Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 48/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALA SI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 48/A/2008
Ședința publică din 31 martie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Monica Rodina
JUDECĂTORI: Monica Rodina, Ioana Cristina Morar
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 517 din 1 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, având ca obiect infracțiunile prevăzute de art.256 alin.1 Cod penal, art.254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și art.256 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatei, av. din cadrul Baroului M, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpata și martora.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatei învederează instanței că martora se află în Italia iar din discuțiile purtate cu rudele inculpatei, aceasta refuză să-și dea adresa, motiv pentru care renunță la audierea acesteia.
Reprezentantul Parchetului solicită a se lua act de renunțare la martora și arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța ia act de renunțarea la martora, constatând imposibilitatea obiectivă ca aceasta să poată fi prezentată în fața instanței și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatei solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatei pentru primele două capete de acuzare. Astfel, consideră soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică. În mod corect s-a reținut că martorul s-a prezentat la inculpată, au purtat discuții pe marginea solicitării inculpatei dar nu a condiționat sub nici o formă rezolvarea solicitărilor adresate de obținerea de foloase materiale. Prin urmare, orice folos ulterior discuției inițiale putea fi încadrată numai ca infracțiune de primire de foloase necuvenite și nu cea de luare de mită. Infracțiunea de luare de mită se consumă în momentul în care se realizează înțelegerea dintre persoana care oferă și acea care primește, ori, în speță, în momentul discuției inițiale nu a existat nici o înțelegere de natură materială. Privitor la primirea sumei de un milion lei este de reținut că nu a reprezentat o condiție în ceea ce privește rezolvarea pașaportului. Pentru rezolvarea pașaportului era nevoie de o perioadă mai M întrucât solicitările erau foarte mari. Întrucât martorul nu putea rămâne în țară i-a încredințat inculpatei plata taxelor necesare. Din modul cum este formulat textul art.256 penal, se desprinde concluzia că pentru aplicarea sa se cere pe de o parte ca funcționarul să fi îndeplinit un act care intră în atribuțiile sale de serviciu, iar pe de altă parte, ca îndeplinirea actelor să fi constituit o îndatorire de serviciu a funcționarului. Ori, după predarea documentelor, inculpata a predat tot materialul la nivelul Serviciului Județean M care era competent să elibereze pașaportul. Arată că inculpata a refuzat constant primirea vreunui folos, împrejurare care rezultă din însăși transcrierea convorbirilor telefonice. Referitor la cea de-a treia faptă reținută, apreciază că nu reprezintă decât o provocare din partea anchetatorilor care nu-i poate fi imputabilă inculpatei.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a soluției instanței de fond atât sub aspectul reținerii vinovăției cât și a modalității de individualizare a pedepsei. Rezultă din actele dosarului că inculpata, în calitate de funcționar public a primit bani și alte foloase după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale. De asemenea, a pretins și primit bani care nu i se cuvin în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu și totodată a primit direct bani după ce a îndeplinit un act în virtutea atribuțiilor sale. Din probatoriul administrat în cauză rezultă pe deplin vinovăția inculpatei sens în care apreciază că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a probelor pronunțând o soluție de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, considerând că nu se impune reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA
Prin sentința penală nr.517 din 01 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, a fost condamnată inculpata, CNP -, fost căsătorită "", născută la 7 februarie 1967 în, fiica lui și, cetățenia română, studii medii, ajutor analist programator la Inspectoratul Național de Evidență a Persoanei - Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanei, divorțată, 1 copil minor, fără antecedente penale, domiciliată în orașul,-, județul M, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-primirea de foloase necuvenite prev. de art.256 al1 penal (2 fapte) cu aplic. art.74 lit.a, 76 lit.d penalla cîte 5 luni închisoare;
-luarea de mită prev. de art.254 al1 penal cu aplic. art.74 lit.a, 76 lit.c penalla 8 luni închisoare.
In baza art.76 al 3.penal, art.65 al.3 penal s-a înlăturat aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 254 al 1.penal.
In baza art.33 lit a, art.34 lit.b penal, s- aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.
In baza art.81 și 82.penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni și atrage atenția asupra prev. art.83 penal
In baza art.71 penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a,b penal, iar în baza art.71 al.5 penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Au fost respinse pretențiile civile formulate de martorul.
In baza art.254 al 3.penal, art.256 al2 penal, s-a dispus confiscarea de la inculpată în folosul statului a sumelor de 50 euro și 110 lei și obligată inculpata la plata acestor sume.
S-a dispus păstrarea la grefa instanței a CD-ului nr. - conținând înregistrările audio video ambientale (poziția nr.43/2007 registrul mijloacelor de probă al instanței).
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Inculpata lucra in cadrul Serviciului Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanei, județul M, având funcția de analist programator. Conform fișei postului, inculpata avea ca sarcini de serviciu, printre altele, preluarea, verificarea și înaintarea lucrărilor de stare civilă, eliberarea actelor de identitate, primirea documentației pentru eliberarea pașapoartelor simple, preluarea imaginii solicitantului, expedierea lucrărilor in vederea tipăririi la Serviciul Județean de Pașapoarte M, ridicarea și eliberarea pașapoartelor.
În acest context, in data de 19.04.2006, martorul s-a prezentat la Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanei, întrucât dorea eliberarea cărții de identitate și a pașaportului pentru fiica sa, martora, care împlinise vârsta de 14 ani și avea domiciliul in localitatea, comuna, fiind arondată din punct de vedere teritorial serviciului unde presta activitatea inculpata.
Cunoscând-o pe inculpată de mai mult timp, martorul a luat legătura cu aceasta și, in urma discuțiilor, a depus documentația necesară pentru eliberarea actului de identitate precizând că dorește întocmirea actului in timp scurt, deoarece intenționa să se întoarcă in Italia, unde muncea împreună cu soția sa din anul 2003.
Inculpata a dat curs solicitării martorului, astfel că in data de 20.04.2006 l-a apelat telefonic, comunicându-i că este actul de identitate. După ridicarea actului, martorul a dat inculpatei pentru serviciul prestat suma de 50 euro și un parchet de cafea de 500 grame, pe care inculpata le-a primit.
Când martorul a primit actul de identitate, a purtat discuții cu inculpata privind întocmirea pașaportului simplu pentru fiica sa,. Inculpata a primit documentația a preluat imaginea minorei și, întrucât martorul nu achitase taxele aferente in sumă de 960.000 lei, inculpata i-a comunicat că poate să achite ea taxele pentru pașaport, sens în care să i lase 1.000.000 lei.
Ca urmare, numita, soția martorului, a dat inculpatei suma de 1.000.000 lei in scopul achitării taxelor pentru pașaport. Tot în aceleași împrejurări, inculpata l-a asigurat pe martor că se va rezolva problema, cerând insă martorului suma de 1.000.000 lei cu motivația că "a discutat cu băieții din B M in legătură cu pașaportul și a plătit pizza la băieții de la pașapoarte". Inculpata a primit suma pretinsă de la martor, precizând că pașaportul se va rezolva in 30 de zile și l va da martorei (mama martorului).
Martorul a revenit in țară la data de 16 iunie 2006 și, constatând că fiica sa nu a primit pașaportul, a luat legătura cu inculpata care i-a comunicat că pașaportul poate fi ridicat de la Serviciul Pașapoarte B Prezentându-se la serviciul indicat, martorul a constatat că pașaportul nu era întocmit, întrucât documentele au fost depuse doar în data de 7 iunie 2006.
În realitate, potrivit declarației inculpatei, aceasta a pus documentația într-un sertar, aducându-și aminte doar în data de 7 iunie 2006, când a achitat taxele și a înaintat actele Serviciului Pașapoarte B M, potrivit procedurii obișnuite.
Nemulțumit, martorul a discutat telefonic cu inculpata, care l-a îndrumat să ia legătura cu o colegă, martora, funcționară în același domeniu, dându-i numărul de telefon al acesteia. Martora a explicat martorului posibilitatea legală a obținerii pașaportului în regim de urgență în anumite situații speciale, achitându-se o taxă de urgență.
Martorul a sesizat în acea zi organele de poliție, obținând și eliberarea pașaportului pentru fiica sa. Apoi, i-a telefonat inculpatei spunându-i că s-a rezolvat cu pașaportul și că dorește să-i mulțumească pentru ajutorul acordat, stabilind să se întâlnească la serviciul inculpatei.
Ca urmare, martorul a întrebat-o pe inculpată cât îl costă serviciul făcut, aceasta spunându-i să-i cumpere niște țigări. Martorul a dat inculpatei suma de 100 euro, ocazie cu care s-a organizat acțiunea de prindere în flagrant.
În drept, fapta inculpatei care în calitate de funcționar a primit în data de 20.04.2006 suma de 50 euro și un pachet de cafea după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale și la care era obligată în temeiul acesteia, respectiv după întocmirea actului de identitate pentru martora, constituie infracțiunea de primire de foloase necuvenite prev. de art.256 alin.1 penal (punctul 1).
Fapta inculpatei care în calitate de funcționar a pretins și a primit suma de 1.000.000 lei în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, respectiv acte legate de întocmirea pașaportului pentru aceeași martoră, constituie infracțiunea de luare de mită prev. de prt.254 alin. 1.penal (punctul 2).
Fapta inculpatei care în data de 21 iunie 2006, în calitate de funcționar a primit direct suma de 100 euro după ce a îndeplinit un act la care era obligată în virtutea funcției sale, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art.256 alin. 1.penal (punctul 3).
Inculpata nu a recunoscut faptele, negând primirea sumei de 50 euro, însă din declarațiile martorilor, și rezultă fără dubii remiterea către inculpată a sumei de 50 euro și a unui parchet de cafea după întocmirea actului de identitate și pentru această activitate realizată în virtutea funcției.
In ceea ce privește suma de 1.000.000 lei, deși inculpata a susținut că a primit acești bani în scopul achitării taxelor pentru pașaport, pe care de altfel le-a plătit cu întârziere în data de 7 iunie 2006, din probele administrate a reieșit că, distinct de suma de 1.000.000 lei aferentă taxelor lega le pentru pașaport, cu aceeași ocazie inculpata a pretins și a primit încă 1.000.000 lei În scopul rezolvării pașaportului și cu motivația menționată.
De asemenea, nu poate fi reținută susținerea inculpatei în sensul că a primit după întocmirea pașaportului suma de 100 euro cu titlu de împrumut de la martorul, această susținere fiind contrazisă de martor și de notele de redare a conținutului discuțiilor telefonice purtate de cei doi după ce martorul a intrat în posesia pașaportului.
În acest context, dovedită fiind vinovăția inculpatei, solicitarea acesteia de a se dispune achitarea în baza dispozițiilor art.ll pct.2 lit.a, art.10 lit.d pr.penală nu poate fi primită.
În ceea ce privește întocmirea pașaportului, chiar dacă inculpata nu realiza ea toate etapele pentru eliberarea acestuia, tipărirea propriu-zisă realizându-se la Serviciul Județean de Pașapoarte M, inculpata avea potrivit fișei postului atribuții pe această linie, desfășurând o parte din activitățile necesare eliberării unui astfel de document. În acest context și pentru realizare îndatoririlor sale de serviciu, inculpata a pretins și primit bani, neavând relevanță sub aspectul calificării juridice a faptei motivația invocată.
Pentru infracțiunile comise, inculpata a fost condamnată la pedepse ale închisorii potrivit dispozitivului sentinței, la a căror individualizare s-a avut în vedere pericolul social al faptelor și împrejurările în care au fost comise, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatei, conduita sa anterioară bună, această împrejurare fiind reținută ca circumstanță atenuantă în sensul dispozițiilor art. 74 lit.a penal, aplicându-se și dispozițiile art.76 penal.
In ceea ce privește pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi prev. de art.254 alin.1 penal, având în vedere cuantumul pedepsei închisorii aplicate și existența circumstanțelor atenuante, se va înlătura aplicarea acesteia.
Infracțiunile comise fiind concurente, în baza art.33 lit.a, 34 lit.b penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.
Apreciind față de circumstanțele personale ale inculpatei că scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea acesteia, în baza art.81 și 82.penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni închisoare, atrăgându-se atenția asupra prev. art.83 penal.
În baza art. 71.penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a,b penal, iar în baza art.71 alin.5 penal s-a suspenda executarea acesteia pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Martorul a arătat că nu solicită restituirea banilor și bunurilor date inculpatei, însă a formulat pretenții civile, solicitând daune morale, câștigul nerealizat și cheltuieli de judecată. Având în vedere că pretențiile civile sunt nefondate și nedovedite, acestea au fost respinse. Nici cheltuielile de judecată nu au fost dovedite, astfel că nu au fost acordate.
În baza art.254 alin.3 penal, art.256 alin.2 penal, s-a confiscat de la inculpată în folosul statului sumele de 50 euro și 110 lei, din care 10 lei reprezintă contravaloarea pachetului de cafea.
În baza art.191 pr.penală inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat, în termen legal, apel, inculpata, criticând hotărârea primei instanțe ca nefiind temeinică.
În motivarea apelului său, inculpata a învederat faptul că nu se face vinovată de faptele reținute în sarcina sa, întrucât nu a primit de la denunțător și familia acestuia decât un pachet de cafea, se afla în relații de prietenie cu aceștia și nu a făcut decât să-i ajute să-și întocmească la timp actele de identitate.
De altfel, din transcrierea convorbirilor telefonice rezultă că, inculpata a refuzat în mod constant primirea vreunui folos iar cea de-a treia faptă reținută în sarcina acesteia nu reprezintă decât o provocare din partea anchetatorilor care nu-i poate fi imputabilă inculpatei.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel arătate mai sus, a dispozițiilor legale în materie, a actelor și lucrărilor dosarului, curtea reține următoarele:
În urma analizei atente și detaliate a probatoriului administrat în cauză, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
Astfel, s-a constatat că, inculpata, în calitate de funcționar public a primit în data de 20.04.2006 suma de 50 Euro și un pachet de cafea după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale și la care era obligată în temeiul acesteia, respectiv după întocmirea actului de identitate pentru martora.
Apoi, s-a mai reținut că inculpata a pretins și a primit suma de 1.000.000 lei vechi în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, respectiv acte legate de întocmirea pașaportului pentru aceeași martoră.
Cea de-a treia infracțiune reținută în sarcina sa este aceea că, la data de 21.06.2006, în calitate de funcționar a primit direct suma de 100 Euro dup ce a îndeplinit un act la care era obligată în virtutea funcției sale.
Atitudinea inculpatei, pe tot parcursul procesului penal a fost aceea de a nu recunoaște comiterea infracțiunilor descrise în actul de sesizare a instanței, învederând în mod constant că nu a primit de la denunțător decât o de cafea, iar suma de 1.000.000 lei vechi a fost destinată plății taxelor de eliberare a pașaportului în regim de urgență, astfel că inculpata nu a făcut altceva decât să ajute familia denunțătorului în baza unei relații de prietenie existentă între mama acestuia și inculpată.
În mod corect prima instanță înlăturat ca fiind nesincere aceste apărări, constatând faptul că acestea sunt contrazise de întreg probatoriul administrat în cauză.
Astfel, declarațiile denunțătorului se coroborează cu declarațiile martorelor, și, precum și cu procesul verbal de prindere în flagrant a inculpatei în momentul în care primea suma de 100 euro de la denunțător.
Față de cele de mai sus, curtea apreciază că vinovăția inculpatei a fost stabilită fără urmă de echivoc, iar încadrările juridice date faptelor sunt cele corecte.
Raportat însă la criteriile generale prevăzute de art.72 Cod Penal, la gradul de pericol social concret al faptelor comise, la persoana inculpatei, care se află la prima confruntare cu legea penală, curtea consideră necesar ca, în speță să fie acordată o eficacitate mai M circumstanțelor atenuante.
Astfel, se apreciază că, câte o pedeapsă de o lună închisoare pentru cele două infracțiuni de primirea de foloase necuvenite și respectiv de 3 luni pentru infracțiunea de luare de mită vor fi în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpatei.
Față de cele de mai sus, în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod proc.penală, va admite apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr. 517 din 01.11.2007 a Tribunalului Maramureș, pe care o va desființa numai cu privire la cuantumul pedepselor aplicate si a cuantumului termenului de încercare.
Trecând la pronunțarea unei noi hotărâri, va condamna pe inculpata, la pedepsele de:
- 1 (una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite prev. si ped. de art. 256 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 74,76 lit.d Cod penal;
- 1 (una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prev.si ped.de art. 256 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit.d Cod penal;
- 3 (trei) luni închisoare penru săvârșirea infractiunii de luare de mită, prev.și ped.de art. 254 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit.c Cod penal.
In baza art. 76 al.3 Cod penal, art. 65 al.3 Cod penal, va înlătura aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, prev.de art. 254 al.1 Cod penal.
In baza art. 33 lit.a Cod penal, art. 34 lit.b Cod penal, va contopi pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa mai grea, de 3 (trei) luni închisoare.
In baza art. 81, 82 Cod penal, va suspenda executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani si 3 luni, fiind îndeplinite în cauză condițiile cerute de acest text de lege și apreciindu-se în mod concret că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
In baza art. 192 al.3 Cod proc.penala, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art. 379 pct.2 lit.a Cod proc.penală, admite apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr. 517 din 01.11.2007 a Tribunalului Maramureș, pe care o desființează numai cu privire la cuantumul pedepselor aplicate si a cuantumului termenului de încercare.
Pronunțând o nouă hotărâre, condamna pe inculpata, fiica lui si,.la 07.02.1967 in, la pedepsele de:
- 1 (una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite prev. si ped. de art. 256 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 74,76 lit.d Cod penal;
- 1 (una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prev.si ped.de art. 256 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit.d Cod penal;
- 3 (trei) luni închisoare penru săvârșirea infractiunii de luare de mită, prev.și ped.de art. 254 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit.c Cod penal.
In baza art. 76 al.3 Cod penal, art. 65 al.3 Cod penal, înlătură aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, prev.de art. 254 al.1 Cod penal.
In baza art. 33 lit.a Cod penal, art. 34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa mai grea, de 3 (trei) luni închisoare.
In baza art. 81, 82 Cod penal, suspendă executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani si 3 luni.
Mentine celelalte dispozitii ale hotărârii atacate.
In baza art. 192 al.3 Cod proc.penala, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 31.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Președinte:Monica RodinaJudecători:Monica Rodina, Ioana Cristina Morar
