Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 290/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 290 Dosar nr-
Ședința publică de la 11 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Radu G -
JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Alexandru
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului de pe lângă
Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 9 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr -.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
Se permite apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu inculpatul arestat.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov din 9 aprilie 2008, casarea acestei încheieri și, pe cale de consecință, revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă. Să se aibă în vedere, totodată, circumstanțele reale și personale ale inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei, are probleme de sănătate. Din referatul de evaluare rezultă că are perspective de reintegrare în societate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului inculpatului, să se mențină încheierea din 9 aprilie 2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o consideră legală și temeinică, măsura arestării preventive fiind luată cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, iar temeiurile reținute impun privarea în libertate în continuare a inculpatului. Are în vedere modalitatea săvârșirii faptei, de două persoane împreună, față de două persoane minore, dintre care una a decedat, apreciind că subzistă și temeiul prev de art 148 lit d Cod procedură penală, inculpatul fiind condamnat anterior, iar pedeapsa definitivă.
Recurentul inculpat solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Constată că, prin încheierea de ședință din 9 aprilie 2008, pronunțată în dosarul penal nr. -, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, motivând că subzistă temeiurile care a determinat luarea acestei măsuri preventive.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul solicitând, în principal, revocarea arestării preventive și, în subsidiar, înlocuirea arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea. S-a motivat că temeiurile care au determinat arestarea sa preventivă au încetat să mai existe, invocându-se și probleme de sănătate, precum și împrejurarea reținută în referatul de evaluare, potrivit căreia are perspective de reintegrare în societate.
Recursul nu este fondat.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 20 noiembrie 2006 pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), 175 alin.(1) lit. i) Cod penal, reținându-se că, în noaptea de 18/19 noiembrie 2006, împreună cu coinculpatul au aplicat multiple lovituri, cu pumnii și picioarele și co de basseball, victimei minore G, în urma cărora aceasta a decedat. Temeiurile arestării le-au constituit cazurile prevăzute în art. 148 alin. (1) lit. d) și f) Cod procedură penală, respectiv inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune și pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Ulterior, inculpatul a fost trimis în judecată atât pentru această infracțiune, cât și pentru tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 Cod penal, constând în lovirea, în aceeași noapte, a părții vătămate -, căreia i-a pus viața în primejdie.
Având în vedere că infracțiunea de omor face parte din categoria infracțiunilor de mare violență care induc în rândul opiniei publice o stare de temere și nesiguranță și ținând seama de împrejurările în care inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor, curtea constată că temeiul prevăzut în art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, timpul scurs de la săvârșirea infracțiunii și până în prezent neestompând rezonanța acesteia în conștiința populației.
În schimb, curtea constată că în mod greșit s-a reținut și cazul prevăzut în art. 148 alin. (1) lit. d) Cod procedură penală, în condițiile în care inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor după ce a fost condamnat definitiv anterior pentru o altă infracțiune.
Împrejurarea că inculpatul a mai fost anterior condamnat definitiv pentru alte infracțiuni nu e încadrează în cazul prevăzut în art. 148 alin.(1) lit. d) Cod procedură penală, întrucât acest temei de arestare presupune săvârșirea din nou a unei infracțiuni intenționate în timpul desfășurării unui proces penal.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere al primei instanțe s-ar ajunge la o situație mai gravă decât în fosta reglementare a cazurilor de arestare, printre care era prevăzut și cel în care inculpatul era recidivist, întrucât această împrejurare ar fi perpetuă, lipsind inculpatul de le beneficiul dreptului la revocarea arestării preventive. Or, modificarea și completarea art. 148 Cod procedură penală prin Legea nr. 356/2006 s-a făcut tocmai pentru a corela Codul d e procedură penală cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând prin Hotărârea din 7 octombrie 1988 că temeiul de arestare constând în starea de recidivă încalcă dreptul la apărare al celui arestat.
Întrucât subzistă temeiul prevăzut în art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală se va respinge recursul, urmând ca, în temeiul art. 192 alin. (2) Cod procedură penală, să se dispună obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 9 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr -, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului 90 lei cheltuieli judiciare din care 40 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul din oficiu și se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G - - - - -
GREFIER
- -
Red. Gh R/22.04.2008
Dact MB/22.04.2008
- 3 ex/Jud fond
Președinte:Gheorghe RaduJudecători:Gheorghe Radu, Simona Franguloiu, Mihaela Alexandru
