Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 17/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 17/

Ședința publică din data de 04 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător

JUDECĂTOR 2: Maria Tacea

JUDECĂTOR 3: Mița

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de - Procuror General adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații -, -, și -, împotriva încheierii de ședință din data de 28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest, - asistat de av., apărător ales, substituind pe av. în baza delegației din 04.02.2008, - asistat de av. a, apărător ales, asistat de av., apărător ales, substituind pe av. în baza împuternicirii avocațiale din 4.02.2008, asistat de av., apărător ales, substituind pe av. în baza împuternicirii avocațiale din 4.02.2008, și - asistat de av., apărător ales.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurentului inculpat, av. a, susține că în cauză s-a declarat recurs aproape împotriva tuturor încheierilor prin care s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică și s-a dispus menținerea acestei măsuri. Consideră că acum este momentul să se pună capăt acestei tergiversări.

Solicită să se observe că, la instanța de fond, toți inculpații au solicitat efectuarea unei expertize medico-legale de către părțile vătămate, însă acestea sunt de rea-credință și refuză să se prezinte la. I, deși părinții inculpaților au făcut eforturi, le-au pus la dispoziție mașină și au strâns banii necesari efectuării expertizei.

Se pare că părțile vătămate nu mai sunt interesate acum când se pune problema efectuării unei expertize pentru a se stabili în ce măsură leziunile cauzate prin activitatea unora dintre inculpați sunt reale sau nu și dacă se mai mențin sau nu concluziile primului raport de expertiză.

De asemenea, solicită să se observe că s-a admis proba solicitată de inculpați privind testarea inculpaților cu aparatul poligraf, care nu este o probă care să determine cursul procesului, dar va crea instanței convingerea cu privire la sinceritatea de care dai dovadă inculpații.

Susține că nu se ține cont de faptul că trebuie să existe o echitate în fața instanței, inculpații să fie în egală măsură judecați și să se bucure de același tratament. Inculpații minori au fost puși în libertate, chiar dacă unii dintre ei au o contribuție mai mare la săvârșirea faptei, dar acest lucru nu a împietat în nici un fel buna desfășurare a procesului penal; aceștia s-au prezentat la fiecare termen de judecată și nu au zădărnicit în nici un fel aflarea adevărului.

Mai mult, consideră că la acest moment există indicii noi care coroborat cu ceea ce există la dosar pot conduce la ideea că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea faptei.

S-au audiat inculpații care au dorit să dea declarație, s-au audiat părțile vătămate. Din declarațiile date de inculpați rezultă că inculpatul nu s-a aflat la momentul săvârșirii faptei în acel loc.

Acest lucru coroborat și cu depoziția martorului -șofer de taxi, coroborat cu declarațiile părților vătămate, care au relatat În instanță că persoanele care i-au agresat erau persoane de statură înaltă, cu alură atletică, semnalmente care nu corespund adevărului.

Având în vedere aceste aspecte, că inculpatul este la primul impact cu legea penală, că toate caracterizările sunt favorabile acestuia, provine dintr-o familie organizată, nu există nicio dovadă a faptului că există vreo legătură între inculpați și găștile de cartier, consideră că poate să beneficieze de același tratament ca și inculpații minori.

Față de pasivitatea de care au dat dovadă părțile vătămate, cât și de persoanele care trebuiau să-i ducă pe inculpați pentru efectuarea testului poligraf, consideră că termenul de aproape de un an de zile cât au stat arestați se încadrează în ceea ce înseamnă un termen rezonabil și că acest termen nu poate fi cu mult depășit. Motivarea instanței de fond că se menține necesitatea ca inculpații să rămână în stare de arest pentru că ar putea influența martorii: dacă s-au influențat martorii sau dacă le este teamă să vină nu din cauza inculpatului nu vin, ci poate din cauza inculpaților liberi.

Având în vedere egalitatea de tratament, termenul rezonabil privind măsura arestării preventive și toate celelalte aspecte relatate anterior, consideră că nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.

Solicită să se aibă în vedere cazul doctorului care este cercetat în stare de libertate pentru infracțiunea de tentativă de omor și viol asupra unei minore.

Solicită admiterea recursului și în conformitate cu disp. art. 139.pr.pen. să se înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Apărătorul recurentului inculpat -, av., consideră că recursul declarat de acesta este fondat.

Susține că a studiat declarațiile martorilor audiați în faza cercetării judecătorești și că nu a înțeles ce a avut în vedere instanța de fond atunci când a dispus menținerea arestării preventive față de inculpatul. În primul rând, pentru că nu se arată în nici un fel motivele care au condus la concluzia că se impune menținerea măsurii arestării preventive și, în al doilea rând, pentru că probele administrate până în prezent la instanța de fond conduc la o soluție diametral opusă față de cea dispusă prin încheierea din 28.01.2008.

Fără a ține cont de faptul că la dosar nu există nici măcar o singură probă care să îl plaseze pe inculpatul la locul săvârșirii faptei, în prezenta cauză a trecut deja mai mult de un an de zile de când inculpații sunt arestați, astfel încât instanța ar trebui să aibă în vedere și termenul rezonabil privind durata arestării preventive care, din punctul său de vedere a fost depășit. În acest sens, are în vedere și practica care spune că simpla curgere a timpului în stare de arest este echivalentă cu o modificare sau chiar o încetare a temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului formulat de inculpatul, casarea în parte a încheierii de ședință din 28.01.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Apărătorul recurentului inculpat, av., solicită admiterea recursului declarat de acesta împotriva încheierii de ședință din 28.01.2008 a Tribunalului Galați, având în vedere probatoriul administrat în cauză. Solicită să se aibă în vedere că în cauză s-a început cercetarea judecătorească și că nu au fost probleme în ceea ce privește prezența martorilor.

Apreciază că este nelegal faptul că inculpații minori au fost puși în libertate, iar inculpații majori sunt în stare de arest preventiv.

Susține că nici inculpații și nicio altă parte din proces nu influențează în vreun fel audierea martorilor și buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, părțile vătămate au declarat că nu avut probleme cu inculpații, nu s-au solicitat de către aceștia anumite declarații.

Mai mult decât atât, inculpatul este arestat de un an de zile. La momentul când a fost săvârșită infracțiunea, inculpatul avea puțin peste 18 ani și a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la omor deosebit de grav și omor calificat. Principiile echității și rezonabilității arestării preventive, care sunt garantate de CEDO și armonizate în legislația națională, ar trebui să conducă instanța de recurs la ideea că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive. Temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri s-au schimbat pe parcursul procesului penal. Așa cum s-a mai spus astăzi, deja dosarul ia o altă întorsătură. timpului aduce atinge dreptului la libertate.

Solicită să se aibă în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, nu este cercetat într-o altă cauză, era angajat în noiembrie 2006. Apreciază că buna desfășurare a procesului penal se poate realiza prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Având în vedere că părțile vătămate nu s-au prezentat pentru efectuarea expertizei, că nu s-a administrat încă proba privind testarea cu aparatul poligraf, consideră că se tergiversează soluționarea cauzei și că acest lucru aduce atingere dreptului la libertate al inculpatului.

Din probele administrate în faza urmăririi penale, cât și din probele administrate până acum în faza cercetării judecătorești nu rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință din 28.01.2008 a Tribunalului Galați și să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Apărătorul recurenților inculpați și, av., susține că la instanța de fond, la termenul când s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, apărătorii acestora au precizat de ce nu se impune menținerea măsurii și de ce este necesară efectuarea expertizei medico-legale de către părțile vătămate.

La acest moment inculpații pe care îi apără apreciază că sunt menținuți în stare de arest preventiv în mod artificial, că această măsură nu se justifică.

Solicită să se aibă în vedere că o parte dintre martori au fost audiați, că martorii se prezintă în instanță, nu au fost și nu sunt influențați de inculpați. De asemenea, părțile vătămate au fost audiate, din declarațiile martorilor rezultă că acestea sunt bine și nu înțeleg să se mai prezintă la proces.

Consideră că expertiza medico-legală este necesară pentru a se stabili încadrarea juridică a faptei și de aici ar rezulta și pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpaților în libertate.

Dacă s-ar efectua expertiza s-a vedea care este efectiv starea părților vătămate. Arată că apărătorul părților vătămate s-a opus efectiv efectuării expertizei susținând că nu dispun de resursele materiale necesare efectuării expertizei, dar învederează că chiar la acel termen părinții inculpaților au strâns bani și i-au asigurat că vor avea și mijlocul de transport necesar pentru a se deplasa la

Această expertiză ar răspunde la întrebarea dacă leziunile cauzate părților vătămate le-au pus sau nu în primejdie viața.

Părinții părților vătămate au refuzat să se prezinte cu aceștia la. I pentru efectuarea expertizei și de aici rezultă că nu sunt de bună-credință și intenționează să tergiverseze soluționarea cauzei.

De asemenea, în cauză nici testul poligraf nu a fost efectuat.

Consideră că starea de arest preventiv a inculpaților nu se mai justifică la acest moment.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursurilor declarate, casarea încheierii de ședință din 28.01.2008 și în rejudecare să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază recursurile declarate de cei cinci inculpați împotriva încheierii de ședință din 28.01.2008, ca fiind nefondate și solicită respingerea acestora, ca atare.

S-a făcut referire, ca aspect principal în solicitarea de a fi admis recursul și a fi casată încheierea de ședință sub aspectul stării de arest preventiv, la faptul că părțile vătămate refuză să prezinte la IML în vederea efectuării expertizei medico-legale, această expertiză urmând să răspundă, în principal, la solicitarea de a constata dacă părților vătămate le-a fost sau nu pusă în primejdie viața ca urmare a loviturilor aplicate de către inculpați.

Consideră că această accentuare asupra neprezentării părților vătămate la IML în vederea efectuării expertizei medicale nu are relevanță în cauză în condițiile în care așa cum rezultă din doctrina și practica de specialitate nu acesta este aspectul hotărâtor în aprecierea dacă o faptă îmbracă sau nu elementele constitutive ale unei infracțiuni de genul celei căreia pentru care au fost arestați inculpații și pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, putând fi avute în vedere orice alte elemente care să conducă la concluzia că fapta îmbracă elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Deci, nu acesta este elementul principal care să conducă la concluzia că fapta îmbracă elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat.

În ceea ce privește modul în care instanța de fond a procedat la menținerea măsurii arestării preventive, apreciază că aceasta a avut în vedere în mod corect faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu au suferit modificări și nici nu au dispărut.

Trebuie avut în vedere nu numai ansamblul probator care a fost administrat în cursul cercetării judecătorești până la acest moment, ci aceste probe trebuie coroborate cu probele care au fost administrate pe parcursul urmăririi penale, care este tot o fază a procesului penal.

Din coroborarea tuturor acestor probe administrate până acum, consideră că în mod corect instanța de fond a tras concluzia că la acest moment subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a dispus menținerea acestei măsuri la fiecare termen de judecată, din 60 în 60 de zile.

Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că la dosarul cauzei există suficiente elemente care conduc la concluzia că o serie de martori refuză să se prezinte în instanță pentru a da declarație, în condițiile în care la dosar există procese-verbale întocmite de lucrătorii de poliție care atestă faptul că de teama unora dintre inculpați, martorii refuză să se prezinte să dea declarații.

În raport de toate aceste aspecte, consideră că în cauză nu s-a împlinit durata rezonabilă al arestării preventive.

Practica Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că, pentru a aprecia asupra caracterului rezonabil al unei proceduri, este necesar să se țină seama de o serie de circumstanțe ale cauzei. Ori, prezenta speță reprezintă o cauză deosebit de complexă pusă în evidență prin infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, prin modalitatea concretă de comitere, prin numărul participanților. Consideră că nu se poate face o culpă autorităților judiciare în derularea pe mai multe termene a procesului penal.

În raport de condițiile arătate, consideră că recursurile declarate sunt nefondate și solicită respingerea ca atare.

Recurenții inculpați -, -, și -, având ultimul cuvânt, pe rând, lasă la aprecierea instanței.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 28l.01.2008, Tribunalul Galația respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpații -, -, și -.

A respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații și -.

Conform art. 3002coroborat cu art. 160 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților -, -, și -.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în vederea aflării adevărului și pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpaților în stare de arest, precizând, totodată, că între apărările pe care le-au făcut avocații și probele administrate există discordanțe, raportat și la faptul că martorii au revenit în declarațiile lor asupra declarațiilor inițiale.

S-a mai apreciat că prin punerea în libertate a inculpaților ar exista posibilitatea influențării negative a probelor, arătându-se că, așa cum rezultă din procese-verbale încheiate de lucrătorii de poliție însărcinați cu executarea mandatelor, martorilor le este teamă să se prezinte în instanță.

Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs inculpații, și criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Cei cinci inculpați au precizat că la acest moment s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, arătându-se că în cauză a început cercetarea judecătorească, fiind audiați inculpații, părțile vătămate și o parte din martori, iar aceste probe sunt opuse față de cele de la urmărirea penală.

Totodată, s-a mai arătat că părțile vătămate tergiversează efectuarea expertizei și refuză să se prezinte la institutul medico-legal.

De asemenea, s-a invocat în cauză faptul că s-a depășit termenul rezonabil al duratei arestării preventive.

Față de toate acestea, s-a solicitat admiterea recursurilor promovate, casarea în parte a încheierii recurate și, în rejudecare, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv, revocarea măsurii arestării preventive (această ultimă solicitare fiind făcută de inculpatul ).

Recursurile formulate sunt nefond a t

Apreciem că la acest moment se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală:

- pentru fapta comisă legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani;

- la dosar există probe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică,

Aceasta rezultând și din gravitatea infracțiunii comise, numărul mare de persoane implicate, modalitatea de comitere, vârsta părților vătămate și natura relațiilor sociale încălcate.

Chiar dacă în faza cercetării judecătorești s-a revenit asupra declarațiilor inițiale făcute în prima fază a procesului penal, instanța va analiza coroborând întregul ansamblu probator administrat atât la urmărirea penală, cât și în instanță.

Faptul că există unele neconcordanțe între declarațiile date în cursul urmăririi penale și cele date în faza cercetării judecătorești, precum și faptul că ar putea surveni și o schimbare a încadrării juridice într-o infracțiune mai puțin gravă nu constituie, așa cum s-a mai arătat, temeiuri pentru înlocuirea sau revocarea măsurii arestării preventive, fiind chestiuni ce vizează fondul cauzei și asupra cărora instanța se va pronunța.

Totodată, e lipsit de relevanță și nu e unul din aspectele principale accentuarea asupra neprezentării părților vătămate la.

Apreciem că în cauză nu se poate considera că măsura arestării preventive a inculpaților a depășit o durată rezonabilă raportat la complexitatea deosebită a cauzei ce presupune administrarea unui probator amplu.

Față de toate acestea, considerăm că în mod corect instanța de fond a apreciat că se impune și în continuare menținerea inculpaților în stare de arest.

Întrucât față de toți cei cinci inculpați arestați se menține și la acest moment temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, temeiuri ce nu s-au modificat și nu au încetat, apreciem că în cauză nu se pot reține cererile formulate de revocare sau de înlocuire a arestării preventive.

Față de toate acestea, considerăm că lăsarea acestor inculpați în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, urmând a respinge ca nefondate recursurile formulate.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații - (fiul lui și -, născut la data de 30.05.1988 în T, jud. G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 2,. 63, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), - (fiul lui și, născut la data de 20.12.1986 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 15,.1,. 16, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), (fiul lui și, născut la data de 19.11.1984 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 2,. 17, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), (fiul lui G și, născut la data de 06.11.1988 în G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 6,. 39, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) și - (fiul lui și, născut la data de 2607.1988 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 2,. 15, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință din data de 28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent - inculpat la plata sumei de câte 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 04 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red. -/04.02.2008

Tehnored. /2 ex.15.02.2008

Fond:

Președinte:Daniela Liliana Constantinescu
Judecători:Daniela Liliana Constantinescu, Maria Tacea, Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 17/2008. Curtea de Apel Galati