Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 871/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.871/ DOSAR NR-
Ședința publică din 21 decembrie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Hădărean
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țînț
JUDECĂTOR 3: Laura Popa
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 16 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții inculpați și în stare de arest ( deținuți în Penitenciarul Codlea ) asistați de apărător din oficiu, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurenții inculpați și solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați împotriva încheierii de ședință din 16 decembrie 2009 prin care s-a menținut arestarea preventivă a acestora, casarea încheierii și pe cale de consecință judecarea inculpaților în stare de libertate. Apreciază că la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. A se avea în vedere că inculpați au recunoscut fapta care s-a desfășurat pe fondul unei provocări a părții vătămate, că judecata în primă instanța s-a finalizat. Consideră că judecarea inculpaților în stare de libertate nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal și nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică. Instanța de apel în mod corect a apreciat că se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților având în vedere că în apel nu s-au efectuat acte de cercetare. În raport de hotărârea pronunțată de instanța de fond consideră că nu apărut elemente noi, sens în care solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin încheierea de ședință din data de 16.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, a fost menținută în baza art. 300/2 Cod procedură penală raportat la art. 160/b alin 1 și 3 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpaților și deținuți actualmente în Penitenciarul Codlea.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut în esență că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea tuturor dispozițiilor procesual penale incidente în cauză iar temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală care a stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă și impune privarea în continuare de libertate a inculpatului
Astfel, s-a arătat în motivarea încheierii pronunțate, că pentru infracțiunile prev. de art. 321 alin 1 și 181 alin. 1 reținute în sarcina celor doi inculpați legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică; această stare de pericol rezultă din circumstanțele reale ale comiteri faptei, modalitatea și împrejurările în care acestea au fost comise: de 2 persoane împreună, prin folosirea de violențe repetate asupra victimelor în loc public, modalitatea în care a fost tulburată liniștea publică într-o comunitate relativ restrânsă precum și din circumstanțele personale ale inculpaților care sunt cunoscuți cu antecedente penale și care înțeleg să persiste în comiterea unor fapte antisociale; pe altă parte menținerea inculpaților în stare de arest preventiv se impune cu atât mai mult cu cât relativ la aceștia a intervenit o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă, sens în care actualmente acești inculpați sunt deținuți conform art. 5 par. 1 lit. a din
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs inculpații și criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună judecarea lor în continuare în stare de libertate.
În motivarea recursurilor formulate, inculpații au arătat că temeiul arestării preventive, prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală nu mai subzistă în prezent întrucât deși infracțiunile prev. de art. 321 alin 1 și 181 alin. 1 Cod penal pentru care sunt judecați sunt pedepsite de legiuitor cu închisoarea mai mare de 4 ani, la dosar nu există date certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât au o vârstă relativ tânără, au familii pentru care prezența inculpaților acasă este imperios necesară și au avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal recunoscând comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor pe care le-au comis în stare de ebrietate și provocați fiind.
Analizând încheierea atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că recursurile formulate de către inculpați sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Prin încheierea ședinței camerei de consiliu nr. 2/9.04.2009 a s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 181 al. 1 și 321 al 1 Cod penal constând în esență în aceea că în data de 4.04.2009, în jurul orei 15,30 cei doi inculpați impreună au intrat în incinta cofetăriei aparținând SC SRL din Com unde au provocat scandal public distrugând diverse obiecte aflate la fața locului, lovind trei cetățeni, după care, la ieșire, l-au lovit cu o piatră, cu pumnii și cu picioarele pe partea vătămată sen. iar în drumul din centrul comunei au continuat să lovească persoanele întâlnite în cale, aruncând cu pietre în aceștia, tulburând grav liniștea publică prin faptele pe care le-au comis ceea ce a dus la indignarea cetățenilor din Com.; partea vătămată sen. a suferit vătămări corporale pentru a căror vindecare au fost necesare un nr. de 25-30 zile îngrijiri medicale.
Temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați a fost cel prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Prin sentința penală nr. 81/21.10.2009 a Judecătoriei Rupea inculpații și au fost condamnați la câte pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, fiind menținută măsura arestării preventive aplicată prin încheierea menționată.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea și inculpații și.
Analizând subzistența temeiului arestării preventive la acest moment procesual, în mod corect a apreciat instanța de apel că în ceea ce-i privește pe ambii inculpați sunt incidente încă dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Astfel materialul probator administrat până în acest moment confirmă bănuiala săvârșirii de către inculpați a infracțiunilor reținute în sarcinalor.
În speță sunt de asemenea întrunite în continuare în mod cumulativ și dispozițiile literei faa rt. 148 Cod procedură penală, în sensul că două dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului (art. 181 al. 1 și 321 al 1 Cod penal) sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosar există date certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Această stare de pericol rezultă pe de o parte, așa cum corect a apreciat și prima instanță din circumstanțele reale în care au fost comise infracțiunile, natura și gravitatea acestora.
Pe altă parte, la stabilirea necesității menținerii arestării preventive trebuie analizat în ce măsură în cauză există încă un interes real al societății în sensul privării de libertate a inculpatului, care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul, are o pondere mai mare decât regula judecării sale în stare de libertate. Ori în speță, văzând numărul infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, urmările produse de faptele acestora, modalitatea în care s-au dedat la acte repetate de agresiune fizică și verbală, violența cu care au acționat și ușurința cu care este folosită violența în comunitatea din care provin inculpații, modalitate în care a fost afectată liniștea și ordinea publică, precum și circumstanțele personale ale celor doi inculpați care sunt cunoscuți cu multiple antecedente penale - majoritatea faptelor pentru care au mai fost condamnați fiind comise cu violență - dând dovadă de perseverență infracțională, instanța constată că în speță subzistă starea de pericol pentru ordinea publică care s-ar crea prin lăsarea celor doi inculpați în libertate iar interesul societății în sensul privării de libertate în continuare a inculpaților este real și actual.
În considerarea celor expuse, văzând că inculpații se găsesc în continuare în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală precum și împrejurarea că împotriva ambilor inculpați prima instanță a pronunțat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii, chiar dacă nedefinitivă, instanța de recurs constată că se impune privarea de libertate în continuare a acestora sens în care în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 16.12.2009 pronunțată de Tribunalului Brașov în dosarul penal nr- care va fi menținută ca legală și temeinică.
În baza art. 189, 192 alin 2 Cod procedură penală vor fi obligați inculpații recurenți să plătească statului câte 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații fiul lui și, născut la data de 8.06.1987 și, fiul lui și, născut la data de 2.04.1980 deținuți actualmente în Penitenciarul Codlea, împotriva încheierii de ședință din data de 16.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
În baza art. 189 Cod procedură penală se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților și se plătește Baroului B suma de 200 lei reprezentând onorariu avocatului desemnat din oficiu în recurs.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare dintre inculpații recurenți să plătească statului câte 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi, 21.12.2009
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./21.12.2009
Dact./21.12.2009
2 exemplare
Jud fond/
Președinte:Nicoleta HădăreanJudecători:Nicoleta Hădărean, Nicoleta Țînț, Laura Popa
