Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 103/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIENr. 103
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Arin Alexandru Mengoni
JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine au venit spre pronunțare apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și de inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în ședința publică din 22 2009, fiind consemnate prin încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
DELIBERÂND-
Prin nr. 210/D din 18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos- s-a dispus:
În baza art.256 alin.1 cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și art.76 lit.e Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prin schimbarea încadrării juridice a faptei din art.254 alin.l Cod penal, faptă din iulie 2006;
Condamnarea inculpatei, fiica lui și, născută la 01.04.1960 în com., jud.N, cetățean român, studii liceul, agent de poliție la. B, căsătorită, fără antecedente penale, cu domiciliul în B,-,.C,.11, CNP -,la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 RON.
S-a atras atenția inculpatei asupra condițiilor privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, prevăzute de art.63/1 Cod penal.
În temeiul art.256 alin.2 Cod penal, a fost obligată inculpata să plătească statului cu titlu de confiscare specială, suma de 600 RON reprezentând echivalentul în bani a cantității de carne de porc primită.
II. S-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 15.05.1977, în localitatea, jud.B, cetățean român, fără ocupație, fără antecedente penale, cu domiciliul în com.Poduri, satul, jud.B, CNP -, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
-trafic de influență, prevăzută de art.257 alin.l Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;
-trafic de influență, prevăzută de art.257 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
-trafic de influență, prevăzută de art.257 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul art.33 lit.a cu art.34 lit.b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor de mai sus aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare.
PEDEAPSA DE: 2 (doi) ani închisoare.
S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.l lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal, pe durata și în condițiile art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.11 pct.2 lit.a cu art.10 lit.a Cod pr.penală, a fost achitat același inculpat pentru infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art.255 alin.1 Cod penal.
În temeiul art.257 alin.2 raportat la art.256 alin.2 Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 600 RON dobândită prin săvârșirea infracțiunilor (3 X 200 RON).
S-a constatat că inculpata la urmărirea penală și la instanță a fost asistată de apărători angajați.
S-a constatat că inculpatul, la instanță a fost asistat de un apărător angajat.
În baza art.199 alin.2 Cod pr.penală s-a respins cererea formulată de - șeful Postului de Poliție al comunei L, județul B - privind scutirea de plata amenzii judiciare în cuantum 300 lei aplicată prin încheierea din 07.04.2009 a Tribunalului Bacău.
În temeiul art.191 alin.2 Cod pr.penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 900 lei (RON) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a avut in vedere următoarea situație de fapt:
În cursul lunii iulie 2006, inculpatul i-a cunoscut pe numiții, și, toți din com.L, jud. In perioada respectivă inculpatul se ocupa de recrutarea forței de muncă pentru străinătate, astfel că, le-a propus și celor trei, încheierea unor contracte de muncă.
Inițial au plecat în Cehia numiții și, care au revenit după aproximativ o săptămână în țară, întrucât inculpatul nu și-a respectat promisiunile privind ocuparea unui loc de muncă. nu a reușit să ajungă în străinătate, deoarece, în drum spre graniță, împreună cu alte persoane, au fost abandonați înainte de ieșirea din țară, inculpatul neachitând costul transportului așa cum se angajase. In aceste condiții, cei trei, dându-și seama că au fost înșelați și pentru a recupera sumele de bani cheltuite, au făcut denunțuri la organele de cercetare penale cu privire la împrejurările în care au fost racolați, în care li s-au pretins și luat anumite sume de bani. In denunțurile făcute, cei trei au arătat că s-a oferit să îi ajute întrucât, pentru deplasarea în străinătate, aveau nevoie de obținere în regim de urgență a pașapoartelor, iar și de obținerea cărții de identitate care îi expirase. In acest sens, inculpatul le- precizat că o cunoaște bine pe inculpata, agent de poliție la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor B, care i-ar putea ajuta să obțină pașapoartele și actul de identitate, știut fiind faptul că în perioada respectivă, acest serviciu era deosebit de solicitat, fapt care ar fi dus la amânarea plecării în străinătate. Pentru obținerea documentelor, inculpatul a cerut de la fiecare denunțător câte 200 RON, bani pe care acesta a pretins că îi va da inculpatei.
În ziua de 20.07.2006, inculpatul, însoțit de cei trei s-au prezentat la Serviciul de eliberare a pașapoartelor, unde a contactat-o pe. Aceasta a primit cererile celor trei denunțători și după efectuarea verificărilor, a constatat că are buletinul de identitate expirat, impunându-se și eliberarea cărții de identitate.
și au obținut pașapoartele în regim de urgență, în aceeași zi, iar ulterior, pe data de 21.07.2006 și numitul.
La întoarcerea în localitatea de domiciliu, inculpatul, i-a spus denunțătorului că va trebui să-i dea doamnei pentru ajutorul acordat și un porc, cu o greutate mai mare, pe care ar urma să îl achiziționeze cu banii obținuți de la toți trei.
În dimineața zilei de 23.07.2006, inculpatul i-a anunțat pe și că plecarea în Cehia se va realiza în după-amiaza respectivă și că este necesar ca porcul sacrificat să fie dus în aceeași zi inc..
În aceste condiții, în dimineața zilei de 23.07.2006, cei trei au sacrificat un porc de aprox.100 kg, pe care, cu câteva zile înainte, îl cumpărase de la martorul. La sacrificarea porcului a fost prezent și.
În jurul orelor 10,00, inculpatul s-a deplasat cu un microbuz în comuna L, de unde i-a preluat pe cei trei denunțători și pe numiții, și, aceștia făcând parte din grupul de persoane recrutate de inculpat pentru muncă în străinătate. Împreună s-au deplasat cu microbuzul la B unde au oprit în fața blocului în care locuiește inculpata, pe care anterior o contactase la telefon. Inculpatul i-a cerut lui să-l însoțească pentru a transporta sacii în care se afla carnea de porc.
Inculpata se afla la domiciliu și le-a deschis ușa apartamentului, cei doi, lăsând sacii cu carne în hol.
nu a plecat în ziua respectivă cu ceilalți din grup întrucât în microbuz nu erau locuri libere, întorcându-se în aceeași zi la
S-a reținut că inculpata, în calitatea sa de angajată la Serviciul pentru eliberarea pașapoartelor i-a ajutat pe cei trei denunțători să obțină pașapoartele în regim de urgență, în sensul că le-a preluat acestora documentele pentru eliberare (dosarele), a efectuat verificări semnând pe cererea fiecăruia dintre ei, cu numele său, după care a transmis dosarele celorlalți colegi fiindu-le eliberate astfel pașapoartele. Aceste "intervenții", erau necesare întrucât în perioada respectivă, Serviciul de eliberare a pașapoartelor era extrem de solicitat, iar denunțătorii voiau să evite aglomerația de la ghișeu. In ceste condiții, așa cum rezultă și din declarațiile martorilor, datorită volumului mare de lucrări și a numărului mic de salariați ai acestui serviciu, în perioadele de vară, sarcinile de serviciu nu se mai respectau în totalitate, în sensul că toți cei prezenți la serviciu efectuau și alte lucrări care nu erau trecute în fișa postului, legate de eliberarea de pașapoarte, pentru a nu exista nemulțumiri din rândul solicitanților. Conform uzanțelor, orice salariat care lucra în această modalitate semna pe cerere cu numele său, așa cum s-a procedat și în cazurile de față.
S-a mai reținut, din declarațiile denunțătorilor, că inculpata nu le-a pretins nici o sumă de bani pentru serviciile făcute, banii pe care aceștia declară că i-au dat în vederea obținerii pașapoartelor, fiind pretinși de inculpatul și predați acestuia. De asemenea, din datele dosarului rezultă că inculpata a primit sacii conținând carne de porc, prin intermediul inculpatului, după ce i-a ajutat pe denunțători, în modalitatea descrisă mai sus. Nu rezultă din probele administrate inclusiv din declarațiile denunțătorilor, că inculpata le-ar fi cerut acestora bani sau bunuri pentru a-i ajuta și nici că banii predați inculpatului (câte 200 RON fiecare), la solicitarea acestuia, ar fi ajuns la inculpată.
Inculpata a negat săvârșirea faptelor pentru care a fost cercetată și trimisă în judecată, însă recunoaște că a primit sacii conținând carne de porc, fiind în eroare cu privire la persoana care i-a trimis pachetele. Astfel, inculpata a susținut că a crezut că a primit carnea de porc de la socrul său, sens în care a fost audiat martorul (filele 176 - 178 ds.urm.penală, fl.165 ds.instanță). Apărarea inculpatei, urmează a fi înlăturată, fiind infirmată de martorii (denunțătorii), care au declarat că sacii cu carne au fost transportați la domiciliul inculpatei și că înainte de a ajunge la destinație, în prezența lor, inculpatul a contactat-o telefonic pe. La telefon, inculpatul a întrebat-o pe aceasta cum pot ajunge cu microbuzul în zona în care locuiește pentru a-i aduce carnea de porc.
Situația de fapt reținută mai sus, rezultă din: procesul verbal de recunoaștere după planșă foto, actele de sesizare a faptelor, proces-verbal de verificare listing, proces-verbal de ridicare acte, adresele B, dosarele pentru obținerea pașapoartelor, procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice, procesele verbale de confruntare, depozițiile martorilor, (denunțătorii), probe ce se coroborează parțial cu declarațiile inculpatei.
Inculpatul nu a fost ascultat la urmărirea penală, întrucât, imediat după comiterea faptei, a părăsit România, fiind dat în urmărire generală la 07.05.2007.
În instanță, inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art.70 alin.2 Cod pr.penală, exercitându-și"dreptul la tăcere",astfel că nu se cunoaște în această fază a procesului penal, care este poziția sa în raport de faptele pentru care a fost trimis în judecată.
În drept, fapta inculpatei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzute de art.256 alin.1 Cod penal, pentru care urmează să răspundă penal.
Inculpata a fost cercetată și trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.1 Cod penal. Considerăm că din probele administrate nu rezultă săvârșirea acestei fapte pentru următoarele considerente:
Legiuitorul a încriminat în dispozițiile art.254 Cod penal, sub denumirea de "luare de mită", fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde sau primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori, acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Nu rezultă din probele administrate, așa cum, de altfel, s-a arătat anterior, că aceasta ar fi acționat în vreuna din modalitățile descrise mai sus. Mai mult decât atât, același ansamblu probator, confirmă primirea de către inculpată doar a cantității de carne de porc, după ce i-a ajutat pe denunțători să obțină documentele de călătorie și identitate, neexistând dovezi care să conducă la concluzia că a existat vreo înțelegere anterioară, între și inculpatul sau între aceștia și denunțători cu privire la vreo sumă de bani sau produse.
Tot astfel, nu există probe din care să rezulte că banii pretinși de de la denunțători (câte 200 RON fiecare), pentru obținerea pașapoartelor ar fi fost pretinși de, sau că ar fi fost predați acesteia.
Existența unor neînțelegeri între inculpată și denunțători, cu privire la o datorie a acestora de 200 Euro, care a generat litigii în cursul procesului penal, se explică prin faptul că, încă de la data de 31.10.2006, când a făcut denunțul a arătat că în ziua de 23.07.2006 " a rugat-o pe d-na - căreia îi spunea Mami - să-i dea împrumut până a doua zi suma de 200 Euro și aceasta în fața mea i-a dat lui această sumă".(filele 5-8 ds.urm.penală).
Din definiția infracțiunii de luare de mită, analizată mai sus, rezultă că de esența acestei infracțiuni este ca oricare dintre modalitățile în care se comite să aibă loc mai înainte ca funcționarul (subiectul activ) să-și fi îndeplinit sau nu atribuțiile de serviciu. Or, în cazul de față, inculpata a primit sacii cu carne, după ce și-a îndeplinit atribuțiile, astfel că fapta se încadrează în dispozițiile art.256 Cod penal, care încriminează primirea de foloase necuvenite.
Având în vedere încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu și considerentele expuse, s-a dispus schimbarea încadrării juridice în mod corespunzător.
Fapta inculpatului, care, a pretins și primit de la cei trei denunțători banii (câte 200 RON) pentru a interveni la inculpata în scopul obținerii de pașapoarte și acte de identitate, convingându-i pe aceștia că se bucură de încrederea inculpatei, aflându-se în relații apropiate cu aceasta, întrunește elementele constitutive a trei infracțiuni de trafic de influență, prevăzute de art.257 alin.l Cod penal, s-a aplicat și regulile concV. de infracțiuni - art.33 lit.a Cod penal.
În ceea ce privește infracțiunea de dare de mită prevăzută de art.255 alin.1 Cod penal, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, instanța a dispus achitarea conform art.11 pct.2 lit.a, cu art.10 lit.a Cod pr.penală (fapta nu există).
Soluția s-a impus atât în raport de schimbarea încadrării juridice a faptei pentru inculpata, pentru motivele ce au fost deja arătate, cât și față de lipsa unor dovezi care să răstoarne prezumția de nevinovăție a inculpatei, în privința acestei infracțiuni.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatei, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei, împrejurările în care a fost comisă, valoarea bunurilor primite și natura acestora, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatei.
S-a reținut că inculpata nu posedă antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare în timpul procesului penal, prezentându-se la instanță la termenele de judecată stabilite.
Față de aceste elemente reținute mai sus, instanța a apreciat că în favoarea inculpatei se poate face aplicarea art.74 lit.a Cod penal, precum și a art.76 lit.e din același cod. În aceste condiții, ca efect al reținerii circumstanței atenuante, s-a aplicat inculpatei pedeapsa amenzii penale, ca fiind de natură să asigure reeducarea acesteia.
Pentru inculpatul, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în art.72 Cod penal, numărul faptelor comise, modalitatea în care a acționat și conduita acestuia în cursul procesului penal, instanța a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu executarea efectivă în regim de privare de libertate.
S-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa principală pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal, pe durata și în condițiile art.71 alin.2 Cod penal.
Conform art.256 alin.2 Cod penal, s-a dispus obligarea inculpateisă plătească statului cu titlu de confiscare specială suma de 600 RON,reprezentând echivalentul în bani a cantității de carne de porc primită.
În temeiul art.275 alin.2 Cod penal raportat la art.256 alin.2 din același cod, s-a dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 600 RON - dobândită prin săvârșirea infracțiunilor (3 X 200 RON).
S-a constatat că inculpații au beneficiat de asistență juridică ce le-a fost asigurată de apărători angajați.
S-a dispus respingerea cererii de scutire de plata amenzii judiciare aplicate șefului de post de la Poliția com.L, jud.B, prin încheierea din 07.04.2009 a Tribunalului Bacău, întrucât cauza a fost amânată pentru neîndeplinirea corespunzătoare a îndatoririlor ce-i reveneau cu privire la executarea mandatului de aducere emis de instanță.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate au declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și inculpații și.
În dezvoltarea motivelor de apel astfel cum au fost restrânse și modificate cu ocazia dezbaterilor în fond a prezentului apel,Parchetula invocat greșita soluție de achitare a inculpatului pronunțată de către instanța de fond. Invocând împrejurările de fapt în care s-au săvârșit faptele supuse judecății, ce rezultă din probele administrate în cauză, procurorul a apreciat că inculpatul, trebuia tras la răspundere penală și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la primire de foloase necuvenite, faptă săvârșită în concurs real cu cele trei infracțiuni de trafic de influență pentru care a fost condamnat. Parchetul a apreciat că inculpatul a determinat-o cu intenție pe coinculpata să săvârșească infracțiunea de primire de foloase necuvenite
Apelantul-inculpat. a criticat hotărârea instanței de fond sub următoarele aspecte:
Un prim motiv de apel se referă la nerespectarea dispozițiilor legale privind citarea inculpatului în faza de urmărire penală. În dezvoltarea acestui motiv, inculpatul a arătat că în mod greșit procurorul a reținut că acesta s-a sustras de la urmărirea penală. În acest sens, inculpatul a invederat împrejurarea că acesta în luna noiembrie 2006 plecat să muncească în străinătate și, din acest motiv nu avut cunoștință despre existența procesului penal pornit împotriva sa.
O altă critică invocată de inculpat, privește greșita condamnare a acestuia pentru cele trei infracțiuni de trafic de influență. Inculpatul prin apărător semnalează insuficiența și lipsa de temeinicie a probelor în acuzare pe care s-a întemeiat soluția de condamnare adoptată de primea instanță, apreciind că ansamblul probator existent la dosarul cauzei nu are aptitudinea de a dovedi fără echivoc vinovăția inculpatului.
În considerarea motivelor de apel expuse,inculpatul a solicitat în principal admiterea apelului și trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale având în vedere incidența viciilor de procedură referitoare la procedura de citare.
În secundar, inculpatul a solicitat achitarea, pentru cele trei infracțiuni de trafic de influență pentru care a fost condamnat în temeiul art. 10 lit.d Cpp.
În subsidiar, în situația în care se va trece peste primele două motive de apel invocate,inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul suspendării condiționate a executării acesteia, potrivit dispozițiilor art.81 Cp.
Apelanta-inculpată a invocat în susținerea apelului său, atât motive de nelegalitate cât și motive de netemeinicie.
Sub un prim aspect, inculpata prin apărătorul ales a înțeles să invoce nelegala sesizare a instanței. În acest sens, apărătorul inculpatei semnalează lipsa introducerii plângerii prealabile a denunțătorilor, și contra inculpatei.
Față de această situație, apărătorul inculpatei a apreciat că inexistența lipsei plângerii prealabile determină ineficacitatea juridică a trimiterii în judecată a inculpatei prin actul actului de sesizare al instanței.
Pe de altă parte, apărătorul inculpatei a invocat aspecte referitoare la nelegalitatea interceptărilor convorbirilor telefonice, redate în formă scrisă în dosarul de urmărire penală, motivat de împrejurarea că inculpatei nu i s-a dat posibilitatea să le audieze personal, precum și datorită împrejurării că interceptările efectuate în cauză nu coincid perioadei pentru care s-a dispus autorizarea de către judecător.
Inculpata a mai invocat în apărarea sa și incidența uni cauze care înlătură caracterul penal al faptelor comise, respectiv eroarea de fapt. În dezvoltarea acestei ipoteze, inculpata a susținut că a avut convingerea că pachetul de carne de porc, primit la domiciliul său, provenea de la socrul său, iar nu de la denunțători astfel cum s-a susținut.
Față de motivele expuse,în principal inculpata a solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în secundar achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit.e Cpp rap. la art.51 Cp.
În subsidiar, în situația în care instanța de apel nu va îmbrățișa apărările inculpatei, și va constata existența unei culpe, apărătorul inculpatei a solicitat achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit.b/1 Cpp, corob. cu art. 18/1 Cp, apreciind că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelatăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 371.C.P.P. Curtea apreciază că doar apelul inculpatului este fondat, însă în limitele ce se vor arăta și pentru următoarele considerente:
Dat fiind faptul că în cauză au fost invocate motive de nulitate absolută, care ar atrage, fie desființarea soluției și restituirea cauzei la parchet, fie trimiterea cauzei spre rejudecare, motive prioritare în analiză în raport de cele prin care se critică soluția pe fondul său, Curtea va proceda mai întâi la verificarea acestor critici.
În ceea ce privește motivul de apel invocat de inculpatul legat de nerespectarea dispozițiilor legale privind necitarea inculpatului în faza de urmărire penală, Curtea constată că această că această excepție a fost invocată și în fața Tribunalului Bacău și a fost corect respinsă la termenul de judecată din data 27.05.2008.
Încălcările dispozițiilor legale semnalate de inculpat,nu constituie un caz de nulitate absolută, ci un caz de nulitate relativă, a cărei existență este condiționată de producerea unei vătămări, care nu a fost dovedită de către acesta.
În consecință, nulitatea invocată fiind relativă, a fost acoperită prin administrarea de către prima instanță atât a probelor în acuzare, cât și a celor în apărare, solicitate de inculpat, nefiind justificată restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Suplimentar față de aceste argumente, Curtea observă că reproșurile aduse sunt total neîntemeiate. Examinând actele dosarului de urmărire penală, Curtea constată că procurorul a luat măsuri de căutare și identificare a inculpatului în vederea citării și participării acestuia la proces, rezultatul acestora fiind consemnat într-un proces verbal aflat la fila 264
Referitor la excepția nelegalei sesizare a instanței invocată de inculpata pe motivul că lipsește plângerea prealabile a denunțătorilor, și contra acesteia, Curtea, de asemenea constată că neregularitatea invocată nu este întemeiată.
Infracțiunea de luarea de mită, prev. de art.254 Cp, nu face parte din categoria infracțiunilor, pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de existența unei plângeri prealabile formulate de partea vătămate, neexistând de la principiul oficialității procesului penal, consacrat expres în art.2 Cpp.
Prin urmare, împrejurarea că denunțătorii, și nu au formulat plângere împotriva inculpatei invocând o vătămare cauzată acestora de către cea din urmă, nu produce consecințe juridice de natură a atrage nulitatea urmăririi penale și neregularitatea actului de sesizare al instanței.
În concret, analizând rechizitoriul nr. 1008 din 23 mai 2007 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, se constată că acest act respectă, prin formă și conținut, toate cerințele legii.
Se observă că actul de sesizare a instanței cuprinde toate elementele prevăzute în art. 263. proc. pen. și anume datele referitoare la persoana inculpaților, faptele reținute în sarcina lor, încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea și dispoziția de trimitere în judecată, precum și numele persoanelor care trebuie citate în instanță. Totodată, acest act nu cuprinde aspecte de neregularitate care să impună refacerea lui de către procuror, astfel cum a solicitat inculpata.
În ceea ce privește aspectele invocate de inculpata referitoare la lipsa de legalitate interceptările convorbirilor telefonice și ambientale, redate în formă scrisă în dosarul de urmărire penală,Curtea constată că aceste probe au fost administrate cu respectarea deplină a dispozițiilor procedurale prev. de art.91/1 și urm.
C.P.P.Astfel, la solicitarea procurorului, Tribunalul Bacăua dispus autorizarea tuturor interceptărilor convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate în faza de urmărire penală, neconstându-se existența la dosarul cauzei a unor interceptări efectuate în afara perioadei pentru care s-a dispus autorizarea de către judecător.
În ceea ce privește susținerea inculpatei potrivit căreia nu i s-a dat posibilitatea să le audieze personal,Curtea, constată că această susținere este lipsită de fundament real. Din datele existente la dosarul de urmărire penală, nu rezultă că inculpata ar fi solicitat în cursul acestei faze procesuale, audierea directă a interceptărilor convorbirilor efectuate în cauză.
Sub aspectul celorlalte critici formulate în apel d e către procuror și cei doi inculpați, Curtea apreciază că instanța de fond a analizat judicios probele administrate în cauză și a reținut în mod corect situația de fapt, încadrarea juridică a infracțiunilor.
Vinovăția celor doi inculpați este relevată în principal de elementele de fapt ce rezultă din declarațiile denunțătorilor, și cărora inculpatul le-a cerut câte 200 lei, bani pe care acesta a susținut că îi va da inculpatei în vederea emiterii unor pașapoarte în regim de urgență.
Curtea,în concordanță cu opinia instanței de fond observă de asemenea că existența faptelor și vinovăția inculpaților rezultă și din probele indirecte administrate în cauză - declarațiile martorilor, coroborate cu înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu declarațiile inculpatei care a recunoscut primirea unei cantități de carne de porc ce i-a fost adusă la domiciliu de doi dintre denunțători.
Relevante la stabilirea corectă a situației de fapt, reprezintă și interceptările convorbirilor purtate între inculpata și denunțătorii, care sunt redate în formă scrisă la dosarul cauzei. Aceste mijloace de probă prezintă o importanță deosebită la aflarea adevărului judiciar, contribuind alături de celelalte probe în acuzare administrate în cauză, la dovedirea învinuirilor aduse celor doi inculpați.
Curtea nu poate primi nici apărarea inculpatei referitoare la incidența în speță a unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt. Incidența prevederilor art. 51 alin. (1) pen. referitoare la eroarea de fapt - potrivit cărora nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, când făptuitorul, în momentul săvârșirii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații sau împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei - este exclusă în caz de îndoială, de cunoaștere nesigură, deoarece în acest caz făptuitorul acceptă posibilitatea producerii rezultatul faptei și, deci, fapta este săvârșită cu intenție indirectă.
Prin urmare, fapta inculpatei de a primi la domiciliul său, în urma unei convorbiri telefonice anterioare purtată cu inculpatul, în condiții neobișnuite, o cantitate de carne porc livrată de două persoane, despre care inculpata a susținut ca ar fi putut fi aceleași cu cele cărora le-a eliberat pașapoartele, fără a verifica dacă carnea provenea într-adevăr de socrul său, astfel cum a susținut aceasta, nu a fost săvârșită în condițiile erorii de fapt, întrucât cunoașterea nesigură a provenienței cărnii, implică acceptarea de către inculpată a posibilității de a primi foloase necuvenite.
În ceea ce privește criticile procurorului, referitoare la omisiunea instanței de fond de a dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la primire de foloase necuvenite, Curtea nu poate împărtăși o asemenea susținere.
probelor administrate în cauză, nu atestă în nici un mod susținerea procurorului referitoare la comiterea de către inculpatul a unor acțiuni de determinare a inculpatei la săvârșirea infracțiunii de foloase necuvenite.
Curtea nu poate primi solicitările subsidiare ale inculpaților care solicită achitarea în temeiul art. 10 lit.b/1 rap la art.18/1
Cod PenalEste de reținut că art.181alin. (2) pen. enumeră următoarele criterii pentru stabilirea, în concret, a pericolului social: modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, persoana și conduita făptuitorului.
Având în vedere natura faptelor comise de inculpați, ce se circumscriu în categoria infracțiunilor de corupție, deci fapte grave cu impact social deosebit, precum și valorile sociale lezate prin comiterea acestor fapte, respectiv buna desfășurare a activităților de serviciu, activitate a cărei bună desfășurare este incompatibilă cu suspiciunea că funcționarii pot fi influențați în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu, sau cu primirea injustă de foloase materiale, Curtea apreciază că infracțiunile comise prezintă cu certitudine gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Sentința apelată urmează a fi modificată în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului și cu privire la aplicarea pedepsei accesorii.
În raport de gravitatea faptelor comise, persoana inculpatului prin prisma lipsei antecedentelor penale ale acestuia, instanța apreciază că executarea pedepsei în regim de detenție apare ca disproporționată, scopul educativ preventiv putând fi atins și prin suspendarea condiționate a executării acesteia, condamnarea constituind un avertisment pentru inculpat care își va îndrepta conduita.
Prin urmare, în temeiul art. 81.se Cod Penal va dispune suspendarea executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului .
În temeiul art. 82.se Cod Penal va fixa termen de încercare de 4 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În conformitate cu dispozițiile art. 359.se C.P.P. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.Cod Penal referitoare la consecințele nerespectării condițiilor suspendării.
Dat fiind faptul că faptele comise de inculpatul au fost comise anterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal prin Legea nr.278/2006, iar executarea pedepsei aplicate inculpatului va fi suspendată condiționat, Curtea va aplica legea penală mai favorabilă și, în consecință va înlătura aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b
Cod PenalÎn lumina celor expuse, Curtea va admite doar apelul inculpatului și va modifica sentința apelată în sensul celor arătate mai sus, respingând celelalte apeluri declarate în cauză.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Va constata că ambii apelanți inculpați au avut apărători aleși.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2,3 pr. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.379 pct.2 lit.a pr.penală admite apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr.210 din 18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei și cu privire la aplicarea pedepsei accesorii.
Desființează sentința apelată sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și în fond:
În temeiul art.81 penal dispune suspendarea executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului.
În temeiul art.82 penal fixează termen de încercare de 4 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În conformitate cu dispozițiile art.359 pr.penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 penal referitoare la consecințele nerespectării condițiilor suspendării.
Înlătură aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza II și lit.b penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În conformitate cu dispozițiile art.192 al.3 pr.penală cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
II. În temeiul art.379 pct.1 lit.b pr.penală respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și inculpata.
În conformitate cu dispozițiile art.192 al.2 pr.penală obligă apelanta-inculpată să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare efectuate în apel.
Constată că ambii inculpați au avut apărători aleși.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Red.
Tehnored. / 07.10.2009
3 ex.
Președinte:Arin Alexandru MengoniJudecători:Arin Alexandru Mengoni, Bogdan Adrian
