fond admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.
Curtea examinând încheierea recurată în raport de disp. art. 385/6 al.3 pr.penală, pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei precum și a criticilor formulate constată că recursurile declarate de inculpați, sunt nefondate.
În mod corect și legal prima instanță a respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpați, având în vedere natura infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, modul și condițiile concrete în care au fost săvârșite, valoarea prejudiciilor, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru asemenea fapte.
Având în vedere că până în prezent inculpații nu au fost audiați și nu au fost administrate probatoriile necesare, nu se justifică judecarea acestora în stare de libertate, iar pe de altă parte ținând seama și de complexitatea cauzei există temerea că inculpații vor zădărnici aflarea adevărului prin influențarea martorilor, părților vătămate, experților, ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Totodată, trebuie avut în vedere și faptul că liberarea provizorie sub control judiciar este o vocație și nu o obligație a instanței de a admite o cerere asemănătoare mai ales ținând seama de natura infracțiunilor săvârșite, de perioada infracțională, valoarea prejudiciilor, etc.
De aceea recursurile declarate de inculpații și se privesc ca fiind nefondate urmând a fi respinse în consecință, conform art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp.art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații fiul lui și, născut la data de 14 iunie 1979 și fiul lui și, născut la data de 22 ianuarie 1980, în prezent aflați în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din data de 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul la 160 lei cu același tiutlu, din care, suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
Grefier
Red.VM.
Tehnored.
6 ex./27.10.2009
dos.f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
