Mandat european de arestare Spete. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Militara

CURTEA MILITARĂ DE APEL

RECURS

Dosar nr-

DECIZIA NR.6

ședința publică din 29 februarie 2008

Curtea Militară de Apel compusă din:

PREȘEDINTE: Nemenționat Colonel magistrat

JUDECĂTOR - Colonel magistrat

JUDECĂTOR - Colonel magistrat G

Pe rol judecarea recursului declarat de Parchetul Militar d e pe lângă Tribunalul Militar Teritorial B împotriva încheierii din 27 februarie 2008 a Tribunalului Militar Teritorial B, în dosarul nr-, privind pe condamnata.

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror militar colonel magistrat din cadrul Parchetului Militar d e pe lângă Curtea Militară de Apel.

Grefier a fost.

Părțile nu au fost citate.

Grefierul a făcut referatul cauzei învederând instanței că prin încheierea recurată s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii judecătorului delegat cu executările penale prin care s-a solicitat emiterea unui mandat de arestare european pe numele condamnatei.

Procurorul a arătat că mandatul european de arestare diferă de cererea de extrădare, presupunerea că cea în cauză respectiv condamnata s-ar afla într-o țară europeană este suficientă pentru a constitui temei de emitere a unui mandat european de arestare.

Reprezentantul parchetului, de asemenea, învederează instanței că în opinia sa lipsa elementelor suficiente de localizare urmează să fie complinită în cadrul cooperării polițienești cu ocazia măsurilor de punere în executare a mandatului european de arestare.

Față de motivele invocate, procurorul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecarea cauzei în sensul emiterii unui mandat european de arestare.

După care,

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea dată în camera de consiliu la data de 27 februarie 2008 Tribunalul Militar Teritorial Ba respins ca neîntemeiată cererea judecătorului delegat cu executările penale prin care solicita eliberarea unui mandat de arestare european pe numele condamnatei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința nr.127 din 23 iulie 2003 a Tribunalului Militar Teritorial B, rămasă definitivă prin neapelare, numita a fost condamnată la 11 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-c pen. pe timp de 3 ani pentru infracțiunea prevăzută de art.2151alin.1 și 2 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art.289 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și la 2 ani închisoare pentru participație improprie la infracțiunea de uz de fals prevăzută de art.31 alin.2 pen. raportat la art.291 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen.

Conform art.33 - 35 pen. i-a fost aplicată pedeapsa principală cea mai grea de 11 ani închisoare precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-c pen. pe timp de 3 ani.

La data de 25 septembrie 2003 a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.165, transmis organelor de poliție pentru a fi pus în executare.

Nefiind găsită, condamnata a fost dată în urmărire la nivel național prin dispoziția nr.5/-/04.09.2002, iar apoi în urmărire internațională prin mesajul Biroului Național Interpol nr.63526/CB/04.06.2003.

Inițial, condamnta fusese arestată pe teritoriul Spaniei în vederea extrădării, operațiune aprobată de autoritățile spaniole la 07 octombrie 2005.

-se operațiunea de transfer, condamnata a fost eliberată pe cauțiune după care i s-a pierdut urma. Concomitent s-a dispus căutrea ei și la domiciliul cunoscut din B,-, concluzionându-se că nu a fost găsită.

Ultimele relații în sensul celor arătate datează din 06 februarie 2008 și aparțin Serviciului de Investigații Criminale din Inspectoratul de Poliție Județean B, potrivit cărora condamnata nu a fost localizată pe teritoriul unui stat european și nu se dețin date certe unde s-ar afla în prezent.

În sfârșit, s-a reținut că întrucât nu se cunosc date certe din care să rezulte că, condamnata ar fi fost localizată pe teritoriul unui stat european, în sensul menționat de lege, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată cererea formulată de judecătorul delegat cu executările penale.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs procurorul.

Recursul este inadmisibil.

Astfel, potrivit art.3851alin.2 proc.pen. încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.

În speță, emiterea mandatului european de arestare are reglementare strictă și imperativă în art.81 din Legea nr.302/2004 și potrivit acestui text de lege, încheierile prin care se constată îndeplinirea cerințelor legii și se dispune emiterea unui astfel de mandat nu sunt supuse niciunei căi de atac.

Cum nici în această procedură reglementată printr-o lege specială și nici prin norma generală de drept procesual nu se prevede o cale de atac a respectivelor încheieri, Curtea va constatat că în cauză s-a executat o cale de atac neprevăzută de lege și potrivit art.3859pct.1 lit.a proc.pen. va respinge recursul de față ca inadmisibil.

Potrivit art.192 alin.3 proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Parchetul Militar d e pe lângă Tribunalul Militar Teritorial B împotriva încheierii din 27 februarie 2008 a Tribunalului Militar Teritorial B, ca inadmisibil.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Colonel magistrat Colonel magistrat Colonel magistrat

G

GREFIER,

Red.AD/04.03.2008

Tehn.MM/2ex/04.03.2008

Jud.fond

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mandat european de arestare Spete. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Militara