Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 22
Ședința publică de la 03 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manea Ancuța Gabriela
JUDECĂTOR 2: Anton Dan
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 760 din data de 09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal lipsă părțile.
Dezbaterile asupra apelului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 26.02.2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Tribunalul Iași, prin sentința penală nr. 760/09.12.2008, a hotărât:
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20.08.1949 in comuna, jud. I, domiciliat în sat, comuna, jud. I, cetățenie română, studii 7 clase, fără antecedente penale, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. și ped. de art. 183 Cod penal, la pedeapsa de 6 ani închisoare.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a, lit. b și Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art.71 Cod penal.
În baza disp. art. 350 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive inculpatului, iar in baza disp. art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință reținerea din data de 30.05.2008 și arestarea preventivă începând cu data de 31.05.2008, la zi.
În baza disp. art. 17 alin. 1, 3 Cod procedura penală raportat la art.14 și 346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil, obligă inculpatul să plătească minorului, fiul lui și, născut la data de 20.04.1997, prin reprezentanți legali, și G, suma de 137 lei lunar cu titlul de prestație periodică, începând cu data de 29.05.2008 și până la majoratul acestuia.
În temeiul disp. art.14 și 346 Cod procedură penală raportat la art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, modificată și completată prin OUG 72/2006, obliga inculpatul să plătească părții civile Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " I suma de 9569,54 lei, la care se adaugă dobânda de referință R până la achitarea prejudiciului, reprezentând cheltuielile de spitalizare aferente spitalizării victimei, in perioada 24-29.05.2008.
Constată că Serviciul de Ambulanță al Județului I nu s- constituit parte civilă in cauză.
În baza disp. art. 191 Cod procedura penală obligă inculpatul să plătească statului suma de 1050 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 250 lei reprezintă onorarii avocați din oficiu ce fost avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași cu nr. 1574/P/2008 s-a dispus la data de 18.07.2008 trimiterea în judecată a inculpatului, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri și vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal, constând în aceea că, în ziua de 23.05.2008, inculpatul aplicând mai multe lovituri cu pumnii și picioarele soției sale, i-a cauzat leziuni care au dus la decesul acesteia.
Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească, conform art. 339 alin 2 Cod procedură penală, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
În fapt, inculpatul a fost căsătorit cu victima și împreună cu minorul, în vârstă de 11 ani, locuiau într-un imobil situat în satul, com., jud.
Relațiile dintre cei doi soți au fost tensionate pe parcursul căsătoriei, întrucât ambii obișnuiau să consume băuturi alcoolice, motiv pentru care între ei au avut loc, în repetate rânduri altercații, inculpatul fiind cel care o agresa fizic pe soția sa, o alunga de acasă și o amenința cu moartea.
În dimineața zilei de 23.05.2008, în jurul orelor 07,00, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu piciorul în soției sale, în timp ce se aflau amândoi în curtea locuinței din satul, com., jud. I, nemulțumit fiind de faptul că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice încă de dimineață.
Întrucât mama sa se simțea rău, minorul a anunțat-o pe sora sa, care, în jurul orelor 14,00 s-a deplasat la locuința victimei, a găsit-o pe aceasta întinsă în pat, acuzând dureri în zona abdomenului, și, constatând că starea sănătății acesteia se agravează, a chemat salvarea. Victima i-a relatat fiicei sale că a fost lovită cu piciorul în de inculpat.
Victima a fost transportată cu salvarea la Spitalul Clinic de Urgențe,Sf. " unde a fost internată cu diagnosticul,policontuzie prin agresiune( torace, abdomen, cranio-facial, membre superioare și inferioare), peritonită stecorală neglijată prin perforație traumatică, șoc toxico-septic". La data de 29.05.2008, victima a decedat.
Conform raportului de necropsie nr. 5043/11.07.2008, moartea numitei a fost violentă, s-a datorat șocului toxico-septic consecutiv peritonitei stercorale generalizate prin perforație ilială și contuzie colon ascendent, gastrică și mezenterică.
Leziunile s-au putut produce prin lovituri cu corpuri contondente, (picioare, genunchi) și pot data din 23,05.2008, iar între agresiune și deces există legătură de cauzalitate.
Celelalte leziuni constatate, respectiv tumefacții echimotice, plagă contuză, arsură de gradul II, s-au putut produce prin loviri cu corpuri contondente, nu au avut rol tanato-generator și ar fi necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul a fost reținut la data de 30.05.2008 și arestat preventiv la data de 31.05.2008, măsură preventivă care a fost prelungită succesiv pe parcursul soluționării cauzei.
În privința minorului, fiul inculpatului și al victimei, s-a luat măsura prev. de art. 161 Cod procedură penală, respectiv a fost înștiințată Primăria com. care a făcut demersurile în vederea luării măsurii de ocrotire a minorului în regim de plasament familial la familia și G, înaintând dosarul
Situația de fapt așa cum a fost reținută de instanță este dovedită de întreg ansamblul probator administrat în cauză, respectiv cu:
- procesul verbal de cercetare la fața locului;
- raportul de necropsie medico-legală;
- procesul-verbal cuprinzând concluziile preliminare ale medicului legist;
- planșa fotografică de la efectuarea necropsiei cadavrului victimei;
- planșa fotografică de la cercetarea locului faptei;
- procesul - verbal de sesizare;
- procesul verbal de începere a urmăririi penale;
- declarațiile martorilor;
- declarațiile inculpatului.
În legătură cu fapta pentru care este învinuit, susnumitul a declarat în cursul urmăririi penale și cu ocazia audierii la propunerea de arestare preventivă, că relațiile dintre el și soția sa au fost tensionate datorită faptului că aceasta obișnuia să consume băuturi alcoolice în exces, iar în dimineața de 23.05.2008, a lovit-o cu piciorul în, întrucât era sub influența băuturilor alcoolice de la prima ora a dimineții.
Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul a uzat la dreptul la tăcere conferit de disp. art. 70 alin.2 Cod procedură penală, precizând doar că își menține declarațiile date anterior și că lasă la aprecierea instanței stabilirea vinovăției sale.
Declarațiile martorelor din lucrări, - -, fiicele inculpatului, au relevat situația conflictuală din familie, generată de consumul de băuturi alcoolice, atitudinea agresivă a inculpatului față de soția sa, precum și împrejurările în care a fost găsită victima de către fiica sa, respectiv în pat, acuzând dureri abdominale și susținând că a fost lovită de către soțul ei cu piciorul în.
Martorii, și -, vecinii, respectiv sora victimei, confirmă situația de fapt reținută ca fiind preexistentă incidentului din data de 23.05.2007, leziunile prezentate de victimă ulterior agresării de către inculpat, respectiv vânătăi în zona ochiului, precum și susținerile acesteia cum că a fost lovită de soț.
La solicitarea inculpatului, instanța a admis și a administrat proba testimonială, declarația martorului propus în circumstanțiere fiind în acord cu ansamblul probator, în sensul confirmării consumului de băuturi alcoolice de către ambele părți, aspect ce a generat numeroase certuri.
Pe parcursul cercetării judecătorești, instanța a solicitat Primăriei comunei înaintarea anexei 24 cu moștenitorii victimei, a dispus citarea tuturor moștenitorilor și i-a audiat sub aspectul participării ca părți vătămate în prezenta cauză, sau constituirii ca părți civile.
Toți moștenitorii, respectiv:, - - și au declarat că nu doresc să participe ca părți vătămate în cauză și nu s-au constituit părți civile, iar numitul G, soțul numitei, care a suportat cheltuielile de înmormântare a victimei, a declarat că nu are pretenții bănești de la inculpat.
și G, persoanele cărora li s-a încredințat în plasament familial minorul, au fost audiate de către instanță și cu privire la adaptarea minorului în noul cadru familial, la eventualele implicații de ordin psihologic, afectiv ale faptei asupra minorului, declarațiile lor fiind în sensul unei bune adaptabilități, a unei conduite normale vârstei, a lipsei indiciilor privind o traumă sufletească interiorizată, cu evoluție în timp, care să presupună eventuale terapii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța coroborând declarațiile martorilor audiați în cauză cu celelalte mijloace de probă, respectiv cercetarea la fața locului, raportul de necropsie medico-legală, constată că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită.
Deși nu au existat martori oculari la momentul agresiunii, declarațiile martorelor și care au văzut victima la scurt timp de la incident, se coroborează și cu mijlocul de probă științific administrat în cauză, respectiv raportul de necropsie din care rezultă că moartea numitei a fost violentă, datorându-se șocului toxico-septic consecutiv peritonitei stercorale generalizate prin perforație ilială și contuzie colon ascendent, gastrică și mezenterică, iar leziunile s-au putut produce prin loviri cu mijloace contondente.
În aceste condiții, instanța apreciază că șocul toxico-septic consecutiv peritonitei a fost produs prin lovirea activă a inculpatului cu picioarele în abdomenul victimei.
În drept, fapta inculpatului, care, în ziua de 23.05.2008 i-a aplicat soției sale lovituri cu picioarele în abdomen, cauzându-i acesteia - la scurt timp după agresiune - moartea, datorită șocului toxico-septic consecutiv peritonitei prin perforație ilială, constituie infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal.
În speță, inculpatul a acționat cu praeterintenție, în sensul că a și-a dat seama și a vrut să lovească victima pentru a-i produce o vătămare corporală, dar a produs un rezultat mai grav, respectiv moartea acesteia, rezultat pe care acesta fie l-a prevăzut, dar a crezut că nu se va produce, fie nu l-a prevăzut, deși putea și trebuia să-l prevadă.
Faptul că victima era în stare de ebrietate nu justifica atitudinea agresivă a inculpatului și nici nu poate constitui o stare de provocare.
Pentru săvârșirea acestei infracțiuni inculpatul va fi condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului de executare al acesteia, instanța ținând seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale,a avut o poziție procesuală corectă, recunoscând săvârșirea faptei, apreciază că reeducarea acestuia se va putea realiza cu eficiență prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea a cărui cuantum va fi orientat spre minimul special de pedeapsă prevăzut de lege.
În baza disp. art. 71 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a, b și Cod penal. Nu se impune interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. d Cod penal, dată fiind natura și împrejurările săvârșirii infracțiunii comise, care nu au legătură directă cu exercitarea drepturilor părintești, probatoriul administrat în cauză dovedind preocuparea inculpatului, anterior incidentului, în îngrijirea minorului. Totuși, raportat la faptul că inculpatul și-a agresat în mod repetat soția, că este consumator notoriu de băuturi alcoolice, instanța apreciază că toate acestea îl fac incompatibil cu dreptul de a fi tutore sau curator, de aceea îi va interzice dreptul de la art. 64 lit. e Cod penal.
În baza disp. art. 350 Cod procedură penală, va menține starea de arest a inculpatului, iar în baza disp. art. 88 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată acestuia durata arestării preventive începând cu data de 30.05.2008 la zi.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se reține că furnizorul de servicii medicale Spitalul Clinic de Urgențe, Sf. I s-a constituit părți civile în cauză, solicitând obligarea inculpatului la plata cheltuielilor ocazionate de spitalizarea victimei, pretenții întru totul întemeiate și dovedite cu actele medico-legale, astfel că, în temeiul disp. art. 14 și 346 Cod procedură penală, raportat la art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006, modificată prin OUG72/2006, îl va obliga pe inculpat la plata acestor cheltuieli.
Deși reprezentanții legali ai minorului, nu s-au constituit părți civile, având în vedere disp. art. 17 Cod procedură penală, conform cărora acțiunea civilă se pornește și se exercită din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, precum și împrejurarea că minorul avea un drept legal la întreținere de la victimă (potrivit Codului familiei) și a beneficiat în fapt, efectiv și cu caracter de stabilitate de întreținere din partea mamei, împrejurare care justifică presupunerea legitimă că această întreținere ar fi fost prestată și în viitor, dacă acesta nu ar fi decedat, instanța urmează să oblige inculpatul, în temeiul disp. art. 17 alin. 1,3 raportat la art. 14 și 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, la plata unei prestații periodice în favoarea minorului, prin reprezentanții legali, calculată la nivelul venitului minim pe economie, având în vedere că victima nu realiza venituri anterior decesului, respectiv la din suma de 550 lei, începând cu data de 29.05.2008 și până la majoratul acestuia.
În ceea ce privește consecințele faptei asupra drepturilor de natură nepatrimonială ale minorului, probatoriul administrat în acuză nu relevă o lezare importantă a acestor drepturi, minorul integrându-se perfect în noul cadru familial, unde, de altfel își petrecea majoritatea timpului și anterior incidentului, astfel că nu se justifică acordarea unei sume cu titlu de daune morale.
Împotriva sentinței penale indicate mai sus declarat apel inculpatul, criticând cuantumul prea mare al pedepsei aplicate în raport cu conduita sa bună înainte de săvârșirea infracțiunii, poziția procesuală sinceră și disponibilitatea de repara prejudiciul. Cu privire la valoarea despăgubirilor civile stabilite în sarcina inculpatului, apărătorul acestuia a arătat în cadrul dezbaterilor că inculpatul nu are mijloacele materiale pentru a le plătii, iar lipsa acestor mijloace va duce la prejudicierea fiului său minor.
Analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul este nefondat.
Prima instanță administrat legal și a apreciat temeinic toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și la persoana inculpatului, stabilind corect situația de fapt și vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte.
Astfel, din coroborarea declarațiilor martorilor - -, - cu procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de necropsie medico-legală nr. 5043/C/11.07.2008 emis de Institutul de Medicină Legală I, rezultă că în ziua de 23.05.2008 inculpatul i-a aplicat soției sale mai multe lovituri cu picioarele în abdomen, provocându-i leziuni care au dus al moartea acesteia în ziua de 29.05.2008.
Aceste împrejurări rezultă și din declarațiile inculpatului care recunoscut că în dimineața zilei de 23.05.2008, în jurul orelor 07,00, i-a aplicat o lovitură cu piciorul în soției sale, în timp ce se aflau amândoi în curtea locuinței din satul, com., jud. I, nemulțumit fiind de faptul că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice încă de dimineață.
Fiind dovedită, astfel, vinovăția inculpatului, corect s- hotărât condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal.
Pentru această infracțiune prima instanță aplicat o pedeapsă individualizată judiciar în acord cu dispozițiile art. 72 Cod penal.
Având în vedere împrejurările concrete în care inculpatul acționat, gradul concret de pericol social și urmarea produsă, Tribunalul consideră că aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mare cu doar un an față de minimul special prevăzut de lege este necesară pentru formarea unei noi atitudini inculpatului față de valorile sociale ocrotite de norma penală și nu constituie în nici un caz, așa cum susține inculpatul în apel, un tratament sancționator.
Prin urmare critica adusă hotărârii primei instanțe referitoare la aplicarea unei pedepse prea mari nu poate fi primită.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că în mod just prima instanță a stabilit cuantumul despăgubirilor în funcție de întinderea prejudiciilor provocate prin fapta inculpatului. Fiind vorba de repararea unor prejudicii patrimoniale, starea materială a părților civile, dar nici starea materială a inculpatului nu constituie criterii pentru determinarea cuantumului despăgubirilor. Împrejurarea că inculpatul nu are mijloacele materiale pentru a plătii despăgubirile stabilite în sarcina sa prin hotărârea apelată, nu poate determina reducerea cuantumului acestor daune.
Pentru toate aceste motive, Curtea reține că sunt nefondate criticile aduse de inculpat hotărârii primei instanțe, astfel că, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. Cod procedură penală, va respinge apelul ca nefondat.
În temeiul art. 383 al. 11rap. la art. 350 Cod procedură penală, va menține starea de arest inculpatului deoarece temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea inculpatului de libertate.
În temeiul art. 381 al. 1 Cod procedură penală, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv scursă după pronunțarea hotărârii primei instanțe.
Văzând și dispozițiile art. 189 și 192 al.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 20.08.1949, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 760/09.12.2008 pronunțate de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Menține măsura arestării preventive a inculpatului.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv de la 09.12.2008 la zi.
Obligă pe inculpat la 280 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.03.2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red./Tehnored.
3 ex.-17.03.2009
Jud. fond.:
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 17.03.2009
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 22 din data de 03.03.2009 privind pe inculpatul apelant(fiul lui și al lui, născut la 20 August 1949), pentru a fi înmânat acestuia.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Judecător,
- - - -
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 03.03.2009
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 22 din data de 03.03.2009 privind pe inculpatul apelant(fiul lui și al lui, născut la 20 August 1949), un exemplar pentru a fi înmânat acesteia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Judecător, - - - - -
Președinte:Manea Ancuța GabrielaJudecători:Manea Ancuța Gabriela, Anton Dan
