Mărturia mincinoasă (art. 260 cod penal). Decizia 564/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.564/
Ședința publică de la 5 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier - a
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA;
- inculpatul - domiciliat în M,-, -.C,.1,.47, județul C,
împotriva deciziei penale nr.234 din data de 13 mai 2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr.3152/- și a sentinței penale nr.1924/P din data de 4 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr.3152/-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.260 Cod penal.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 17 septembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 24 septembrie 2009, 30 septembrie 2009 și 5 octombrie 2009 când a pronunțat următoarea decizie.
- CURTEA -
Asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin sentința penală nr. 1924/04.11.2008, Judecătoria Medgidiaa hotărât:
În baza art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap. la art.10 lit.1Cod procedură penală;
Achită pe inculpatul - pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art.260 Cod penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art.181alin.3 Cod penal în referire la art.91 lit.c Cod penal;
Aplică inculpatului - sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 750 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.2897/P/2007 08.01.2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidias -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de încredințare a autoturismului spre a fi condus pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 alin.3 din nr.OUG195/2002, republicată, cu aplicarea art.37 lit.a și b Cod penal și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 alin.1 din nr.OUG195/2002, republicată, cu aplicarea art.37 lit.a și b Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare, printre altele, că inculpatul, la data de 07.08.2007, orele 03,00, condus pe strada - din municipiul M, autoturismul cu nr. de înmatriculare -, deși nu poseda permis de conducere.
În această cauză, inculpatul - și - au fost propuși ca martori, aceștia arătând în fața organelor de cercetare în mod constant că l-au văzut pe la volanul autoturismului, pe care l-a condus pe drum public, acesta neavând permis de conducere.
În instanță, martorul - a prezentat o altă situație de fapt, în sensul că l-a văzut pe împingând mașina și nu la volanul acesteia.
În considerarea acestei declarații date de - în fața instanței, în baza art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală rap.la art.10 lit. d Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului, reținându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective, întrucât aceasta nu s-a materializat.
Pentru a proceda astfel, instanța a reținut că "nu există probe din care să rezulte, cu certitudine că inculpatul a condus efectiv autoturismul, atât timp cât unul dintre martorii oculari, agent al poliției comunitare, a declarat c inculpatul nu a apucat să conducă efectiv autoturismul care nu pornea și a fost împins de inculpat, dar acesta nu a reușit să pornească autoturismul, sosind organele de poliție, iar instanța nu va reține declarația martorei care este singulară și nu se coroborează cu nici o altă probă".
Ca urmare a sesizării din oficiu - de către procurorul de ședință - cu privire la săvârșirea - de către inculpatul - a infracțiunii de mărturie mincinoasă prev.de art.260 Cod penal, s-a procedat la audierea acestuia, inculpatul revenind la declarațiile date anterior, potrivit cărora inculpatul a condus pe drumurile publice, respectiv pe strada - din municipiul M, autoturismul cu nr. de înmatriculare -, inculpatul - văzându-l pe inculpatul la volanul autoturismului. A mai arătat că inculpatul a condus autoturismul cca. 150 de metri și a fost oprit apoi în trafic de inculpatul - și de colega acestuia, martora.
Instanța de fond a constatat că, în raport de împrejurările în care a fost comise infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, de urmarea produsă, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune, de persoana inculpatului - în vârstă de 32 de ani, studii - 12 clase, căsătorit, are un copil minor, fără antecedente penale, agent în cadrul poliției comunitare, fără antecedente penale, cu o conduită sinceră pe parcursul procesului penal - fapta comisă de inculpat, în condițiile expuse mai sus, prin atingerea minimă adusă valorilor apărate de lege și prin conținutul ei concret este lipsită în mod vădit de importanță și, în consecință, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 234/13.05.2009, TRIBUNALUL CONSTANȚA, în baza art. 379 pct 2 lit a) Cod procedura penala, a decis:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Medgidia impotriva sentinței penale nr 1924/P din 04 11 2008 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr -.
Desființează sentința penală apelată și rejudecand dispune:
In baza art. 260 alin 1 Cod penal, cu aplicarea art. 260 alin 3 Cod penal -art. 76 Cod penal, condamnă pe inculpatul - la pedepsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
In baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului, pe durata executarii pedepsei, exercițiul drepturilor prevazute de art. 64 lit a) teza a II-a si lit b) Cod penal.
În baza art. 81-82 Cod penal dispune pentru inculpat suspendarea condiționata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 2 ani și 3 luni, ce curge de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
In baza art. 71 alin 5 Cod penal constată suspendata executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.
În baza art. 359 Cod procedură penală atrage atentia inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind cazurile de revocare a suspendarii condiționate a executarii pedepsei.
În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei reprezentand cheltuieli judiciare pentru fondul cauzei.
Înlatura din sentința penală apelată dispozițiile privind achitarea inculpatului, aplicarea sancțiunii amenzii administrative și obligarea la cheltuieli judiciare în temeiul art. 192 alil 1 Cod procedură penală.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a apreciat că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 cod penal, intrucat inculpatul - a relatat mincinos o imprejurare determinanta asupra caruia a fost intrebat, si nu si-a retras marturia pana la pronuntarea hotararii judecatoresti in cauza respectivă.
Forma de vinovatie sub forma intentiei este demonstrata prin faptul ca anterior, in cursul urmaririi penale, inculpatul daduse o declaratie (filele 18-20 dosar UP) in care relatase adevarul, deci cunostea foarte bine care era situatia de fapt. Apararea inculpatului potrivit careia a fost intimidat sau incurcat in fata instantei care l-a audiat este nefondata, intrucat din transcrierea inregistrarii nu rezulta existenta vreunui factor de stres datorat instantei, care sa-l fi derutat pe inculpat, si de altfel, indiferent de existenta vreunui stres emotional, acesta nu poate justifica,confuzia" in care s-a aflat inculpatul, de a relata ca a impins masina in loc sa o conduca.
Instanta de fond a facut o apreciere gresita asupra lipsei pericolului social al infractiunii, intrucat atat prin continutul sau, cat si prin consecinte, aceasta prezinta pericol social.
Astfel, mărturia mincinoasă a condus la pronuntarea unei sentinte netemeinice in materie penala, adica in materia dreptului public care asigura apararea celor mai importante valori sociale.
Prin aceasta s-au prejudiciat grav relatiile sociale privind infaptuirea justitiei, fapta neputand fi considerate ca lipsita in md vadit de importanta.
In ce priveste persoana inculpatului, calitatea acestuia de agent al politiei comunitare angajat special pentru a da concursul la mentinerea ordinii publice si la apararea valorilor ocrotite de lege constituie un factor agravant in evaluarea pericolului social al infractiunii, intrucat inculpatul cunostea cu mai mare claritate consecintele faptei sale.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA și inculpatul -.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚAs -a arătat că s-au formulat două critici în ceea ce privește soluția pronunțată de către instanța de apel, prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni cu suspendarea condiționată a executării, respectiv că pedeapsa aplicată inculpatului este nelegală prin prisma reținerii dispozițiilor art.260 alin.(3) Cod penal, atât timp cât nu erau incidente aceste dispoziții, întrucât inculpatul a retractat depoziția dată într-o altă cauză care-l privea pe, în propriul său dosar și nu în cel în care avea calitatea de martor, situație care nu atrage reținerea circumstanțelor atenuante și nu se justifică coborârea pedepsei sub minimul special și, în plus, se impune majorarea cuantumului pedepsei cu menținerea modalității de executare tocmai în considerarea calității de agent de poliție comunitară pe care o are inculpatul; în această calitate a dat o declarație în cauza ce-l privește pe inculpatul care a stat la baza exonerării de răspundere penală a acestuia, afirmând că acel inculpat a împins un autoturism și nu l-a condus pe drumurile publice, declarație asupra căreia a revenit la data de 28 octombrie 2008 în propria cauză în fața Judecătoriei Medgidia, afirmând că a avut emoții și nu a înțeles care era obiectul judecății în respectiva cauză.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului -, s-a solicitat menținerea hotărârii instanței de fond, apreciindu-se că în cauză se insistă prea mult asupra calității de polițist comunitar a inculpatului, care se încadrează de fapt în personalul contractual și nu face decât să aplice amenzi într-un cuantum redus; s-a arătat că instanța de apel nu a avut în vedere caracterizarea efectuată inculpatului de către directorul executiv din cadrul Poliției Comunitare a Municipiului M, din care reiese că inculpatul nu a avut nici o abatere disciplinară din momentul angajării ( 05.07.2005) iar în familie și în societate are un comportament ireproșabil; s-a mai arătat că instanța de apel a făcut o greșită apreciere a pericolului social al infracțiunii iar soluția pronunțată nu are temei legal, nemotivându-se de ce calitatea de agent al poliției comunitare este un factor agravant în condițiile în care nici un text de lege nu prevede acest aspect; s-a solicitat a se avea în vedere că soția inculpatului nu lucrează și are un copil minor în întreținere.
Examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că ambele recursuri declarate în cauză sunt nefondate, pentru următoarele:
Instanța de apel a reținut corect starea de fapt și a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului sub forma intenției directe prev. de art. 19 pct 1 lit. a Cp, în mod temeinic reținând că in cursul urmaririi penale inculpatul daduse o declaratie (filele 18-20 dosar UP) in care relatase adevarul, deci cunostea foarte bine care era situatia de fapt iar apararea inculpatului potrivit careia a fost intimidat sau incurcat in fata instantei care l-a audiat este nefondata, intrucat din transcrierea inregistrarii nu rezulta existenta vreunui factor de stres datorat instantei, care sa-l fi derutat pe inculpat, si de altfel, indiferent de existenta vreunui stres emotional, acesta nu poate justifica,confuzia" in care s-a aflat inculpatul, de a relata ca a impins masina in loc sa o conduca.
În ceea ce privește aprecierea gradului de pericol social al faptei inculpatului, Curtea constată că în mod corect instanța de apel a apreciat că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere că infracțiunea de mărturie mincinoasă este o infracțiune care are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției, determinând pronunțarea unei hotărâri nedrepte și prejudiciind grav relatiile sociale privind infaptuirea justitiei, fapta neputând fi considerată ca lipsita in mod vadit de importanta.
La stabilirea în concret a pericolului social al unei fapte, potrivit art. 18/1 alin.2 Cod penal, se ține cont și de persoana făptuitorului, iar în speță Curtea reține că acesta, în momentul săvârșirii faptei, avea calitatea de agent al politiei comunitare, angajat special pentru a da concursul la mentinerea ordinii publice si la apararea valorilor ocrotite de lege, inculpatul cunoscând consecintele faptei sale, și deci a săvârșit fapta cu intenție directă; prin urmare, în mod temeinic instanța de apel a constat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Încadrarea juridică dată faptei comise de inculpat este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cpp, în mod corect instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei ce urma a fi aplicate, Curtea constată că în mod corect instanța de apel a reținut în favoarea inculpatului cauza legală de reducere prev. de art. 260 alin. 3 Cod penal, având în vedere că prin declarația dată la data de 28.10.2008, în fața instanței de fond în această cauză,este evident că inculpatul și-a retras mărturia mincinoasă dată în dosarul nr- al Judecătoriei Medgidia, iar faptul că organele judiciare ( instanța de judecată sau procurorul ) nu i-au pus în vedere inculpatului că este necesar ca inculpatul să fie reaudiat în dosarul nr- al Judecătoriei Medgidia ( dosar care nu era soluționat definitiv la acea dată) pentru a-și retracta mărturia mincinoasă nu i se poate imputa inculpatului.
Prin urmare, în cauză, se poate reține o culpă a organelor judiciare în ceea ce privește valorificarea unei retrageri a mărturiei mincinoase a inculpatului doar în sensul aflării adevărului în dosarul nr- al Judecătoriei Medgidia, dar nu și pentru valorificarea aceleiași situații sub aspectul cauzei de reducerea a pedepsei prev. de art. 260 alin. 3.pen. ceea ce ar constitui o situație inechitabilă pentru inculpat.
În consecință, Curtea apreciază că instanța de apel a efectuat o individualizare judiciară corectă a pedepsei aplicată inculpatului, raportat la criteriile generale prev. de art. 72 Cp. și la prevederile art. 260 alin. 3.proc.pen. stabilind pentru inculpat o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunii săvârșiteși persoanei inculpatului.
Nu sunt temeinice motivele de recurs al inculpatului ( privind aspectele că instanța de apel nu a avut în vedere caracterizarea efectuată inculpatului de către directorul executiv din cadrul Poliției Comunitare a Municipiului M și că nu s-a motivat de ce calitatea de agent al poliției comunitare este un factor agravant în condițiile în care nici un text de lege nu prevede acest aspect) având în vedere că în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea acestei infracțiuni, deși caracterizarea efectuată acoperea și data săvârșirii faptei de către inculpat, iar calitatea inculpatului de agent al poliției comunitare a fost apreciată ca un element nu în sensul art. 75 Cod penal ci pentru aprecierea pericolului social al faptei inculpatului, raportat la persoana făptuitorului, potrivit art. 18/1 alin. 2 Cod penal.
Curtea constată că situația personală a inculpatului, respectiv faptul că că soția acestuia nu lucrează și are un copil minor în întreținere, precum și celelalte aspecte expuse mai sus cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, justifică aprecierea că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond a fost judicios individualizată.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp. putând fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei aplicate, având în vedere și faptul că acesta a conștientizat fapta săvârșită și a retractat mărturia mincinoasă, fiind îndeplinite cerințele art. 81 Cod penal.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile penale declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA și inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 234 din data de 13 mai 2009 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr.3152/- și a sentinței penale nr.1924/P din data de 4 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr.3152/-, ca nefondate.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, Curtea va obliga recurentul - la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge recursurile penale declarate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA;
- inculpatul - domiciliat în M,-, -.C,.1,.47, județul C,
împotriva deciziei penale nr.234 din data de 13 mai 2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr.3152/- și a sentinței penale nr.1924/P din data de 4 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr.3152/-, ca nefondate.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul - la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.309 alin.ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
a
Jud. fond.:
Jud.apel:,
Tehnored dec.jud.: -
2 ex./12.10.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Dan Iulian Năstase, Daniel
