Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 293/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 293 Dosar nr-

Ședința publică de la 11 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Țînț

JUDECĂTOR 2: Elena Barbu

JUDECĂTOR 3: Mihaela Alexandru

GREFIER - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror în cadrul Parchetului

de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 7 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr -.

Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta inculpată în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat în substituirea doamnei avocat.

Procedura îndeplinită.

Se permite apărătorului ales să ia legătura cu recurenta inculpată aflată în stare de arest.

Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru recurenta inculpată solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de ședință din 7 aprilie 2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, casarea acestei încheieri și, pe cale de consecință, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, conform art 300/2 lit b rap la art 160/b alin 2 Cod procedură penală, susținând că în acest moment procesual nu mai subzista temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, respectiv art 148 lit f Cod procedură penală, față de circumstanțele reale de săvârșire a faptei și de indiciile pe care le prezumă a exista în dosar dispozițiile art 143 Cod procedură penală.

Față de declarațiile de la dosar, mai ales a părților vătămate se observă din faza de urmărire penală, întrucât cercetarea judecătorească nu a început efectiv, că acestea se referă la 3 inculpații, alții decât inculpata.

De altfel, starea de fapt este mai amplă, inițial fiind pornită urmărirea penală împotriva a 5 inculpați, ulterior fiind trimiși in judecată inculpata și fiul acesteia, minor la data săvârșirii faptei,. Ceilalți 3 copii au fost dați in urmărire generală, întrucât ei nu se află în țară, iar Tribunalul pentru Minori a emis mandate de arestare internațională cu privire la aceștia.

părților vătămate se referă cu prioritate la acești 3 inculpați și doar două părti vătămate fac referire și la ca fiind persoana care s-a aflat in in vara anului 2004. De altfel, inculpata a recunoscut acest aspect, că s-a aflat acolo cu fiul ei ca să cerșească, obținând pentru sine un venit, iar dintre toate părțile vătămate din dosar, inculpata nu cunoaște decât 3 părti vătămate, în faza de urmărire penală fiind făcute planșe foto cu privire la acestea.

Astfel, susține că acele indicii prev de art 143 Cod procedură penală nu ar exista și cu privire la inculpata.

Pe de altă parte, să se observe timpul când s-a petrecut fapta pentru care inculpata este acuzată și trimisă în judecată, respectiv vara anului 2004. Se menționează în încheiere că faptele de trafic de persoane și trafic de minori sunt fapte grave, lucru pe care nu îl contestă, și că opinia publică este profund marcată de astfel de fapte și are o reacție puternică. Consideră, însă, că după 4 ani de la data când s-au petrecut presupusele fapte nu se mai poate reține o reacție profundă a societății, o stare de nemulțumire cu privire la această inculpată.

Nu se poate reține nici că inculpata s-a sustras de la urmărirea penală, aceasta arătând că după ce s-a întors din, la scurt timp, s-a deplasat împreună cu familia sa în Polonia, astfel încât nu a cunoscut că împotriva sa au fost depuse plângeri de către părti vătămate și că organele judiciare au inceput urmărirea penală împotriva sa. De altfel, întoarsă in țară inculpata a arătat organelor judiciare că nu mai are de gând să părăsească teritoriul României, că se va prezenta ori de câte ori va fi chemată, că punerea sa în libertate nu va împieta soluționarea procesului penal.

De asemenea, în susținerea cererii, învederează circumstanțele personale ale inculpatei care este fără antecedente penale, o persoană în vârstă și cu o stare de sănătate precară. Încă din faza de urmărire penală s-a efectuat o expertiză la LML B care a constatat o serie de afecțiuni de care suferă aceasta. Pe parcursul detenției aceste afecțiuni s-au agravat, astfel că a fost necesar a fi transportată de la locul de detenție la un spital din B pentru îngrijiri medicale.

Toate aceste aspecte medicale vin în sprijinul cererii sale, în principal de revocare a arestării preventive, iar, în subsidiar, conform art 139 alin 1 Cod procedură penală, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, din jud B, unde are o casă unde s-a și întors și poate să locuiască împreună cu copilul său și să fie prezentă la desfășurarea procesului penal.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpată, menținerea, ca legală și temeinică, a încheierii din 07.04.2008, având în vedere că inculpata a fost trimisă în judecată și cercetată pentru fapte pentru care legiuitorul a prevăzut o pedeapsă mai mare de 4 ani, precum și pericolul pentru ordinea publică, raportat la numărul mare de infracțiuni săvârșite ( 7 acte materiale), precum și gravitatea acestora.

O altă împrejurare ce trebuie avută în vedere este încercarea inculpatei de a părăsi țara, având în vedere că și fiii acesteia au părăsit țara, în acest sens fiind și declarația coinculpatului.

Recurenta inculpată declară că nu a venit în țară să vândă casa și să plece din nou în străinătate, astfel cum a susținut fiul ei. Ea a venit să rămână acasă, situație față de care își însușește concluziile apărătorului său.

CURTEA

Constată că, prin încheierea de ședință din 7 aprilie 2008 s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a aceleiași măsuri cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cereri formulate de apărătoarea inculpatei.

În baza art 300/2 Cod procedura penală, raportat la art 160 / b Cod procedură penală s-a constatat legală și temeinică și a menținut arestarea preventivă a inculpatei fiica lui și, născută la 14 martie 1960 în com de jud B, domiciliată în com, nr 149 jud

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Faptele pentru care este cercetată inculpata au o puternică rezonanță socială în contextul agravării fenomenului infracțional de acest gen, în care minorii reprezintă o categorie de persoane extrem de vulnerabilă, astfel încât lăsarea sa în libertate prezintă un cert pericol public.

Pe de altă parte, se constată că, în raport cu gravitatea și numărul faptelor pentru care este trimisă în judecată inculpata (7 acte materiale), cu numărul persoanelor traficate, cu faptul că o parte din aceste persoane au deficiențe fizice sau provin din pătura extrem de săracă a populației, prezentând deci un grad mare de vulnerabilitate socială, lăsarea în libertate a acestei inculpate prezintă un cert pericol public.

Este de reținut că există date din care rezultă că inculpata va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală sau de la judecată (potrivit declarației coinculpatului ) avându-se în vedere că și ceilalți fii ai inculpatei (cercetați în aceeași cauză) au procedat în acest mod, ei părăsind România.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, deoarece lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar faptul că a fost plecată în străinătate nu poate fi apreciat drept sustragere de la urmărire penală.

Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:

Inculpata a fost arestată preventiv în data de 18.01.2008, pentru faptul că în perioada ianuarie - octombrie 2004, împreună cu alte persoane a traficat în diverse modalități (recrutare, găzduire, transport, cazare) pe părțile vătămate -, G, precum și pe victima minoră (în vârstă de 16 ani), în scopul exploatării acestora în prin supunere la cerșetorie, folosind înșelăciuni, amenințări, ori acte de violență în realizarea scopului propus, ce pot constitui infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, (7 acte materiale) și art. 13 alin. 1, 3 teza I, 4 teza I și III, din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.

Temeiurile arestării preventive le-au constituit situațiile prevăzute de art. 148 lit. a și f Cod procedură penală și acestea subzistă și în prezent, având în vedere gravitatea faptelor pentru care este judecată inculpata, relevată de numărul actelor materiale, al persoanelor implicate și a faptului că una dintre acestea era minoră, perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al acesteia, cât și împrejurarea că există date că inculpata va încerca să se sustragă judecății, deoarece fiii săi sunt plecați în străinătate, iar aceasta a fost o lungă perioadă de timp plecată în străinătate.

Față de aceste considerente, văzând că măsura preventivă este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în prezent fiind sesizată instanța cu soluționarea cauzei, iar temeiurile arestării preventive nu s-au modificat și nici nu au dispărut, curtea constată că soluția primei instanțe de menținere a arestării preventive a inculpatei este legală și temeinică, astfel că, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatei.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpata va fi obligată să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință pronunțate în dosarul nr -, la data de 07.04.2008, de către Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.

Obligă recurenta inculpată să plătească suma de 50 lei cheltuieli judiciare către stat, în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 aprilie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red. EB/22.04.2008

Dact MB/24.04.2008

- 3 ex/ Jud fond

Președinte:Nicoleta Țînț
Judecători:Nicoleta Țînț, Elena Barbu, Mihaela Alexandru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 293/2008. Curtea de Apel Brasov