Luare de mită (art. 254 cod penal). Decizia 88/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 254 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIE PENALĂ Nr. 88
Ședința publică de la 24 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Valentina Trifănescu
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ împotriva sentinței penale nr. 472 de la 27 noiembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția Penală în dosarul cu nr-, privind pe intimata - inculpată.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata - inculpată asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorii inculpatei au depus la dosar concluzii, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Publica arătat că inculpata a fost greșit achitată întrucât probele administrate confirmă săvârșirea infracțiunii, respectiv denunțul lui, procesul verbal de înseriere a bancnotelor, înregistrările video.
Cei șase studenți au intrat în curtea inculpatei și după ce, inițial, inculpata a refuzat să primească plicurile în care se aflau banii, ajunși în stradă au dat plicurile lui, acesta a dat plicurile inculpatei. Momentul în care denunțătorul a avut plicurile și a încercat să le dea inculpatei este surprins în înregistrările video.
Din transcrierile înregistrărilor audio, rezultă că inculpata a spus unei persoane să pună ceva în plic, referindu-se la bani.
Lucrătorii de poliție au fost împiedicați o perioadă de timp să intre în locuința inculpatei.
Instanța a motivat într-un mod confuz că inculpata nu a săvârșit infracțiunea, arătând că aceasta a luat plicurile din mâna denunțătorului, însă le-a aruncat.
Probele administrate dovedesc fapta inculpatei de a lua plicurile și de a le arunca în sobă.
Față de cele șase persoane care au dat plicurile, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, fiind amendați administrativ. Ca urmare, există o legătură între infracțiunile de dare de mită săvârșite de aceștia și infracțiunea de luare de mită săvârșită de inculpată.
A mai arătat că inculpata a avut o conduită bună, suma rezultată din infracțiune nu este mare astfel că se pot reține circumstanțe atenuante în raport cu dispozițiile art. 74, 76 Cod penal.
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și condamnarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită la o pedeapsă cu închisoare aplicată la limita minimă specială prevăzură, suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și confiscarea sumei.
Avocat, având cuvântul pentru inculpată, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
A arătat că sancționarea celor 6 studenți, nu conduce automat la concluzia că inculpata a săvârșit infracțiunea de luare de mită.
Martorii audiați au declarat că nu au auzit că inculpata primea bani de la studenți.
. audio - video nu confirmă săvârșirea infracțiunii, având o calitate slabă.
După discuția în care se aude o persoană spunând să pună ceva pe foc, în locuința inculpatei au intrat organele de urmărire penală.
privind conținutul cenușei din sobă nu au reliefat polimeri, fiind rezultată din arderea unor hârtii.
a declarat în mod diferit cu privire la situația de fapt, iar plicurile cu sumele de bani nu au ajuns la inculpată, întrucât aceasta nu a săvârșit gesturi de acceptare aruncând plicurile.
Ceilalți martori nu au confirmat declarațiile lui, arătând că nu au văzut ce a făcut acesta după ce -au înmânat plicurile.
A solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței.
Intimata - inculpată, având ultimul cuvânt a arătat că este nevinovată și a solicitat respingerea apelului.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 472 de la 27 noiembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția Penală în dosarul cu nr-, în baza art.11 pct.2 lit.a pr.pen. rap.la art.10 lit.a pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatei - fiica lui și, născută la data de 08.09.1961, în municipiul Tg-J, jud. G, cetățean român, studii superioare, ocupația-lector universitar, necăsătorită, cu domiciliul în municipiul Tg-J, str.-,.2,.6,.6,.1, jud. G, fără antecedente penale, CNP - - - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.254 pen.
Cheltuielile judiciare în sumă de 120 lei, au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat în fapt ca fiind cert că, n data de 01.02.2007, numitul, student în anul IV la Facultatea de Științe Economice, grupa 244 din cadrul Universității " " - Secția Finanțe Bănci, lider în Liga studenților, a abordat-o cu o săptămână înainte pe martora căreia i-a spus că este hotărât să propună un flagrant profesoarei pentru că în facultate era o acțiune " stop corupției" cerându-i sprijinul și cu care aceasta a fost de acord, s-a prezentat la organele de poliție învederând faptul că în data de 05.02.2007 urmează să susțină un examen la disciplina "Asigurări și Reasigurări" și având în vedere propria experiență precum și discuțiile purtate cu alți colegi, pentru promovarea examenului trebuie să dea inculpatei conferențiar în cadrul Facultății de Științe Economice, titulara cursului o sumă de bani cuprinsă între 50 și 100 lei.
De asemenea, denunțătorul a învederat faptul că un grup de colegi urmau să remită inculpatei diverse sume de bani în seara aceleiași zile pentru a promova examenul la disciplina " Asigurări și Reasigurări ".
Pentru probarea faptelor de corupție săvârșite de către inculpată, a fost emisă ordonanța prin care se autoriza cu titlu provizoriu interceptarea și înregistrarea audio - video a convorbirilor ambientale purtate între inculpata și, precum și înregistrarea de imagini cu alte persoane care intră și ies din locuința inculpatei, ordonanță confirmată prin încheierea nr. 6 din 05.02. 2007 pronunțată în dosarul nr-.
a contactat-o pe martora pe care a convins-o că este necesar să colecteze câte o mică atenție pe care urma să o ducă el inculpatei cu care are legături bune în vederea promovării examenelor la disciplina pe care aceasta o preda, rugând-o totodată să contacteze și alți colegi pe care să-i convingă în același sens.
Au fost convinse să participe la această acțiune și martorele, () și.
Conform înțelegerii intervenite anterior, denunțătorul urma să se întâlnească în jurul orelor 19,00 cu martorele, () și în 9 Mai din Municipiul Tg-
nu s-a prezentat la întâlnire, însă telefonic au stabilit că urmau să se întâlnească la locuința inculpatei din localitatea
Martorele s-au deplasat cu două autoturisme în comuna, satul I, județul G, la domiciliul inculpatei,pentru a-i da sumele de bani necesare promovării examenului la disciplina " Asigurări și Reasigurări ". Deplasarea din municipiul Tg J în comuna s-a făcut cu autoturismele conduse de martorii și.
Ajunse în localitatea, acestea l-au așteptat pe martorul .
le-a întrebat pe martore dacă au dat banii, însă acestea i-au replicat că l-au așteptat pe el pentru a face acest lucru. Martorele au rămas în stradă pe un pod în apropierea locuinței inculpatei, iar denunțătorul a intrat în curtea locuinței acesteia. Până în acest moment fiecare din aceștia aveau plicurile cu bani asupra lor. Casa inculpatei nu era luminată în afară decât de un neon aprins la poartă.
a intrat în curtea locuinței inculpatei, a urcat scările și a strigat la aceasta care a deschis ușa și a avut o discuție cu inculpatul, invitându-l pe un ton categoric să părăsească curtea casei, fiind indignată de numărul mare de persoane aflate la poarta locuinței.
Martorul a părăsit incinta locuinței inculpatei și s-a deplasat la martorele care așteptau în stradă. Acesta a relatat martorelor cele întâmplate, faptul că au supărat-o pe profesoară și că aceasta nu vrea să primească plicurile, și le-a rugat să se îndepărteze de locuința inculpatei.
După ce a colectat plicurile cu bani de la martore, denunțătorul a intrat din nou în curtea inculpatei, a urcat treptele casei, după care inculpata a deschis din nou ușa și a avut o discuție destul de autoritară cu acesta, din imaginile video nerezultând cu certitudine că denunțătorul ar fi intrat în locuința inculpatei, așa cum susține acesta, fapt reținut chiar și în rechizitoriu - "La ușa locuinței a ieșit inculpata care după ce-și exprimă nemulțumirea că fusese căutată de un grup mare de persoane, primește cele 7 plicuri așezându-le pe o vitrină situată în holul locuinței, aspecte ce rezultă din înregistrarea audio-video și spunându-i martorului că urmează să se vadă la examen".
Este adevărat că denunțătorul a încercat să înmâneze inculpatei cele 5, 6 sau 7 plicuri care conțineau bani, plicul acestuia conținând bani inscripționați, după care aceasta a smuls aceste plicuri, din imaginile video nerezultând însă cu certitudine, așa cum s-a reținut în rechizitoriu că aceasta "primește cele 7 plicuri așezându-le pe o vitrină situată în holul locuinței", ci mai degrabă că aceasta așa cum a declarat chiar denunțătorul a smuls aceste plicuri, dar pe care putea să le arunce înspre denunțător, deci în afara locuinței în curte.
După ce a părăsit locuința inculpatei denunțătorul a vorbit cu colegele sale, moment în care polițiștii au intrat în curte pentru a-și continua operațiunea.
Cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatei (toate încăperile inclusiv garajul) a fost găsită o sumă mare de bani în moneda națională 32.790 lei RON precum și 3.390 euro și 2070 dolari care nu aveau legătură cu săvârșirea infracțiunii. Nu au fost identificate însă cele 7 plicuri cu bani primite de inculpată, dar nu se poate sub nici o formă reține faptul că acestea au fost distruse în totalitate prin incendiere așa cum rezultă din expertiza fizico - chimică întocmită în cauză.
Din expertiza chimică întocmită în cauză de către un expert doctor în chimie, rezultă cu certitudine că din proba de analizată nu s-a pus în evidență prezența polimerilor sau a oricăror tipuri de materiale plastice, găsindu-se fragmente de hârtie cu diverse inscripții, parțial carbonizate, iar restul conținutului având compoziția unei cenuși, neidentificându-se urme de material plastic care să fie comparate cu compoziția bancnotelor de 10 și 50 lei.
În Codul d e procedură penală român, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, așa cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală prin decizia penală nr.3465/2007, "prezumția de nevinovăție este înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art. 52statuându-se că "orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă."
Prin adoptarea prezumției de nevinovăție ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează și ele libertatea persoanei - dreptul la apărare, respectarea demnității umane - s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal și a concepției organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerințe:
- vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției;
- sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului;
- la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecte "erga omnes";
- hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.
Toate aceste cerințe sunt argumente pentru transformarea concepției asupra prezumției de nevinovăție, dintr-o simplă regulă, garanție a unor drepturi fundamentale, într-un drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă.
Având în vedere că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatei, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).
Regulain dubio pro reoconstituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3. proc. pen. se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite.
Înainte de a fi o problemă de drept, regulain dubio pro reoeste o problemă de fapt. . justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății).
Chiar dacă în fapt s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu există și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, (negăsirea corpului delict-banii în locuința inculpatei, contradicțiile din depozițiile denunțătorului date în timpul urmăririi penale și cercetării judecătorești), atunci îndoiala este "echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție" și deci, instanța de fond a apreciat că inculpata trebuie achitată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel - în termen legal - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GORJ, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivele de apel formulate, s-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. 2 Cod penal, probele nu au valoare mai dinainte, iar aprecierea fiecărei probe se face de organele de urmărire penală și de instanțele de judecată, în scopul aflării adevărului.
Sarcina administrării probelor în procesul penal revine organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată, învinuitul sau inculpatul nefiind obligat să probeze nevinovăția sa.
Aprecierea probelor se face în ansamblu, în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului.
În speță au fost audiați martori care au declarat că era de notorietate faptul că inculpata percepea anumite sume de bani pentru a-i promova la examen. martori au fost reaudiați în cursul cercetării judecătorești, o parte menținându-și declarațiile date.
Instanța nu a apreciat toate probele administrate.
Din cuprinsul procesului-verbal de redare rezumativă a convorbirilor ambientale între și sora acesteia, rezultă că, în timp ce lucrătorii solicitau accesul în locuința acestora, cele două au întârziat accesul în locuință 5 - 10 minute, timp în care îi solicita sorei sale "ia aruncă-i pe foc".
Din înregistrarea video efectuată, rezultă că acesta i-a înmânat plicurile pe care aceasta le-a așezat pe un suport situat în partea a acesteia.
Nu se poate reține că inculpata nu a primit sumele de bani și că le-ar fi aruncat înspre denunțător. Din imaginile video rezultă cu certitudine că inculpata nu a ieșit în afara locuinței, iar materialul probator este în măsură să susțină soluția de condamnare a inculpatei.
Împrejurarea că nu au fost găsite sumele de bani în locuința inculpatei, nu atestă nevinovăția acesteia.
Apelul este nefondat.
În fața instanței de prim control judiciar, s-a procedat la audierea inculpatei la termenul din 12 mai 2008 (fila 16), audierea martorilor (la termenul din 06 iunie 2008 - fila 21), ( la termenul din 05 septembrie 2008 - fila 39) și (la 05 septembrie 2008 - fila 40).
De asemenea, instanța a vizionat CD-ul inscripționat --52/PA/2007 și CD-ul inscripționat - clasificat sub nr. -/1/17.02.2009, încheind în acest sens procesele-verbale de la 25 septembrie 2008 (fila 43) și respectiv de la 03 aprilie 2009 (fila 60).
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a dispus achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 Cod penal.
În rechizitoriu s-a reținut că martorul a primit de la, și plicuri în care se aflau sume de bani între 50 și 80 lei. Martorul a înmânat șapte plicuri având sumele de bani inculpatei, iar aceasta a primit plicurile și le-a așezat pe o vitrină situată în holul locuinței, sumele fiind înmânate inculpatei pentru ca cei care i-au dat sumele de bani să promoveze examenul.
Curtea constată că săvârșirea infracțiunii de luare de mită, presupusă a fi săvârșită în modalitatea primirii unor sume de bani în scopul de a face un act contrar îndatoririlor de serviciu, nu este confirmată de probele administrate în cauză.
Potrivit declarațiilor date de denunțătorul, acesta a intrat în curtea locuinței și a purtat o discuție cu inculpata, spunându-i că nu au învățat nimic pentru examen și i-a oferit un plic în care se afla o sumă de bani. Inculpata a refuzat să primească plicul și s-a adresat denunțătorului, spunând că sunt nesimțiți pentru că și-au permis să vină cu astfel de propuneri (fila 40).
a luat plicurile de la colegi, plicuri ce conțineau sume de bani și a strigat din nou la inculpată, după care a pătruns în locuință.
Deși Parchetul susține, în motivele de apel, că inculpata a primit plicurile cu bani și le-a așezat pe un suport situat în partea a inculpatei, înregistrările video nu confirmă această ultimă împrejurare, respectiv a așezării plicurilor de către inculpat pe un suport în interiorul locuinței.
Ca urmare a percheziției domiciliare efectuate în locuința inculpatei, a fost găsită suma de 32.790 RON, 3390 euro și 2070 dolari, care nu aveau legătură cu săvârșirea infracțiunii.
Potrivit raportului de expertiză nr. 75667/07.03.2007, pentru efectuarea lucrării a fost pusă la dispoziția Institutului de Criminalistică, materia carbonizată ridicată din soba locuinței familiei cu ocazia percheziției domiciliare și s-a concluzionat că, în proba de analizată nu s-a pus în evidență prezența polimerilor sau a oricăror tipuri de materiale plastice, fiind regăsite fragmente de hârtie cu diverse inscripții parțial carbonizate.
Se mai menționează în raport, la capitolul examinări - constatări, că nu au fost identificate urme de material plastic care să fie comparate cu compoziția bancnotelor de 10 și 50 lei.
Ca urmare, instanța de fond a apreciat în mod corect că, în cauză, se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală întrucât nu sunt probe certe care să confirme săvârșirea faptei.
Având în vedere considerentele de mai sus, precum și dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge apelul formulat de către Parchet, ca nefondat.
În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ împotriva sentinței penale nr. 472 de la 27 noiembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL GORJ - Secția Penală în dosarul cu nr-, privind pe intimata - inculpată.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. jud.: -
Jud. fond: /Dact. 2 ex/ - 15 mai 2009
Președinte:George CiobanuJudecători:George Ciobanu, Valentina Trifănescu
