Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 132/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 132
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de inculpatul, părțile civile și, împotriva SP nr. 136/2009, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, asistat de avocat de avocat ales, pentru părțile civile recurente lipsă, avocat ales, lipsă fiind celelalte părți și martorul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat declarație inculpatului, aceasta fiind consemnată în proces - verbal, atașat separat la dosar.
Apărătorul ales al părților civile recurente, arată că nu mai insistă în audierea martorului și nu are alte cereri de formulat.
Instanța, având în vedere cele susținute de apărătorul ales al părților civile recurente, care renunță la audierea martorului, în baza art.329 C.P.P. omite audierea acestuia și, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al părților civile recurente solicită, admiterea apelului așa cum a fost el formulat în scris, pe latură penală să se aplice inculpatului o pedeapsă cu executare în detenție, din probele administrate în cauză rezultă modul cum a fost săvârșită fapta, de către inculpat, comportamentul acestuia înainte de săvârșirea faptei, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art.81
Cod PenalPe latură civilă solicită acordarea daunelor civile conform constituirii de parte civilă formulată în cauză, față de suferințele părții vătămate și față de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de către inculpat.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea apelului, în baza art.379 pct.2, lit.a C.P.P. achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.e C.P.P. cu reținerea art.44 teza finală Cod Penal, starea de legitimă apărare, și a faptului că există contradictorialitate între declarațiile inculpatului și a părții vătămate. A se mai reține că, victima și fiul său l-au așteptat pe inculpat în parc, că fiul victimei nu se constituie parte civilă în cauză și nu solicită condamnarea inculpatului, care s-a aflat sub o puternică tulburare, provine dintr-o familie organizată și este minor.
Cu privire la apelul părții civile susține că, între aparținătorii inculpatului și soția victimei, a interveni o înțelege, conform actelor notariale aflate la dosar, solicitând respingerea apelului cu privire la acest aspecte. De asemenea, solicită admiterea apelului pe latură civilă, privind cheltuielile de spitalizare, deoarece inculpatul a fost obligat greșit, la plata acestora, acestea fiind formulate tardiv, după citirea actului de sesizare.
Apărătorul ales al părților civile, solicită respingerea apelului formulat de către inculpat.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelurilor formulate atât de partea civilă cât și de către inculpat, ca nefondate, inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii privind loviturile cauzatoare de moarte.
Inculpatul, având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin SP nr. 136/2009, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-, în baza art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 109 alin. 1 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la: 3 (trei) ani închisoare pentru lovituri cauzatoare de moarte.
Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepselor accesorii pe durata unui termen de încercare de 5 ani și i-a fost atrasă atenția asupra art. 83 Cod penal.
S-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 de ore din data de 20 septembrie 2008.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea civilmente responsabilă, să plătească părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență T, suma de 29.755,65 lei, cu dobânzi legale de la data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a lua act de renunțarea la exercitarea acțiunii civile de către partea civilă - și constată că inculpatul și partea civilmente responsabilă a achitat părții civile prejudiciul cauzat.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea civilmente responsabilă, să plătească părții civile minore suma de 51 lei cu titlu de prestație periodică lunară, începând cu data de 20 iunie 2008 și până la majoratul minorei, respectiv 21 ianuarie 2010.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea civilmente responsabilă, să plătească părții civile suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpat să plătească statului, în solidar cu partea civilmente responsabilă, suma de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad nr. 211/P/2008 înregistrat la instanță în 6 2008, fost trimis în judecată inculpatul pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 Cod penal, reținându-se că în noaptea zilei de 19 iunie 2008, inculpatul a aruncat cu o piatră și a lovit în cap pe victima, cauzând acesteia leziuni care au determinat decesul în data de 20 septembrie 2008.
La urmărirea penală inculpatul a recunoscut comiterea faptei.
Prima instanță a reținut în fapt următoarele: în noaptea zilei de 19 iunie 2008 inculpatul se afla la un bar din localitatea, județul A, unde a jucat biliard și a consumat băuturi alcoolice, fără a fi însă în stare de ebrietate. În același local se afla și victima, împreună cu martorul, acesta din urmă în stare de ebrietate avansată, iar la un moment dat victima a reproșat inculpatului că se poziționează în fața sa, astfel încât victima nu poate viziona programul de la televizor. Ulterior în bar a venit și fiul victimei, martorul, care a discutat cu inculpatul pe seama discuției în contradictoriu avută de acesta cu tatăl său, fără însă ca între cei doi să izbucnească vreo ceartă.
Ulterior, pe la miezul nopții, victima însoțită de fiul său și de martorul au părăsit barul în care se aflau, după plecarea acestora, la cca. 10 minute plecând și inculpatul care a întâlnit pe cei trei în fața barului. Din nou, între inculpat, pe de o parte, și victimă și fiul acestuia pe de altă parte, au intervenit discuții, fiul victimei încercând să lovească pe inculpat, iar acesta din urmă a aplicat fiului victimei un pumn în zona feței, care a dus la căderea martorului la pământ, după care inculpatul a fugit din locul în care se afla, fiind urmat de către victimă. De pe marginea drumului inculpatul a luat mai multe pietre ce se folosesc la pietruirea drumurilor comunale și a aruncat în direcția victimei, una dintre aceste pietre lovind pe victimă în zona capului, cu consecința cauzării unor leziuni care au condus la decesul acestuia în data de 20 septembrie 2008.
Starea de fapt mai sus descrisă a fost reținută de către instanță din coroborarea declarațiilor date de inculpat care a recunoscut comiterea infracțiunii în modalitatea descrisă (fila 22), de martorii (fila 23), (fila 24), (fila 35) și (fila 36), precum și din raportul de autopsie medico-legală nr. 509 din 22 octombrie 2008 întocmit de Institutul de Medicină Legală T, care confirmă că moartea victimei a fost violentă, fiind datorată șocului septic survenit în evoluția unui traumatism cranio-cerebral.
Au fost înlăturate, de asemenea, susținerile apărării, potrivit cărora inculpatul a comis fapta în stare de legitimă apărare, fiindcă lipsește condiția atacului material, singura împrejurare că victima a pornit în urmărirea inculpatului neconstituind un atac material îndreptat împotriva sa, în sensul legii penale.
Fapta inculpatului, așa cum a fost descrisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzute de art. 183 Cod penal, forma de vinovăție fiind aceea a praeterintenției, inculpatul aruncând piatra în direcția victimei cu intenția de a vătăma integritatea corporală a acesteia (intenție directă), rezultatul mai grav producându-se din culpă cu neprevedere, inculpatul neprevăzând urmarea socialmente periculoasă produsă, deși putea și trebuia să o prevadă.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, prima instanță a avut în vedere, în primul rând dispozițiile art. 100 Cod penal, privind consecințele respingerii penale pentru minori și a ales să aplice minorului o pedeapsă, apreciind că pentru atingerea scopului pedepsei luarea unei măsuri educative este neîndestulătoare. Au fost avute, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 109 alin. 1 Cod penal, privind pedepsele pentru minori, astfel că având în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite, modalitatea de săvârșire și persoana inculpatului care este la prima încălcare a legii penale și care a avut o conduită procesuală sinceră și de regret, manifestată prin încercarea de a înlătura, pe cât este posibil, consecințele negative ale faptei sale, astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, prima instanță a apreciat că inculpatul poate fi reeducat și fără privare de libertate, având în vedere atât cele arătate mai sus cât și raportul de evaluare întocmit în cauză de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad din care rezultă că inculpatul prezintă perspective de reintegrare socială, beneficiind de suportul moral al familiei sale, inculpatul având o imagine pozitivă în colectivitatea din care face parte, astfel că în baza art. 81, 82 Cod penal, raportat la art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepselor accesorii pe durata unui termen de încercare de 5 ani și a atras atenția asupra art. 83 Cod penal.
În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 de ore din data de 20 septembrie 2008.
În cauză s-a constituit parte civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență T și întrucât inculpatul și partea civilmente responsabilă au fost de acord cu repararea prejudiciului cauzat, în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 998 cod civil prima instanță l-a obligat pe inculpat, în solidar cu partea civilmente responsabilă să plătească acestei părți civile suma de 29.755,65 lei, cu titlu de despăgubiri civile, cu dobânzi legale de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În cauză s-au constituit, de asemenea, părți civile, partea vătămată, soția victimei și, fiica minoră a victimei.
Între părțile civile, pe de o parte, inculpat și partea civilmente responsabilă, pe de altă parte, a intervenit o înțelegere cu privire la modalitatea de stingere a acțiunii civile (fila 77), înscrisul întitulat "tranzacție" care nu a fost luat în considerare de către prima instanță fiindcă s-a tranzacționat cu privire la drepturile prezente și viitoare ale minorei, tranzacția încheiată fiind astfel nelegală; dealtfel, minora nu a consimțit la încheierea acestei tranzacții pe care nu a semnat-
Totuși, partea vătămată a declarat că nu mai exercită acțiunea civilă împotriva inculpatului și a părții civilmente responsabile, fiind despăgubită de către aceștia (fila 78), astfel că prima instanță a luat act de această manifestare de voință a părții vătămate.
În ceea ce o privește pe minora, născută la data de 21 ianuarie 1992 (fila 12), care a solicitat, cu titlu de daune morale suma de 30.000 euro, precum și o prestație periodică lunară de 150 lei, prima instanță a apreciat că acțiunea civilă formulată este întemeiată, astfel că în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil a fost admisă acțiunea formulată, dar numai în parte.
Cu privire la prestația periodică lunară, din înscrisul de la fila 48 dosar (decizia privind acordarea pensiei de urmaș), prima instanță a reținut că pe seama minorei a fost stabilită o pensie lunară de 149 lei, astfel că, având în vedere venitul mediu pe economie de 600 lei, s-a apreciat că victima, dacă ar fi trăit, ar fi realizat acest venit pe care l-ar fi alocat în mod egal membrilor familiei sale (câte 200 lei pentru sine, soție și fiica minoră), astfel că prima instanță, în baza art. 346 Cod procedură penală și art. 94 Codul familiei, l-a obligat pe inculpat, în solidar cu partea civilmente responsabilă la plata către minoră a sumei de 51 lei, cu titlu de prestație periodică lunară, începând cu data de 20 iunie 2008 (data comiterii infracțiunii), de când victima nu a mai putut presta întreținere pentru minoră și până la majoratul minorei, respectiv 21 ianuarie 2010 (cum s-a solicitat - fila 13).
Cu privire la daunele morale solicitate, prima instanță a apreciat că suma de 10.000 lei reprezintă o reparație patrimonială justă pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat părții civile prin pierderea tatălui său, astfel că l-a obligat pe inculpat, în solidar cu partea civilmente responsabilă să plătească părții civile suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Împotriva sentinței Tribunalului Arad au declarat apel părțile civile -, - și inculpatul.
Părțile civile au criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile.
Sub aspectul laturii penale se arată că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă iar instanța de fond în mod nejustificat a respins cerere formulată de partea civilă de audiere a martorului cu care s-a dorit să se demonstreze starea de fapt reală. Inculpatul nu a avut o atitudine sinceră în cursul procesului întrucât cu ocazia dezbaterii succesorale după tatăl său a declarat că nu acceptă moștenirea astfel că toate bunurile au revenit celorlalți moștenitori, scopul fiind acela de a nu a nu putea fi obligat la despăgubiri.
Cu privire la latura civilă se arată că despăgubirile acordate părților civile nu acoperă prejudiciul real cauzat acestora prin decesul victimei.
Inculpatul nu a motivat apelul în scris dar pe cale orală atât inculpatul cât și apărătorul ales au solicitat achitarea întrucât fapta a fost comisă în legitimă apărarea. Sub aspectul laturii civile a arătat că este tardivă constituirea de parte civilă a Spitalului județean de urgență
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prev. art. 371 al.2 cpp, se constată că sentința instanței de fond este temeinică și legală și nu există nici un motiv de desființare a acesteia.
Din actele de la dosar se reține că în seara zilei de 19/20.06.2008 între victima și fiul acestuia pe de o parte și inculpatul, pe de altă parte a izbucnit un conflict, în zona localului public, situat în localitatea din județul A, aparținând Asociației familiale, în urma căruia inculpatul a aplicat o lovitură cu pumnul fiului victimei după care a fugit.Victima l-a urmărit pe inculpat cu intenția de a-l însă la un moment acesta s-a oprit pe marginea unui drum și a început să arunce cu pietre iar una dintre acestea a lovit victima în zona capului ceea ce a dus la vătămarea corporală și transportarea de urgență la spital a acesteia iar ulterior urmare leziunilor suferite a decedat la Spitalul județean de urgență
Starea de fapt din care rezultă vinovăția inculpatului rezultă din declarația inculpatului care se coroborează cu declarațiile martorilor, și.
Inculpatul a recunoscut că a lovit victima dar susține că a fost în legitimă apărare întrucât într-o primă fază după ce a părăsit localul a fost așteptat de victimă și fiul acestuia care a sărit la el pentru a-l lovi însă el s-a ferit și i-a aplicat o lovitură cu pumnul după care a fugit și fiind urmărit de cei doi a aruncat cu pietre înspre ei și abia a doua zi a aflat ce s-a întâmplat cu victima.
Chiar din relatarea inculpatului se observă că el nu s-a aflat în fața unui atac material, direct,imediat și injust pentru a se putea susține că se afla în legitimă apărare astfel că în mod întemeiat instanța de fond a respins această apărare a inculpatului.
Cu privire la latura civilă a cauzei se constată că întradevăr Spitalul județean de urgență T s-a constituit parte civilă după citirea actului de sesizare însă așa cum rezultă din partea introductivă a sentinței inculpatul, prin apărătorul său ales, a declarat că nu invocă tardivitatea constituirii de parte civilă și este de acord să fie soluționată cererea chiar dacă fost depusă cu întârziere.
Referitor la apelul părților civile se constată că instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului pe baza probelor propuse prin rechizitoriu și administrate și în cursul cercetării judecătorești astfel că în mod justificat nu s-a mai considerat necesar a se mai administrat și alte probe propuse de părțile civile.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei se constată că instanța de fond a ținut seama la aplicarea pedepsei de criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 cp având în vedere pericolul social al infracțiunii, împrejurările și condițiile în care a fost comisă fapta precum circumstanțele reale și personale a inculpatului respectiv conduita procesuală a inculpatului care a recunoscut fapta, lipsa antecedentelor penale precum și vârsta acestuia el fiind minor la data la care a fost săvârșită infracțiunea.
În ce privește susținerile părților civile cu privire la modul în care a fost soluționată latura civilă a cauzei se constată că partea civilă a declarat, în cursul cercetării judecătorești, că renunță la constituirea de parte civilă și nu mai are nici o pretenție de la inculpat astfel că este fără relevanță împrejurarea privind modul în care inculpatul a înțeles să rezolve problema dezbaterii succesorale după tatăl său decedat.
Chiar dacă s-a renunțat la pretențiile civile de către părțile civile totuși instanța, din oficiu, a soluționat acțiunea civilă privind pe minora în sensul obligării inculpatului la plata unei sumei de 10.000 lei daune morale și la plata unei prestații periodice lunare de 51 de lei care a fost stabilită în mod corect raportat la venitul minim pe economie pe care l-ar fi obținut victima dacă ar fi în viață.
Față de considerentele mai sus expuse Curtea apreciază că apelurile inculpatului și a părților civile sunt nefondate și urmează a fi respinse, în baza art.379 pct. 1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379, pct.1, lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul, partea civilă și partea civilă, împotriva SP nr. 136/2009, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-.
Obligă fiecare apelant la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs, în 10 zile de la comunicare cu părțile civile, părțile responsabile - civilmente și de la pronunțare cu inculpatul.
Pronunțată în ședință publică azi 30 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - -
GREFIER
- -
RED: CC/03.12.2009
Dact: 2 exempl/ 03 2009
Primă instanță:
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
