Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 85/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.85/
Ședința publică din 22 iunie 2009
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 848/PI din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant, personal și asistat de avocat ales, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, partea civilă, personal, lipsă fiind părțile civile intimate, și Spitalul Municipal
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțată de Tribunalul Timiș și, în principal achitarea inculpatului în baza art. 10 lit.e Cpp, iar în subsidiar, reducerea pedepsei și suspendarea executării acesteia. Apreciază că în mod greșit s-a dispus de către instanța de fond condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, cu reținerea provocării ca circumstanță atenuantă, deoarece, în realitate a fost vorba de legitimă apărare în forma reglementată de art. 44 al.2 Cp, căci, datorită stării fizice a inculpatului, care, din 1995 suferă de deficit motor și tetrapareză, nu avea posibilitatea de a respinge cu mâinile goale atacul victimei cu pumnii și picioarele, astfel că a apelat la un instrument înțepător de mici dimensiuni. Chiar în condițiile în care se apreciază că nu se poate reține legitima apărare, se poate însă dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, în condițiile în care decesul victimei se datorează în primul rând acesteia, fiind cea care a agresat prima și nu s-a prezentat la spital decât cu mare întârziere. Pe latură civilă se solicită respingerea în totalitate a pretențiilor formulate în cauză și ridicarea sechestrului asigurător institut asupra garsonierei inculpatului.
Partea civilă lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, sentința tribunalului fiind legală și temeinică. Referitor la apărarea inculpatului, arată că nu sunt întrunite elementele legitimei apărări, proporția dintre atac și apărare a fost depășită prin folosirea acelui briceag care a provocat moartea victimei, iar inculpatul ar fi putut evita acel incident, retrăgându-se în scara blocului.
În replică, av. arată că inculpatul a încercat să preîntâmpine conflictul, încercând să plece spre scara blocului, însă a fost ajuns din urmă de partea vătămată care i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile apărătorului său.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 848/PI din 15.12.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș în baza art. 344.C.P.P. a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 183.Cod Penal în infracțiunea prevăzută de art. 183.Cod Penal raportat la art. 73 lit. b
Cod PenalÎn baza art. 183.Cod Penal raportat la art. 73 lit. b și Cod Penal cu aplicarea art. 76 alin. 1 lit. b a Cod Penal condamnat pe inculpatul la pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
În baza art. 71.Cod Penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a și b pe Cod Penal durata executării pedepsei.
În baza art. 14.C.P.P. raportat la art. 346.C.P.P. și cu aplicarea art. 998, 999.civ. a obligat inculpatul la plata sumei de 571 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale către părțile civile și Intrate și respinge în rest pretențiile civile ale părților civile.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 a obligat inculpatul la plata sume de 211 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Municipal
În baza art. 353 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 163 alin. 6 lit. b a C.P.P. dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra unei garsoniere aparținând inculpatului și situată în comuna, str. -. 13, până la concurența sumei de 10.782 lei, sumă acordată cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 118 alin. 1 lit. b a C.P.P. confiscat de la inculpat un briceag în miniatură simplu, cu prăsele de culoare albastru, cu lungimea de 4,5 cm și lățimea de aproximativ 1 cm, iar lama de 3 cm lungime și 0,5 cm lățime, corp delict la dosarul cauzei.
În baza art. 191 alin. 1.C.P.P. a obligat inculpatul la plata sumei de 820 lei cheltuieli judiciare către stat, dispunând plata sumei de 200 lei din fondurile MJ către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 20.04.2008, în jurul orei 17,30, inculpatul se afla împreună cu martorul pe o bancă situată în apropierea blocului cu nr. 13 de pe str. - din localitatea, imobil în care locuiau atât victima, cât și inculpatul.
La un moment dat, pe lângă cei doi, la o distanță de 3- 4 metri, a trecut victima care, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice și pe fondul unor neînțelegeri mai vechi cu inculpatul, i-a reproșat acestuia din urmă faptul că se uită la el. Pentru a evita conflictul, inculpatul s-a deplasat spre intrarea în imobil, dorind să ajungă în apartamentul său. Înainte însă de intrarea în bloc, numitul a fost ajuns din urmă de victimă, care s-a arătat deranjat de faptul că inculpatul i-a replicat la spusele sale și l-a înjurat. Între cei doi a avut loc un schimb de replici, în cursul căruia și-au adresat reciproc injurii și amenințări.
În aceste împrejurări, cei doi s-au apropiat unul de celălalt, iar victima i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului. În consecință, inculpatul a scos din buzunarul de la cămașă un briceag și ținând ferm mânerul lamei, a înțepat de mai multe ori victima. Ulterior, victima s-a deplasat la domiciliul său, însă, în urma agravării stării de sănătate, în cursul zilei de 21.04.2008, a fost transportat cu ambulanța la Spitalul Municipal L, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale. Datorită complicațiilor, numitul a decedat în data de 22.04.2008, în jurul orelor 17.00.
Infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se poate realiza printr-o lovire sau prin orice alte acte de violență care au ca urmare moartea victimei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a constatat că fapta inculpatului de a aplica victimei mai multe lovituri de cuțit, în zona abdominală și a membrelor inferioare, provocându-i leziuni ce au condus în final la decesul acestuia, întrunește, din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.183
Cod PenalÎn acest sens au fost observate, în primul rând, declarațiile inculpatului. Atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, acesta a recunoscut faptul că i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri de cuțit. Inculpatul a arătat că în ziua incidentului, în timp ce discuta cu martorul, pe o bancă în fața blocului, l-a văzut venind pe, victima aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. A dorit să evite orice conflict cu acesta, dar partea vătămată l-a ajuns înainte de a intra în imobil și l-a lovit de mai multe ori. În acest context, inculpatul a arătat că a scos din buzunar un briceag pe care îl avea la el, briceag cu care a lovit de mai multe ori victima.
Declarațiile inculpatului au fost confirmate și de martorul, singurul martor prezent la locul incidentului. În cursul urmăririi penale martorul a învederat organelor judiciare modalitatea în care au fost provocate leziunile victimei. El a indicat faptul că între părți a existat un conflict, cei doi insultându-se reciproc. Acest conflict a degenerat în momentul în care victima a început să-l lovească pe inculpat cu mâinile și picioarele, ceea ce a condus la o ripostă din partea inculpatului, care a scos din buzunar acel briceag cu ajutorul căruia i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri.
Chiar dacă în momentul audierii sale în cursul cercetării judecătorești martorul a precizat că nu a văzut loviturile aplicate de inculpat victimei și nici dacă numitul avea vreun obiect în mână, el menționând doar că după incidentul avut cu inculpatul, partea vătămată se ținea de abdomen, instanța a apreciat că declarațiile sale din cursul urmăririi penale pot fi coroborate cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut împrejurarea că a lovit victima cu un briceag, pe care de altfel l-a fost predat organelor de cercetare penală pe bază de dovadă, acest obiect reprezentând un corp delict la dosarul cauzei.
Atât inculpatul, cât și martorul au menționat că după incidentul dintre părți, victima nu a sângerat. Acest aspect a fost confirmat și prin procesul verbal de cercetare la fața locului, în cuprinsul căruia organele de cercetare penală au consemnat faptul că la fața locului nu au fost descoperite nici un fel de urme ale incidentului, cât și prin declarațiile martorilor și, martori asistenți la cercetarea la fața locului, ambii arătând că nu au asistat la incidentul dintre părți și nu au fost găsite nici un fel de urme la locul faptei.
Însă leziunile provocate de inculpat victimei sunt dovedite prin intermediul înscrisurilor medicale existente la dosar.
Astfel, potrivit raportului medico-legal nr.18/22.04.2008 al Cabinetului Medico-Legal L, la examinarea medico-legală victima prezenta leziuni în regiunea abdominală, la nivelul genunchiului drept și în regiunea parietală, leziuni produse prin lovire directă repetată cu un obiect tăietor-înțepător.
Pe de altă parte, pentru existența infracțiunii prevăzute de art.183 este Cod Penal necesar ca între activitatea violentă a inculpatului și rezultatul socialmente periculos, respectiv moartea victimei, să existe un raport de cauzalitate.
Or, în prezenta cauză, existența acestui raport de cauzalitate este certă. În acest sens pot fi observate concluziile raportului de constatare medico-legală nr.19/23.04.2008 al Cabinetului Medico-Legal L, din care rezultă că moartea numitului a fost de natură violentă și s-a datorat unei plăgi tăiat-înțepate abdominale cu caracter penetrant și secțiune la nivelul intestinului subțire. Leziunea respectivă s-a produs prin lovire directă cu obiect tăietor-înțepător de mici dimensiuni și are legătură directă de cauzalitate cu moartea.
De asemenea, potrivit raportului medico-legal nr.1515/13.06.2008 al IML T, leziunile constatate pe corpul victimei se puteau produce prin lovirea victimei cu briceagul corp-delict ridicat de la inculpat, ceea ce confirmă odată în plus legătura de cauzalitate dintre actele inculpatului și moartea victimei.
Este de menționat faptul că legătura de cauzalitate nu poate fi înlăturată chiar dacă la activitatea inculpatului se adaugă și comportamentul victimei, câtă vreme fără activitatea inculpatului rezultatul nu s-ar fi produs. Concluziile raportului de constatare medico-legală nr.19/23.04.2008 al Cabinetului medico-legal L indică faptul că la decesul victimei a concurat și prezentarea tardivă a părții vătămate, la un interval de 24 de ore, în serviciul de chirurgie, însă acest factor nu înlătură legătura directă existentă între acțiunile inculpatului și rezultatul socialmente periculos.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat sub forma intenției depășite. El a avut reprezentarea faptului că lovește victima și a urmărit ca prin actele sale să-i provoace părții vătămate o vătămare corporală, dar s-a produs moartea acestuia, rezultat care-i poate fi imputat inculpatului sub forma culpei simple întrucât nu l-a prevăzut, deși putea și trebuia să-l prevadă.
Pentru aceste considerente, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, urmând ca la individualizarea judiciară a pedepsei ce i-a fost aplicată să țină seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Analizând probatoriul existent la dosar, instanța a constatat că la producerea incidentului care a condus la trimiterea în judecată a inculpatului, a concurat și culpa victimei, numitul fiind cel care a provocat atitudinea inculpatului.
După cum s-a arătat deja, atât inculpatul, cât și martorul au indicat faptul că partea vătămată se afla sub influența băuturilor alcoolice. Mai mult decât atât, inculpatul a încercat să se îndepărteze pentru a evita conflictul, în condițiile în care victima este cel care s-a legat primul de el, reproșându-i faptul că se uită la el. Totodată, cei doi au subliniat faptul că partea vătămată este cel care a lovit primul inculpatul cu pumnii și picioarele și abia după aceea numitul a scos acel briceag din buzunar.
Aceste aspecte sunt atestate și de certificatul medico-legal nr.67/22.04.2008 al Cabinetului Medico-Legal L din care rezultă că la examinarea medico-legală inculpatul prezenta leziuni ce pot data din ziua de 20.04.2008, leziuni produse prin lovire directă și repetată cu un obiect contondent.
În aceste condiții, având în vedere și prevederile art.73 lit.b în Cod Penal conformitate cu care constituie o circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, instanța a apreciat că în favoarea inculpatului poate fi reținută circumstanța atenuantă a provocării, acesta săvârșind fapta în momentul în care se afla într-o puternică stare de surescitare nervoasă, determinată de actele de violență ale victimei, care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, provocându-i chiar leziuni care au necesitat pentru vindecare 7 zile de îngrijiri medicale.
În consecință, instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului.
La stabilirea pedepsei instanța a avut în vedere împrejurarea că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social deosebit, prin actele sale numitul aducând o atingere gravă relațiilor sociale referitoare la ocrotirea dreptului oricărei persoane la viață.
Instanța a luat în considerare și persoana inculpatului, acesta neaflându-se la prima abatere de acest gen, el fiind cunoscut cu antecedente penale care însă nu atrag starea de recidivă întrucât s-a împlinit termenul de reabilitare, ceea de denotă perseverența sa în comiterea unor fapte cu un vădit caracter antisocial.
La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama și de împrejurările în care fapta a fost comisă, partea vătămată aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, provocând riposta periculoasă a inculpatului și concurând, prin atitudinea sa, de a nu se prezenta la nicio unitate sanitară, la producerea rezultatului.
Instanța a apreciat că interzicerea drepturilor electorale de a alege sau a fi ales, precum și a dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, este justificată în privința inculpatului întrucât acesta, atâta timp cât nu a fost în măsură să aprecieze valoarea unuia din drepturile fundamentale prin care se exprimă personalitatea umană, respectiv dreptul la viață al oricărei persoane, nu este în măsură nici să-și exprime punctul de vedere referitor la modalitatea în care sunt conduse treburile statului, iar adoptarea unui asemenea comportament nu poate fi compatibilă cu ocuparea unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat.
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, instanța a reținut că moștenitorul victimei, și tutorele acestuia, s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 10.000 lei daune morale, 1200 lei daune materiale, solicitând și stabilirea unei pensii de întreținere în favoarea minorului.
De asemenea, s-a constituit parte civilă și Spitalul Municipal L cu suma de 211 lei daune materiale.
Potrivit dispozițiilor art.998 civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din vina căruia s-a ocazionat a-l repara, iar potrivit dispozițiilor art.1169 civ. cel care formulează o cerere în fața instanței trebuie să o dovedească.
În ceea ce privește solicitarea părților civile și de acordare a sumei de 1200 lei cu titlu de daune materiale, instanța a constatat că această cerere este dovedită doar în parte. Astfel, potrivit înscrisurilor existente la dosarul de urmărire penală, pentru ridicarea din spital a corpului victimei și înmormântarea acestuia părțile civile au cheltuit suma de 571 de lei, sumă ce reprezintă un prejudiciu material, prejudiciu ce trebuie reparat de inculpat și în consecință acesta va fi obligat la plata ei. Însă, în lipsa oricăror altor dovezi, celelalte pretenții materiale ale părților civile au fost respinse.
Aceeași a fost soluția și în ceea ce privește solicitarea părților civile privind obligarea inculpatului la plata unei pensii de întreținere lunare în favoarea minorului. Părțile civile nu au făcut în nici un fel dovada faptului că victima avea un loc de muncă și nici a împrejurării că numitul contribuia în vreun fel la întreținerea minorului, care de altfel locuia cu bunica sa. Repararea prejudiciului presupune și acoperirea folosului de care cel care a suportat consecințele unei fapte ilicite este lipsit, însă în condițiile în care acest folos nu a fost dovedit, inculpatul nu poate fi obligat la plata acestuia.
În ceea ce privește daunele morale, instanța a constatat că inculpatul, prin fapta sa ilicită de a suprima viața unei persoane, datorită legăturilor personale existente între victimă și familia acestuia, a cauzat moștenitorilor numitului prejudicii de natură morală, constând în suferințele determinate de pierderea unui membru al familiei în împrejurări dintre cele mai nefericite, care trebuie reparate, motiv pentru care, a admis solicitarea părților civile privind acordarea daunelor morale, urmând ca inculpatul să fie obligat la plata sumei de 10.000 lei către cele două părți civile.
Împotriva sentinței penale nr. 848/PI din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat apel inculpatul, solicitându-se achitarea inculpatului potrivit art. 10 lit.e Cpp, iar în subsidiar s-a solicitat reducerea pedepsei și suspendarea executării acesteia.
Apelul este nefondat.
Analizând sentința penală apelată în raport cu solicitările formulate în apărare precum și de celelalte părți și din oficiu, în limitele prev. de art. 371 al.2 Cpp, se constată că instanța a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.
Din probatoriul administrat, respectiv declarațiile constante de recunoaștere ale inculpatului, care se coroborează cu declarațiile martorului, singurul martor prezent la locul incidentului, precum și din actele medicale rezultă că victima a fost cea care s-a legat prima de inculpat, lovindu-l pe acesta cu pumnii și picioarele, situație în care inculpatul a scos un briceag din buzunar, briceag cu care a lovit de mai multe ori victima.
Potrivit art. 73 lit.b Cp, săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență - constituie circumstanță atenuantă.
Este evident din modul de desfășurare a evenimentelor că inculpatul, datorită violențelor verbale și fizice exercitate de victimă asupra sa a reacționat lovind cu briceagul pe care îl avea asupra sa.
Astfel, se apreciază că în cauză sunt întrunite elementele cerute de art. 73 lit.b Cp și nu cele prevăzute de art. 44 Cp, legitima apărare, ca și cauză care înlătură caracterul penal al faptei.
Inculpatul a avut reprezentarea faptului că lovind victima de mai multe ori cu briceagul urmează să-i provoace părții vătămate o vătămare corporală, dar intenția sa a fost depășită, ajungându-se în final, în urma unor complicații, la decesul acesteia.
În cazul legitimei apărări fapta nu constituie infracțiune deoarece persoana care a săvârșit-o nu a acționat cu voință liberă, ci din constrângere, fapta fiind săvârșită fără vinovăție. De asemenea, pentru a ne afla în prezența legitimei apărări, atacul trebuie să pună în pericol grav persoana, ori în concret atacul suferit de către inculpat a constatat în câteva lovituri aplicate cu palmele și pumnii și care au necesitat 7 zile îngrijiri medicale.
În consecință, se apreciază că încadrarea corectă a fost dată de către instanță, prin reținerea disp. art. 73 lit.b Cp
Sub aspectul pedepsei, se constată că instanța a aplicat o pedeapsă sub minimul special de 3 ani închisoare.
Curtea apreciază că, în raport cu modul de desfășurare a evenimentelor, cu consecințele produse, cu situația concretă a inculpatului, care are discernământul diminuat în raport cu fapta imputată, pedeapsa aplicată este bine individualizată, atât în ceea ce privește cuantumul acesteia, cât și modalitatea de executare.
Așa fiind, se constată că nu există temeiuri de fapt sau de drept care să conducă la modificarea hotărârii, urmând ca în baza art. 379 pct.1 lit.b Cpp apelul declarat de inculpat să fie respins ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cpp, inculpatul apelant va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 pct. 1 lit.b Cpp respinge apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 848/PI din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondat.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei.
Cu recurs în zece zile de la pronunțare cu inculpatul și partea civilă și de la comunicare cu celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.06. 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. /01.07.09.
Tehnored. /03.07.09
PI. - - Trib.
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea
