Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 11/2008. Curtea de Apel Militara

CURTEA MILITARĂ DE APEL

APEL

Dosar nr-

DECIZIA NR.11

ședința publică din 22 octombrie 2008

Curtea Militară de Apel, compusă din:

PREȘEDINTE: Nemenționat Colonel magistrat

JUDECĂTOR - Colonel magistrat

s-a întrunit în ședință publică pentru pronunțarea cu privire la apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție și inculpatul lt.colonel împotriva sentinței nr.14/27 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial B în dosarul nr-.

Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în ședința publică din 08 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22 octombrie 2008, când a decis următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.14 din 27 februarie 2008 a Tribunalului Militar Teritorial B, inculpatul lt.colonel a fost condamnat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) - e) pen. pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.1 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.

Conform art.861și 862pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

Potrivit art.863pen. inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte în fiecare primă zi de joi din prima lună a fiecărui semestru al anului la serviciul de protecție al victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Satu Mare;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art.864pen. s-a atras atenția asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Potrivit art.88 pen. i s-a computat din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 27 octombrie 2006 până la 25 noiembrie 2006, inclusiv.

Conform art.255 alin.5 pen. inculpatul a fost obligat să restituie denunțătorului suma de 1.000 euro sau echivalentul în lei.

Totodată, s-a constatat recuperată și restituită către Direcția Națională Anticorupție suma de 600 euro, care a format obiectul flagrantului.

În sfârșit, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 3.000 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 16 octombrie 2006, inculpatul lt.colonel a fost denunțat de subofițerul din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență S M că în mod repetat a pretins și primit sume de bani în moneda unică europeană (euro) pentru a-l favoriza la concursul organizat pentru ocuparea unui post de subofițer.

Anterior înscrierii la examen, candidatul l-a contactat pe subofițerul din S M, fost coleg de stagiu militar, pentru a-l sprijini în vederea angajării, care i-a promis că îl va contacta, la rândul său, pe lt.colonel.

La S M, prin nr.179/12 septembrie 2006, inspectorul șef Gac onstituit comisia de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de subofițeri, secretarul comisiei fiind numit lt.colonel - șef al Serviciului de Resurse Umane din

După testarea psihologică, denunțătorul a luat legătura cu colegul său, informându-l că nu a promovat proba și i-a propus să-l ajute prin lt.colonel. La întâlnirea organizată ulterior, în fața unității militare în autoturismul lui, lt.colonel a primit de la suma de 600 euro. Primirea sumei a fost confirmată și de posesorul mașinii, care nu a redat discuția dintre cei doi ofițeri aflați pe bancheta din spate a mașinii, întrucât funcționa radioul și nu a putut auzi nimic.

Conform datelor din fișa de concurs, candidatul a obținut nota 10 la testele teoretice și a fost "admis" la performanțele fizice.

După angajare, lt.colonel i-a pretins o altă sumă de 1.000 euro, motivând că cea de 600 euro a dat-o șefului său colonel G și ofițerului care a realizat testarea psihologică.

La întâlnirea propusă și realizată pe terasa restaurantului "Lotus" din S M, i-a dat ofițerului un plic cu 400 euro pe care acesta nu i-a numărat și i-a introdus în buzunarul hainei.

După un intervat de timp, mai precis la 21 octombrie 2006, ofițerul l-a contactat din nou pe, solicitându-i ca până la 25 octombrie 2006 "să rezolve" în sensul să-i dea suma de 600 euro, pretinzând că "s-a făcut de râs" în fața șefilor săi.

Insistența și termenul fixat de ofițer l-au determinat pe să-l denunțe la 16 octombrie 2006.

Urmare acestui denunț, la 25 octombrie 2006, o echipă a Direcției Naționale Anticorupție (procurori și ofițeri de poliție judiciară, inclusiv de la Serviciul Anticorupție O) au marcat cu mențiunea "MITĂ" suma de 600 euro și s-au deplasat în municipiul S

În aceeași zi, la orele 10,00 a fost emisă o ordonanță de interceptare pe o durată de 48 de ore a convorbirilor telefonice și ambientale audio-video (confirmată ulterior prin Încheierea 186/2006 a Tribunalului Militar Teritorial B ).

Conform înțelegerii, inculpatul și denunțătorul s-au întâlnit la orele 19,37 în ziua de 26 octombie 2006 la restaurantul "Lotus" din S M și s-au despărțit la orele 20,55, fiind permanent monitorizați audio, video și ambiental.

La intrarea în imobilul de domiciliu (strada -, -.12,.6) ofițerul a fost legitimat, iar în buzunarul exterior din partea dreaptă sus a jachetei tip "bluzon", purtată de acesta, s-a găsit plicul cu suma de 600 euro marcați chimic. "MITĂ" a fost arătată ofițerului folosindu-se lampa cu ultraviolete.

Acesta a precizat că suma a primit-o de la un coleg, în jurul orelor 21,00, în incinta restaurantului Lotus".

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Direcția Națională Anticorupție și inculpatul.

Printr-un prim motiv de apel, Direcția Națională Anticorupție a criticat hotărârea atacată pentru greșita individualizare a pedepsei, susținând că având în vedere cum s-a comis fapta, precum și gradul de pericol social concret al acesteia, se impunea ca prima instanță să aplice inculpatului cel puțin una din obligațiile suplimentare prevăzute de art.863alin.3 pen.

Printr-un al doilea motiv de apel, hotărârea primei instanțe este criticată pentru că a omis să dispună publicarea acesteia conform art.30 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată, într-un ziar central sau, după caz, local.

La rândul său, inculpatul a criticat sentința atacată pentru încălcarea normelor de competență după calitatea persoanei, susținând că procurorii militari sesizați trebuiau să-și verifice competența și să observe că legea le interzice să ancheteze un ofițer cu grad militar superior celui pe care ei îl au și să constate că se găsesc în fața unui caz de incompatibilitate.

Totodată, inculpatul a criticat hotărârea atacată pentru cazul de nulitate privind încălcarea dreptului la apărare susținând că pe toată durata privării de libertate a inculpatului, organul de urmărire penală a dispus și efectuat acte și măsuri procesuale fără ca apărătorul ales al acestuia să fi fost înștiințat în conformitate cu dispozițiile art.172 alin.1 teza I pen.

Printr-un al treilea motiv de apel, inculpatul a criticat hotărârea primei instanțe pentru greșita încadrare juridică dată faptei sale, susținând că în calitatea sa de secretar al comisiei de examinare nu avea nicio atribuțiune în virtutea căreia să poată dispune angajarea denunțătorului contra unor sume de bani, ci doar a promis acestuia că va interveni pe lângă inspectorul-șef pentru a-l angaja, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art.257 pen. și nu pe cele ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.2 pen.

Apelurile sunt nefondate.

Privitor la primul motiv de apel al Direcției Naționale Anticorupție, se constată că în mod corect prima instanță a dispus că inculpatul, pe durata termenului de încercare, trebuie să se supună măsurilor de supraveghere obligatorii prevăzute de art.863alin.1 pen.

Ținând seama însă de natura faptei săvârșite și de împrejurarea că în prezent acesta nu mai îndeplinește funcția avută la data săvârșirii actului de corupție, judecătorul fondului a apreciat că nu mai este cazul să impună condamnatului una sau mai multe din obligațiile facultative prevăzute de art.863alin.3 pen.

Tot astfel, în mod corect s-a apreciat că în speța de față nu este cazul să se dispună publicarea sentinței într-unul din ziarele centrale sau locale, cu atât mai mult cu cât dispozițiile art.30 alin.1 din Legea nr.78/2000, sunt facultative.

Privitor la primul motiv de apel al procurorului, se constată că potrivit art.13 alin.1 lit.b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002, sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr.78/2000 săvârșite de către ofițeri, generali, comisari și mareșali iar, în conformitate cu cele ce sunt reglementate la alin.3 al acestui text de lege, urmărirea penală, în cauzele privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari în activitate se efectuează de procurori militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate, așa încât, susținerea inculpatului că procurorii militari nu erau competenți să efectueze urmărirea penală întrucât aveau un grad militar inferior lui, este nefondată.

Cât privește cea de-a doua critică, privind încălcarea dreptului la apărare, este de observat că tot timpul urmăririi penale inculpatului i s-a respectat dreptul la apărare, fiindu-i desemnat apărător din oficiu, împrejurare recunoscută în mod constant de către acesta.

În sfârșit, examinând hotărârea atacată sub aspectul celei de-a treia critici privitoare la greșita încadrare juridică a faptei inculpatului, se constată că prima instanță a dat o corectă calificare juridică faptei acestuia, întrucât în calitate de șef al biroului resurse umane, ofițerul avea printre atribuțiile sale de serviciu și pe aceea a selecționării celor care doreau să se angajeze la Inspectoratul pentru Situații de Urgență S M, și în această calitate el a pretins și primit de la denunțător sume de bani, pentru a-i facilita încadrarea.

Astfel fiind, în temeiul art.379 pct.1 lit.b) proc.pen. urmează ca apelurile de față să fie respinse ca nefondate, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.

Conform art.192 alin.2 proc.pen. inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei noi (RON), cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție și inculpatul lt.colonel împotriva sentinței nr.14 din 27 februarie 2008 a Tribunalului Militar Teritorial B, ca nefondate.

Îl obligă pe inculpat să plătească statului suma de 100 (unasută) lei (RON), cheltuieli judiciare.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

Colonel magistrat Colonel magistrat

GREFIER,

Red.AD/03.11.2008

Tehn.MM/2ex/04.11.2008

Jud.fond

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 11/2008. Curtea de Apel Militara