Lovirea sau alte violențe (art. 180 cod penal). Decizia 571/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 571/
Ședința publică din 29 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G--
Judecător: --- -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.72/A din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat din oficiu pentru recurentul-inculpat și avocat ales pentru intimatele-părți vătămate, și -, lipsind recurentul-inculpat și intimatele-părți vătămate.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocatul din oficiu, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, apreciază că hotărârea instanței de fond este greșită și solicită achitarea inculpatului pentru infr.prev.de art.217 Cod penal în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală întrucât nu există probe suficiente ca inculpatul să fie condamnat.
Totodată, solicită achitarea inculpatului și pentru infracțiunea de violare de domiciliu în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.-10 lit.a Cod procedură penală, întrucât nu există probe că acesta ar fi intrat în locuința părților vătămate.
Solicită, de asemenea, achitarea inculpatului pentru cele două infracțiuni de lovire, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 Cod procedură penală, întrucât acestea nu prezintă pericol social pentru lovire.
Avocatul ales, având cuvântul pentru intimatele-părți vătămate, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat, apreciind că existența probelor au demonstrat vinovăția inculpatului în savârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestuia. Totodată, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de câte 500 lei pentru fiecare parte vătămată, depunând la dosar chitanța nr.69 din 9.06.2009.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținându-se hotărârea Tribunalului Vâlcea ca fiind legală și temeinică, apreciind că vinovăția inculpatul a fost corect stabilită, iar pedeapsa corect individualizată, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. nr.151 din 13 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Rm.V, în dosarul nr-, inculpatul a fost condamnat la 400 lei amendă pentru infr. de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 74,76 cod penal, la 400 lei amendă pentru aceeași infracțiune, la 1 an și 6 luni pentru infr. de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplic art. 74,76 cod penal și la 400 lei amendă pentru infr. de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 74,76 cod penal.
În temeiul art. 33 si 34 cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a aplicat art. 71 cod penal, rap.la art. 64 lit. a teza II și lit. b cod penal.
În temeiul art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni iar în temeiul art. 71 alin. 5 cod penal, s-au suspendat pedepsele accesorii pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art. 81 cod penal.
Sub aspectul laturii civile inculpatul a fost obligat la 681,14 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul de Urgență Rm.V, la 417,30 lei către Serviciul de Ambulanță V, la 500 lei despăgubiri materiale către - și, la 1000 lei daune morale către partea civilă -, la 500 lei daune morale către partea civilă, la 3400 lei către partea civilă din care 1000 lei daune morale și 2400 lei despăgubiri materiale.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat și către părțile civile.
Pentru a pronunța această hotărâre, în esență, se reține că, la data de 13.08.2007, în jurul orelor 22,30, inculpatul a pătruns fără drept în curtea casei părții vătămate, i-a distrus geamurile de la mai multe ferestre, împrejurare în care a lovit pe părțile vătămate și -. Pentru leziunile produse s-au acordat acestora 13-15 zile respectiv 8-10 zile îngrijiri medicale.
Individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare a pedepsei a fost realizată conform art.72 și 52 Cod penal, prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, pentru fiecare infracțiune, pedeapsă orientată spre minimul său special.
Executarea pedepsei rezultante a fost suspendată condiționat.
Cu privire la latura civilă, s-a apreciat că prejudiciul cauzat părților civile, - și este întemeiat, în parte, sumele acordate acestora reprezentând o dezdăunare justă și echitabilă.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând, în acest sens, lipsa probelor care să demonstreze vinovăția cu privire la infracțiunile de violare de domiciliu și distrugere.
În privința infracțiunilor de lovire, inculpatul susține că acestea sunt lipsite de pericol social.
Sub aspectul laturii civile, se susține că nu s-a făcut dovada cauzării vreunui prejudiciu moral sau material.
Prin decizia penală nr.72/A din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și l-a obligat pe apelant la câte 500 lei, cheltuieli judiciare către intimații și -, și la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, în esență, s-a reținut că vinovăția inculpatului a fost judicios stabilită, în baza probelor administrate în cauză, iar faptele de lovire se circumscriu cerințelor articolului 180 alin.2 Cod penal, în contextul violării domiciliului și al distrugerii unor bunuri.
Cu privire la latura civilă, tribunalul a concluzionat că prima instanță a constatat și evaluat corect, conform art.998 cod civil prejudiciul cauzat de inculpat părților civile.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând ca motive de recurs, pe cele invocate în fața instanței de apel și anume achitarea sa, în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere; în baza art.10 lit.a Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, nefiind probe care să susțină acuzația și, în baza art.18/1 Cod penal rap.la art.10 lit.b/1 Cod procedură penală, pentru săvârșirea faptelor de lovire, întrucât ele nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată caracterul nefondat al recursului pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Instanțele de fond au stabilit corect situația de fapt în baza unor probe concludente, legal administrate și corect interpretate.
Din această perspectivă, martorii și, atât în faza de urmărire penală ( filele 35 și 38), cât și și-n faza de cercetare judecătorească (filele 54,55), au surprins momentul în care inculpatul a pătruns, fără drept, în curtea casei părților civile și a spart ușa de termopan și unul din geamurile imobilului.
Alți martori și anume, (fila 67), ( fila 80) au confirmat depozițiile martorilor oculari, susținând că au auzit despre acest incident de la părțile vătămate.
Reținând probatoriul amintit, curtea apreciază că vinovăția inculpatului este dovedită cu prisosință.
Așadar, pătrunderea, fără drept, a inculpatului în curtea locuinței părților vătămate, pe timp de seară, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, contrar opiniei inculpatului referitoare la inexistența faptei în materialitatea sa.
De asemenea, calitatea lui de autor al infracțiunii de distrugere a fost confirmată prin depozițiile acelorași martori în pofida apărării construite de inculpat în sensul că nu el a spart geamurile imobilului părților vătămate în timpul incidentului.
În fine, lovirea părților vătămate - și prezintă gradul de pericol social al infracțiunii prev.de art.180 alin.2 Cod penal.
În susținerea acestei opinii, curtea reamintește că fiecare faptă de lovire săvârșită de inculpat, care a produs o vătămare corporală ce a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 13-15 zile, respectiv 8-10 zile, prezintă un vădit pericol social, evaluat de legiuitor prin incriminarea ei în prevederile art.180 alin.2 Cod penal.
Nu trebuie ignorate împrejurările concrete date, natura relațiilor dintre părți, săvârșirea a patru infracțiuni în concurs real, elemente care nu justifică evaluarea faptelor de lovire ca fiind lipsite de importanță.
În concluzie, în baza argumentației ce precede, probatoriul administrat confirmă acuzațiile ce i-au fost aduse inculpatului, iar individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare este în măsură să asigure reeducarea inculpatului și să satisfacă pe deplin exigențele dispozițiilor art.52 Cod penal.
Constatând că toate criticile invocate de inculpat sunt lipsite de suport probator, hotărârea recurată este legală și temeinică.
Prin urmare, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, recursul va fi respins, ca nefondat.
În temeiul art.193 Cod procedură penală inculpatul recurent va fi obligat să plătească intimaților, și - cheltuieli judiciare efectuate de aceștia cu ocazia judecării prezentei cauze în recurs, conform chitanței nr.69/09.06.2009.
Reținând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul-recurent va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat, în raport de respingerea recursului pe care l-a promovat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna, sat. județul V, împotriva deciziei penale nr.72/A din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent să plătească intimaților, și - câte 500 lei cheltuieli judiciare.
Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./5.10.2009.
Jud.apel.:
.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Teodora Gheorghe Sorescu
