Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 105/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 105/
Ședința publică din 19 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
Judecător: - -
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 25.08.1976 în B, CNP - -, cu domiciliul în sat, comuna, jud. B), în prezent deținut în Penitenciarul Brăila, împotriva încheierii de ședință din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de av., în baza delegației nr.3060 din 18.06.2008 eliberată din oficiu de Baroul Galați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, prin care s-a arătat că în cauză s-au admis cererile de abținere formulate de către domnii judecători, și, după care:
Întrebat fiind, inculpatul recurent arată că își menține recursul.
Se depune la dosar, prin intermediul gărzii, un memoriu din partea recurentului inculpat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Solicită a se observa că în nici un caz nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive pentru că inculpatul recurent a fost trimis în judecată și arestat pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol în formă continuată, iar în această cauză există deja o hotărâre de achitare pentru această infracțiune.
E drept că a inculpatul fost condamnat pentru o altă infracțiune, dar pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată și arestat preventiv este o hotărâre de achitare. În aceste condiții, cu atât mai mult cu cât inculpatul recurent este arestat din 3 august 2006, deci de aproape 2 ani, în condițiile în care există deja o hotărâre de achitare a inculpatului pentru care a fost arestat inițial, în condițiile în care termenul rezonabil este de mult depășit, apreciază că nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, și admiterea cererii de revocare a măsurii arestării preventive formulată în fața Tribunalului Brăila, cu onorariu din fondul Ministerului Justiției.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca fiind nefundat. Consideră că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 Cod pr.penală și 148 lit.f Cod pr.penală, față de natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, gradul ridicat de pericol social, urmarea produsă, impactul social negativ asupra comunității, care ar fi creat prin lăsarea în libertate a acestui inculpat. Consideră că la acest moment se impune administrarea probatoriului, astfel încât nu au intervenit elemente care să modifice temeiurile arestării preventive.
Inculpatul recurent solicită dacă, se poate, să se judece în stare de libertate, deoarece nu prezintă pericol public.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 13.06.2008, în baza art.3002Cod pr.penală în ref.la art. 160bCod pr.penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
S-a respins ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpat.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, respectiv prevederile art.148 lit.a și f Cod pr.penală art. 148 lit. c și h Cod pr. penală anterior modificărilor).Totodată s-a apreciat și faptul că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, arătând că nu se mai impune menținerea stării de arest, raportat la soluțiile pronunțate în cauză.
Inculpatul a mai arătat că în cauză nu sunt probe din care să rezulte vinovăția sa, invocând totodată și faptul că s-a împlinit termenul rezonabil, ca urmare a intervalului de timp din momentul luării măsurii arestării preventive și până în prezent.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, constatăm că hotărârea recurată e legală și temeinică.
Prin sentința penală nr.39 din 7.02.2007 a Tribunalului Brăilas -a dispus în baza disp.art.11 pct.2 lit.a în ref.la art.10 lit.a Cod pr.penală achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.197 alin.1, alin.2 lit.a și alin.3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 și art.75 lit.c Cod penal - parte vătămată - faptă săvârșită în luna iulie 2006. Totodată s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.197 alin.1, alin.2 lit.a și alin. 3 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c, art.74 alin.1 lit.a, art.76 alin.1 lit.a și art.80 Cod penal - parte vătămată - fapta săvârșită la data de 31.07./1.08.2006.
S-a reținut în sarcina inculpatului că împreună cu o altă persoană, la data de 31.07/1.08.2006, a întreținut prin constrângere fizică raporturi sexuale cu minora în vârstă de 14 ani, într-o casă părăsită din satul, comuna. Din declarațiile părții vătămate a rezultat că aceeași inculpați ( și ) au mai întreținut raporturi sexuale cu aceasta împotriva voinței ei în cursul lunii iulie 2006.
Prin decizia penală nr. 69 din 9.10.2007, Curtea de APEL GALAȚIa respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și de inculpatul.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, a casat cele două hotărâri pronunțate în cauză și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a lămuri aspecte esențiale cu privire la celelalte două acte materiale din luna iulie 2006.
S-a menținut starea de arest a inculpatului.
. punctul de vedere al instanței de fond, în sensul că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive și anume dispozițiile art.148 lit. Cod pr.penală ( 148 lit.c Cod pr. penală, anterior modificărilor ) și art.148 lit.f Cod pr.penală ( fost art.148 lit. h Cod pr.penală în vechea reglementare).
Astfel, referitor la primul temei - din actele și lucrările dosarului - rezultă că inculpatul a fugit cu scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.
Referitor la temeiul prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală apreciem că și acesta subzistă, întrucât:
- pentru fapta pentru care e cercetat inculpatul legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani;
- la dosar există probe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Această din urmă condiție rezultă și din natura și gravitatea infracțiunii comise ( întreținerea de raporturi sexuale prin constrângere cu partea vătămată, minoră în vârstă de 14 ani, împreună cu o altă persoană ), din urmarea produsă și din natura relațiilor sociale cărora li s-a adus atingere.
Susținerea inculpatului, în sensul că e nevinovat, excede cadrului procesual - recurs împotriva încheierii prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive.De altfel, și instanța supremă a casat sentința pronunțată în cauză pentru ca în rejudecare să se stabilească dacă inculpatul a săvârșit sau nu cele două acte materiale de viol asupra părții vătămate în luna iulie 2006 și nu pe alte considerente.
Apreciem că la acest moment există probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de viol din data de 31.07.2006, urmând ca în rejudecare Tribunalul Brăila să stabilească în urma probelor ce se vor administra dacă inculpatul se face vinovat și de săvârșirea celor două acte materiale din luna iulie 2006.
Considerăm că în cauză nu se poate invoca împlinirea termenului rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, raportat la complexitatea cauzei.
Întrucât față de inculpat se mențin și la acest moment temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, temeiuri ce nu s-au modificat și nu au încetat, apreciem că în cauză în mod corect s-a respins cererea de revocare a arestării preventive.
Față de toate acestea, având în vedere și disp.art.136 Cod pr.penală, considerăm că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, motiv pentru care urmează a fi respins ca nefondat recursul formulat de inculpat.
Văzând și disp.art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 25.08.1976 în B, CNP - -, cu domiciliul în sat, comuna, jud. B), în prezent deținut în Penitenciarul Brăila, împotriva încheierii de ședință din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin.2 Cod pr. penală obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 40 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului G.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 19.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - - -
Grefier,
Red.dec.jud.
Jud.fond
Tehnored.CG/2 ex./20.06.2008
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Marcian Marius Istrate
