Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte art 183 cod penal. Decizia 87/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 87
Ședința publică de la 11 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
La ordine fiind judecarea apelurilor penale având ca obiect "lovituri cauzatoare de moarte" (art. 183 Cod penal) formulate de inculpatul și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva sentinței penale nr. 47 din 23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-.
În conformitate cu prevederile art. 297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul apelant intimat asistat de av., apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la acest termen de judecată, că la termenul de judecată anterior cauza a fost amânată pentru lipsa inculpatului apelant intimat și lipsa de apărare a acestuia, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. pentru inculpatul apelant intimat arată că la termenul anterior s-a prezentat împreună cu acesta, însă după strigarea cauzei. Precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Interpelat fiind, inculpatul apelant arată că nu dorește să dea declarație.
Nemaifiind de formulat alte cereri, curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că Parchetul de pe lângă Tribunalul Vasluia formulat apel împotriva sentinței penale nr. 47/23.01.2008 prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal și art. 86 ind. 2 Cod penal, stabilindu-se termen de încercare de 5 ani, și făcându-se aplicarea art. 64 lit. b și art. 71 Cod penal. Atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, au fost administrate probe pentru aflarea adevărului și stabilirea corectă a situației de fapt, însă, deși s-au stabilit exact împrejurările în care a fost săvârșită fapta, se apreciază că pedeapsa ce a fost aplicată inculpatului este nejustificat și extrem de blândă. În familia inculpatului era o situație deosebită, victima, în ziua respectivă a aruncat cu oalele prin casă, a făcut scandal, a spart geamurile, iar inculpatul i-a aplicat lovituri cu un, aceste lovituri ducând la deces. Probele administrate în cauză au dovedit pe deplin vinovăția inculpatului, care a adoptat o sinceritate care îi profită lui. El spune că a lovit victima doar peste mâini, însă nu este așa, pentru că altfel, acele lovituri nu puteau duce la decesul victimei.
Se consideră că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală întrucât nu au fost reținute disp. art. 76 al. 2 Cod penal, text de lege care prevede că în cazul mai multor infracțiuni grave, printre care și infracțiunile săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea unei persoane, dacă se constată că există circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special. Chiar dacă pedeapsa aplicată inculpatului se încadrează în limitele impuse de acest text de lege, era necesar să se rețină disp. art. 76 al. 2 Cod penal. Hotărârea instanței de fond a fost apelată și sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de executare stabilită, acestea fiind insuficiente pentru a asigura reeducarea inculpatului și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni.
Chiar dacă relațiile dintre inculpat și victimă erau conflictuale, dacă inculpatul s-ar fi comportat omenește cu fiul său, fapta lui nu ar fi avut un asemenea rezultat. Inculpatul susține că victima, fiul său, a avut anterior un conflict cu niște persoane de etnie rromă și că o parte din leziuni ar fi fost produse în urma acestui conflict, iar altele s-ar fi produs prin cădere, atitudinea lui de recunoaștere dispărând urmare a acestei afirmații.
Solicită admiterea apelului declarat în cauză de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, desființarea hotărârii instanței de fond și aplicarea unei pedepse majorate, cu executare în regim de detenție, urmând a se face și aplicarea art. 76 al. 2 Cod penal.
Av. pentru inculpatul apelant intimat, având cuvântul, solicită a se observa că în cauză apelul a fost declarat în termen, dar foarte târziu, ceea ce ridică un semn de întrebare privitor la împrejurarea dacă s-a vrut sau nu să se declare acest apel. Dosarul a fost trimis la Parchet pentru motivarea apelului, și a fost restituit abia după 3 luni. În plus față de ceea ce susține azi reprezentantul Ministerului Public, dorește să facă referire la faptul că în cuprinsul motivelor de apel depuse în scris la dosar s-a făcut trimitere și la o condamnare de acum 34 de ani a inculpatului. însăși actul de inculpare întocmit de un procuror profesionist face precizarea că inculpatul este fără antecedente penale, iar în hotărârea instanței de fond nu se reține că acesta ar avea antecedente penale. Serviciul de a spus că inculpatul nu figurează în evidențe, însă ulterior, pe data de 10 septembrie a revenit - fila 97 dosar - și a spus că acesta apare în evidențe cu acea condamnare de acum 34 de ani. Este uimită că Parchetul a făcut vorbire despre aceste antecedente penale.
În susținerea cererii sale de respingere a apelului parchetului este ajutată de actul de sesizare a instanței, unde organul de urmărire penală comentează foarte bine situația de fapt.
Inculpatul are 2 copii pe care îi iubește, și nu e așa cum a susținut reprezentantul Ministerului Public. Pe victimă inculpatul a întreținut-o, a ajutat-o, chiar dacă victima își bătea părinții (mama sa din acest motiv a plecat în Italia), făcea scandal, a dat chiar și foc la casă. Victima a executat o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru omor și pe perioada executării pedepsei inculpatul a fost alături de ea, a ajutat-o și a susținut- În ziua respectivă victima era în stare de ebrietate și a început să sară la bătaie, s-a repezit la tatăl său să îl strângă de gât, însă acesta, de frică (pentru că victima săvârșise în același mod fapta anterioară de omor) s-a refugiat în cramă. Victima a spart geamurile, a continuat să facă scandal, și în cele din urmă, pentru a se apăra, inculpatul a luat melesteul, cu intenția de a-și molesta fiul. Niciuna din leziunile constatate nu este de natură a fi condus la decesul victimei, și câteva lovituri cu melesteul nu puteau duce la deces. Chiar procurorul de ședință de la instanța de fond (care a motivat și apelul) a spus că victima nu era la primul act de acest gen, că anterior dăduse foc la casă, că era violentă și consuma băuturi alcoolice, și a solicitat aplicarea unei pedepse sub 5 ani, reținerea legitimei apărări și a circumstanțelor atenuante, arătând că inculpatul este la prima faptă penală, că a avut o atitudine sinceră, cu două excepții. Nu este adevărat, pentru că în permanență inculpatul a fost sincer, el a vrut să dea telefon la poliție. Au fost depuse la dosar procesele verbale de contravenție din care rezultă că deseori victima agresa persoane pe stradă, vedea bătut acasă. Și procurorul de caz și instanța de fond au arătat că "a fost la un pas de legitima apărare, dar pentru că trebuiau îndeplinite și alte condiții, nu s-a reținut această circumstanță". Și procurorul de caz și instanța de fond au arătat că inculpatul a acționat pentru că era speriat, pentru că știa că acela era modul de acționare al victimei. Se gândește că "poate ar fi trebuit ca medicul legist să spună dacă celelalte leziuni erau mai vechi, pentru că nu este posibil a se produce asemenea leziuni cu un melesteu. Probabil că leziunile vechi, coroborate cu ce s-a întâmplat în ziua respectivă au dus la deces.
Consideră că apelul Parchetului este nefondat. Inculpatul este un bun familist, și-a ajutat copilul cât a putut, ceea ce s-a întâmplat a fost un accident, așa cum a reținut și instanța de fond, care i-a aplicat o pedeapsă mică, cu suspendare. Pedeapsa inculpatului este alta, mult mai mare, pentru că în urmă cu câteva zile s-a împlinit un an de la decesul fiului său. Art. 76 al. 2 Cod penal prevede că în cazul mai multor infracțiuni grave, printre care și infracțiunile săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea unei persoane, dacă se constată că există circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special; minimul pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 5 ani, iar acestuia i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani. Consideră că această pedeapsă este corect individualizată, raportat și la persoana inculpatului, la reprezentarea pe care acesta a avut-o în momentul săvârșirii faptei, la împrejurările în care a fost comisă fapta. Solicită respingerea apelului declarat de Parchet și menținerea hotărârii instanței de fond.
În apelul inculpatului, arată că acesta consideră că pedeapsa de 3 ani închisoare care i-a fost aplicată este cam mare. Inculpatul nu a vrut să își omoare fiul, pentru că dacă ar fi fost așa, el avea la îndemână și un cuțit, și alte obiecte care se aflau în apropiere, nicidecum acel melesteu cu care se face mămăligă. Solicită admiterea apelului declarat de inculpat și reducerea pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la apelul inculpatului, solicită a fi respins, având în vedere că deja a arătat că pedeapsa aplicată este extrem de mică.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, arată că regretă nespus de mult ce s-a întâmplat, că are în suflet o durere foarte mare și că pedeapsa lui cea mai mare este că fiul său a murit.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra apelurilor penale de față;
Tribunalul Vaslui, prin sentința penală nr. 47/23 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul penal nr- a hotărât următoarele:
Condamnă pe inculpatul Condamnă, fiul lui și, născut la 29.05.1943 în sat., comuna, jud. V, cetățean român, școala de maiștri, pensionar, căsătorit, 2 copii majori, domiciliat în H,-, jud. V, fără antecedente penale, CNP -, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal, cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal.
În baza art.86 ind. 1 Cod penal suspendă executarea pedepsei sub supraveghere. Conform art. 86 ind. 2 Cod penal stabilește termen de încercare 5 ani.
Pe durata executării pedepsei interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a, b Cod penal în condițiile prev. de art.71 Cod penal. Conform art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal.
Pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Vaslui desemnat ca organ de supraveghere;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
O copie a prezentei hotărâri, se va comunica la data rămânerii definitive, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Vaslui și la Poliția municipiului H, jud.
Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 86 ind. 4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 160 ind. 5 alin. 6 al Cod procedură penală cu referire la art. 160 ind. 3 Cod procedură penală, dispune încetarea stării de liberare provizorie sub control judiciar dispusă prin Decizia penală nr. 878/17 decembrie 2007 a Curții de Apel Iași.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 10 septembrie 2007 la 18 decembrie 2007.
În baza art. 118 lit. b Cod penal confiscă de la inculpat un aflat la camera de corpuri delicte a instanței înregistrat la poziția 69/2007 în registrul de corpuri delicte.
Obligă inculpatul la 2200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În pronunțarea acestei sentințe Tribunalul a reținut următoarele:
Inculpatul are vârsta de 64 de ani iar victima a fost fiul lui.
Inculpatul locuiește în H str. - nr. 24 este pensionar și nu este cunoscut cu antecedente penale. Din căsătoria inculpatului cu au rezultat doi copii: - născut la 20.02.1967 și născut la 20.03.1969.
Victima a fost diagnosticat cu o afecțiune psihică motiv pentru care după absolvirea claselor primare a fost înscris la o școală ajutătoare din orașul, jud. După absolvirea acesteia, prin grija familiei și-a inculpatului în special - victima a fost înscrisă și a urmat cursurile unei școli profesionale la Datorită întârzierii pe care o prezenta în dezvoltarea psihică victima a creat probleme educaționale și de adaptare la normele de conviețuire socială rezolvate în cea mai mare parte de către inculpat care a încercat să ocrotească victima, să o protejeze și să-i asigure integrarea în societate.
Soția inculpatului descrie această situație în memoriul pe care l-a depus la dosar unde arată că, chiar dacă victima le crea nenumărate probleme, inculpatul încerca să le rezolve cu tact și răbdare.
să se apere de loviturile aplicate de către victimă a mai lovit-o uneori cu cureaua sau cu un băț peste mâini, însă accepta că, așa rău cum era, victima era copilul său.
Victima obișnuia să consume băuturi alcoolice, deși acest lucru îi era interzis având în vedere afecțiunile pe care le prezenta. Mai ales în astfel de situații victima devenea violentă, provoca scandal și se bătea cu diferite persoane prin oraș.
I-a bătut și pe părinții săi în mai multe rânduri. Inculpatul a avut mâna ruptă ca urmare a unor astfel de bătăi, iar soția lui a fost lovită în mod repetat.
Prin rechizitoriul nr. 360/P/1994din 16 noiembrie 1994 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui victima a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal și a fost condamnat, prin Sentința penală nr. 107 din 25 octombrie 1995 Tribunalului Vaslui la pedeapsa de 7 ani închisoare. Rezultă din conținutul rechizitoriului și al hotărârii judecătorești violența deosebită pe care o manifesta victima în situațiile în care era sub influența alcoolului.
După liberarea din penitenciar victima a continuat să locuiască la părinții săi. să consume frecvent băuturi alcoolice, să provoace scandal, să-și bată părinții creându-le permanent probleme. Inculpatul cu soția și cu fiul său i-au pus la dispoziție o casă proprietatea lui, situată în strada - nr. 100, unde i-au făcut și mutație și unde-i asigurau cele necesare traiului pentru că victima nu muncea nicăieri -continua să consume alcool și să provoace scandal. De comun acord au hotărât ca victima să nu mai meargă la locuința părinților după ora 20, înțelegere pe care acesta nu a respectat-
Pentru ziua de 8 septembrie 2007 inculpatul, care are o suprafață de teren cultivată cu vie,s-a înțeles cu mai multe persoane, printre care și martorii G și să-l ajute la cules la vie. În dimineața acelei zile s-au întâlnit la locuința inculpatului au plecat la vie. Inculpatul a rămas în oraș pentru a cumpăra și a face de mâncare pentru cei de la cules întrucât soția era plecată de aproximativ 3 luni în Italia.
În jurul orei 11 inculpatul a mers cu demâncare la vie și după ce muncitorii au mâncat a apărut și victima care era beată și a încercat să ducă un sac cu struguri, dar a căzut. Continua să bea dintr-o sticlă cu vin pe care o adusese cu el și o pusese la rădăcina unui copac. Martora i-a reproșat că se ține de băut în loc să facă și victima a încercat să o lovească.
Inculpatul când a văzut că fiul său era băut, i-a spus să plece acasă. Ei au mai lucrat până în jurul orelor 14 - 15,00, când a început să plouă, astfel încât s-au hotărât să plece acasă la inculpat pentru a servi masa.
Martorul Gar ămas pe pentru a păzi sacii cu struguri. Au ajuns acasă și s-au așezat la masă, timp în care a venit.
Au mâncat cu toții, după care inculpatul i-a spus fiului său să se ducă pe și să-i ducă o haină martorului G, întrucât acesta rămăsese în ploaie.
nu a spus nimic și a plecat.
După ce oamenii au terminat de mâncat și au plecat acasă, inculpatul a mers la vie să vadă ce face A constatat că nu venise să-i aducă haina, astfel încât s-a întors înapoi către casă pentru a aduce de mâncare martorului. Pe drum însă, s-a întâlnit cu un tractor cu benă și s-a întors la teren pentru a încărca sacii cu struguri.
În timp ce încărcau, a apărut de la marginea pădurii,: care 1-a rugat pe tatăl său să-1 ia și pe el acasă. Au mers cu toții acasă la; inculpat, au descărcat sacii cu struguri și i-au pus pe din curte.
Inculpatul i-a dat apoi să mănânce martorului G, după care s-a dus într-o cameră alăturată pentru a se schimba. Își lăsase telefonul mobil pe masă în camera unde se afla Când s- întors, a constatat că telefonul nu se mai afla acolo. Știind că fiul său i-a mai furat două telefoane, 1-a întrebat de ce i-a luat telefonul mobil și ce a făcut cu el., fiind în stare de ebrietate, s-a dezbrăcat în pielea goală și i-a spus tatălui său că-1 poate căuta pentru că nu are nici un telefon. G, care a văzut tot ce s-a întâmplat, i-a făcut semn cu capul inculpatului către baie, dându-i de înțeles că îi luase telefonul și îl ascunsese acolo. Inculpatul a mers în baie și 1-a găsit. Din acest motiv cei doi, tată și fiu, s-au certat.
Inculpatul i-a spus apoi martorului G să meargă la bar și să-i dea o votcă, întrucât acesta era înfrigurat, iar a rămas acasă pentru a-și face o cafea.
La bar, inculpatul și-a cumpărat o bere, iar martorului i-a luat o votcă și s-au așezat la o masă. La scurt timp a apărut și care și-a cumpărat o bere și s-a așezat la aceeași masă cu ei.
După ce și-au terminat băuturile, inculpatul și martorul au plecat, lăsându-1 pe în bar. Inculpatul a ajuns acasă și, după ce a dat de mâncare la păsări, s-a întins pe pat și a adormit. A fost trezit în jurul orelor 21,00 de un zgomot puternic și a ieșit pe verandă să vadă ce se întâmplă. L-a văzut pe fiul său venind pe alee, clătinându-se pe picioare și împleticindu-se printre sacii cu struguri.
Știind că atunci când fiul său este în stare de ebrietate face scandal, pentru a-1 evita, a fugit în crama din spatele casei și s-a ascuns acolo.
După câteva minute, a auzit înjurături și zgomote puternice. arunca prin bucătărie cu oalele cu mâncare iar, la un moment dat, a luat capacul unei oale și 1-a aruncat în geamul unui dormitor, spărgându-
La auzul zgomotului de sticlă spartă inculpatul a ieșit din cramă și a mers pe verandă unde era victima care l-a văzut. Inculpatul susține că victima s-a uitat la el înfiorător, a început să-l înjure și a ridicat brațele ca și cum ar fi vrut să-l strângă de gât. Amintindu-și că victima comisese omorul, pentru care fusese condamnat, prin strangulare, inculpatului i-a fost frică de ea și a reacționat înjurând-o și el și imputându-i starea în care era. A luat de pe un pervaz un și a început să lovească victima peste brațe și apoi peste tot corpul. Aceasta s-a împiedicat de covor, s-a lovit de stâlpul de la verandă și a căzut pe o canapea. Inculpatul susține că nu a mai lovit victima după ce aceasta a căzut pe canapea și l-a sunat pe fiul său anunțându-l că victima este beată și face scandal. Martorul a venit de îndată la locuința tatălui său și a găsit victima pe canapea în stare de ebrietate și i-a reproșat că iar a băut și face scandal.
Victima i-a răspuns că nu a băut mult a încercat să se ridice de pe pat însă nu a reușit. Susține martorul că victima nu i-ar fi spus că a fost bătută și că-i cerea să plece acasă. Martorul a sunat la poliție, motivând că a crezut că lucrătorii de poliție îl vor ajuta să-l interneze pe fratele său într-un spital de psihiatrie
A sosit la fața locului un echipaj de poliție care a văzut că era în stare de ebrietate și că era liniștit și i-a spus lui să ia legătura cu un medic dacă vrea să-1 interneze pe fratele său, întrucât ei nu-1 pot ajuta.
După plecarea organelor de poliție, a plecat acasă și. În tot acest interval de timp, inculpatul nu i-a spus fiului său că-1 bătuse pe.
Rămas singur cu victima, inculpatul a încercat să-1 ducă pe fiul său în bucătărie, unde să-1 culce, întrucât afară era frig. Cum nu se putea deplasa, 1-a apucat de sub braț și 1-a târât până în bucătărie, lăsându-1 lângă pat.
L-a învelit cu o pătură și a plecat să se culce.
În acea noapte, în jurul orelor 3,00, inculpatul 1-a auzit pe strigându-1 și cerându-i un pahar cu apă și niște șosete pentru că-i era frig.
Inculpatul i-a dat să bea apă, 1-a încălțat și 1-a urcat pe pat, după care 1-a învelit cu o altă pătură, întrucât pe prima vomitase. A mers apoi din nou să se culce și s-a trezit în jurul orelor 6,00. A intrat în bucătărie și 1-a văzut pe fiul său stând în șezut pe pat, cu capul aplecat către spate, horcăind. I-a dat câteva palme, dar văzând că nu reacționează, 1-a dat jos de pe pat, 1-a culcat la pământ și a încercat să-i toarne un pahar cu apă pe gât. Victima tot nu reacționa, astfel încât inculpatul a început să o apese pe piept cu palmele. Când a constatat că fiul său nu mai respiră, inculpatul a sunat la poliție și a anunțat că și-a găsit fiul mort în casă și că dorește să se facă cercetări.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 194/2007 întocmit de jud. V, moartea numitului a fost violentă și s-a instalat în noaptea de 8/9 septembrie 2007, mai probabil în dimineața zilei de 9 septembrie 2007.
Ea s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, urmare a unui politraumatism, cu multiple echimoze, excoriații, hematoame, infiltrate sanguine, fracturi de metacarpiene bilateral, fractură maleolă peronieră dreaptă, fractură rotulă, fractură falanga proximală deget II - picior drept, fracturi costale drepte (trei coaste), ruptură de rinichi drept.
Leziunile s-au putut produce prin loviri cu și de corpuri dure, cea mai mare parte din leziuni s-a produs prin loviri active și sugerează ca agent vulnerant un corp contondent alungit.
Toate leziunile inventariate s-au putut produce prin loviri active; în mod cert majoritatea lor fiind produsă prin loviri active, unele dintre leziuni indicând cu certitudine, ca agent vulnerant, un corp contondent alungit. Există unele leziuni pentru care poate fi luat în considerare și un mecanism de lovire pasivă (lovire de corpuri dure), dar acestea sunt reduse ca importanță, cu o contribuție nesemnificativă în determinismul șocului( echimoze și excoriații minore și reduse ca întindere).
Toate fracturile și hematoamele, marile echimoze de pe membre, cu infiltrate sanguine importante, ruptura de rinichi s-au produs ca urmare a unor loviri active.
Nu există o leziune cu rol definitoriu în producerea decesului,
Leziunile (toate) au determinat (prin rupturi tisulare și hemoragii), în condițiile integrității sistemului nervos central (fără leziuni la nivelul extremității cefalice), instalarea unei stări de șoc cu evoluție către deces (starea de șoc s-a instalat după traumatism la un interval de timp de ordinul orelor.
Între poltraumatism și moarte există legătură de cauzalitate directă, necondiționată.
Victima și agresorul se aflau, cel mai probabil, față în față, agresorul aplicând lovituri repetate, la care victima s-a apărat; parte din leziuni (majoritatea) sugerează ca mecanism unul similar celui al leziunilor de apărare.
recoltat de la cadavru conținea 1,05 %o alcool, valoarea ce indică nivelul alcoolemiei în momentul morții.
vitroasă conținea 1,90 %o alcool, valoare ce indică un nivel al alcoolemiei anterior morții, cu circa 1-2 ore, deci valoarea alcoolemiei sus-numitului în momentul agresiunii a fost în jurul acestei valori. Această valoare indică din punct de vedere clinic o stare cu dezorientare și confuzie, alterarea judecății și memoriei, alterarea coordonării musculare, exagerarea stărilor emoționale.
recoltată de la cadavru conținea 2,20 %o alcool.
Inculpatul a recunoscut că a lovit victima în mod repetat cu acel în special peste brațe, acceptând că astfel de lovituri să-i fi aplicat și peste corp. Având în vedere și mecanismul de producere a leziunilor așa cum este explicat de medicul legist, faptul că acestea s-au produs în conflictul pe care inculpatul l-a avut cu victima, rezultă că inculpatul a lovit victima și i-a produs acele leziuni care în evoluție au cauzat decesul.
Fapta inculpatului de a aplica lovituri repetate victimei, care au condus la instalarea unei stări de șoc cu evoluție către deces realizează conținutul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal.
Este evident că în momentul lovirii victimei, inculpatul s-a aflat sub imperiul unei puternice tulburări cauzate de conduita provocatoare a victimei care, după ce că a consumat băuturi alcoolice toată ziua și nu l-a ajutat pe tatăl său la, s-a întors acasă în stare de ebrietate, a aruncat oalele cu mâncare prin casă, pe pereți, a spart geamul și când l-a văzut pe inculpat s-a îndreptat spre acesta, încercând să-l prindă și să-l strângă de gât. Starea de temere a inculpatului a fost amplificată și de faptul că, omorul pentru care victima fusese anterior condamnată, a fost comis prin strângerea de gât a victimei, urmată la scurt timp de o încercare asemănătoare pe care inculpatul de atunci, o făcuse față de un martor care a încercat și a reușit să-l imobilizeze. Inculpatul cunoștea aceste aspecte și este credibilă susținerea acestuia că i-a fost teamă de victimă și că nu-și mai amintește exact cum și unde a lovit-
Pentru infracțiunea comisă inculpatului i se va aplica o pedeapsă la individualizarea căreia, în cadrul general prev. de art. 52 și 72 Cod penal vor fi avute în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, datele privind persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, conduita bună avută în familie și colectivitate până la data comiterii faptei, conduita victimei anterior și în seara comiterii faptei, starea de tulburare sub imperiul căreia inculpatul a comis fapta.
Tribunalul apreciază că, intensitatea acestei tulburări apropie cauza, sub aspectul laturii subiective de situația prev. de art. 44 alin. 3 Cod penal, fără să fie îndeplinite toate cerințele acestui text de lege.
Fiind îndeplinite cerințele art. 86 ind. 1 alin. 1 lit. a și b Cod penal și ținând cont că potrivit datelor privind persoana condamnatului, care a avut o conduită bună până la data comiterii faptei, o atitudine relativ sinceră, în timpul procesului și a manifestat un regret profund și sincer, pentru fapta comisă, pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și că, chiar fără executarea pedepsei acesta nu va mai săvârși infracțiuni, instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Se va stabili termen de încercare conform art. 86 ind. 2 Cod penal.
Pe durata executării pedepsei îi vor fi interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal și conform art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei va fi suspendată și executarea pedepsei accesorii.
Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prev. de art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal.
Conform art. 160 alin. 6 Cod procedură penală cu referire la art. 160 ind. 3 Cod procedură penală se va înceta starea de liberare provizorie sub control judiciar dispusă prin Decizia penală nr. 878 din 17.12.2007 a Curții de Apel Iași.
Conform art. 88 alin. 1 Cod penal din pedeapsa aplicată se va deduce durata reținerii și arestării preventive de la 10.09.2007 la 18.12.2007.
Conform art. 118 lit. b Cod penal se va confisca de la inculpat un aflat la camera de corpuri delicte a instanței.
Conform art. 191 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Sentința astfel pronunțată a fost apelată de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui și inculpatul .
Prin motivele scrise procurorul a susținut că sentința este nelegală întrucât nu s-a reținut în dispozitiv și nici în motivarea hotărârii dispozițiile art. 76 alin. 2 Cod penal referitoare la efectele circumstanțelor atenuante asupra întinderii pedepsei.
Un al doilea motiv îl constituie netemeinicia hotărârii sub aspectul cuantumului și modalității de executare.
La individualizarea pedepsei nu s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
S-a dat prea mare eficiență circumstanței atenuante legale a provocării, nu s- avut în vedere antecedența penală a inculpatului, constând în existența a două condamnări anterioare prin sentința penală nr. 620/1974 și sentința penală nr. 297/2001.
Termenul de încercare a fost stabilit la limita minimă nefiind avut în vedere gradul sporit de pericol social.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii pronunțate și, în rejudecare, să se aplice inculpatului o pedeapsă majorată cu executarea în regim de detenție și cu respectarea dispozițiilor art. 76 alin. 2 Cod penal.
Prin apărător, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate cu motivația că nu a avut în intenție să-și omoare fiul.
Examinând actele și lucrările dosarului, raportat criticilor formulate, cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea va reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. 2 Cod penal, în cazul unor infracțiuni grave, printre care și infracțiunile săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea unei persoane, dacă se constată că există circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă până la o treime din minimul special.
În speță, pedeapsa de trei ani închisoare se încadrează în limitele impuse de textul de lege sus-menționat, dar este necesar să se rețină și dispozițiile art. 76 alin. 2 Cod penal referitoare la efectele circumstanțelor atenuante.
Sub acest aspect motivul de apel al procurorului este întemeiat și urmează a fi admis.
În ceea ce privește criticile privind majorarea pedepsei cât și schimbarea modalității de executare, se constată a fi nefondate.
În conformitate cu dispozițiile art. 72 alin. 1 Cod penal la aplicarea și stabilirea pedepselor se ține seama, printre altele, de gradul de pericol al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză instanța fondului a făcut o justă apreciere a acestor criterii de individualizare a pedepsei și a dat eficiență circumstanței atenuante legale a provocării prevăzută de art. 73 alin. Cod penal.
tulburare a fost produsă inculpatului de conduita fiului său care, după consumul mare de băuturi alcoolice, s-a întors acasă în stare de ebrietate, aruncat oalele cu mâncare prin locuință, pe pereți, a spart geamul și când l-a văzut pe inculpat s-a îndreptat spre acesta încercând să- prindă și să-l strângă de gât.
Starea de temere a inculpatului a fost evident amplificată și de faptul că omorul pentru care victima fusese anterior condamnată a fost săvârșit prin strângerea de gât a victimei, urmată la scurt timp de o încercare asemănătoare pe care inculpatul din acea cauză - - o făcuse față de un martor care a încercat și a reușit să-l imobilizeze.
În acest context este credibilă apărarea inculpatului în sensul că i-a fost teamă de victimă și nu-și mai amintește cu exactitate modalitatea de derulare a faptelor.
Faptul că inculpatul a suferit anterior două condamnări nu constituie temei al schimbării modalității de executare a pedepsei.
Din fișa de cazier rezultă, în adevăr, existența a două condamnări de 3 ani și 3 luni (sentința penală nr. 620/1974 Judecătoriei Vaslui ) și 1 an închisoare (sentința penală nr. 297/2001 a aceleiași instanțe) pentru care au încetat decăderile și interdicțiile prin împlinirea termenelor de reabilitare.
Fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 86 ind. 1 Cod penal, instanța a apreciat corespunzător că pronunțarea condamnării fără executarea efectivă a pedepsei, inculpatul nu va mai săvârși alte infracțiuni. Nu se impune nici majorarea duratei termenului de încercare, motivat și de faptul că inculpatul este în vârstă de 65 ani, iar termenul de încercare de 5 ani este în măsură să asigure realizarea scopului măsurii de individualizare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Pentru aceleași considerente ce vizează individualizarea judiciară, se constată că apelul declarat de inculpat prin care solicită reducerea pedepsei principale este nefondat.
Verificând și din oficiu conținutul hotărârii pronunțate nu se constată existența altor temeiuri de fapt și de drept care să conducă la desființarea hotărârii.
Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite apelul declarat de procuror numai în ceea ce privește reținerea dispozițiilor art. 76 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva sentinței penale nr. 47 din 23.01.2008 a Tribunalului Vaslui, în sensul reținerii dispozițiilor art. 76 al. 2 Cod penal.
Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul, împotriva aceleiași sentințe penale.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului Parchetului rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
27.09.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciubotariu
