Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1023/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1612/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1023
Ședința publică de la 10 IULIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Panioglu Daniela
JUDECĂTOR 2: Mustață Stan
JUDECĂTOR 3: Ion Tudoran
GREFIER:
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE-DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 1 IULIE 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător din oficiu - avocat - cu delegația nr.- depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Apărătorul din oficiu pentru recurentul inculpat solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului, sens în care solicită a se avea în vedere că drogurile găsite în domiciliu clientului său nu-i aparțin, nepoate acestuia, care locuiește împreună cu inculpatul, a recunoscut posesia acestor droguri, ce erau destinate consumului propriu, astfel încât inculpatul se consideră nevinovat, iar în raport de această împrejurare, precum și față de faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, are un domiciliu stabil, este cunoscut în societate ca o persoană onestă, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate.
Reprezentanta Ministerului Public arată că încheierea de ședință este legală și temeinică, întrucât, pe de o parte, există indicii temeinice și probe că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, sens în care solicită a se avea în vedere procesul-verbal de percheziție domiciliară, procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice, declarațiile inculpaților, iar, pe de altă parte, cercetarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din natura și gravitatea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, amploarea și frecvența acestui fenomen infracțional, care pune în pericol sănătatea publică, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului formulat de inculpat.
Recurentul inculpat, personal, se raliază concluziilor apărătorului, solicitând să fie cercetat în libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului cauzei, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 1 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-), în temeiul art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, - și -.
În baza art.139 alin.1 Cod procedură penală, prin aceeași încheiere, au fost respinse - ca neîntemeiate - cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara, formulate de inculpații, și.
S-a reținut de către instanță că măsura preventivă a inculpaților a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în materie și că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a stării de arest preventiv.
Inculpatul, prin apărător, arată că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului, astfel că se impune lăsarea în libertate a acestuia, având în vedere și împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, are un domiciliu stabil, iar în societate este cunoscut ca fiind o persoană onestă.
Examinând încheierea atacată în raport de criticile formulate, cât și din oficiu sub toate aspectele cauzei, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, constând în aceea că, în perioada noiembrie 2008 - ianuarie 2009, împreună cu inculpatul, au aprovizionat cu heroină pe inculpații, și pe numita "", cât și o altă parte a consumatorilor din zona, iar cu ocazia percheziției efectuate, la domiciliul inculpatului (Intrarea nr.6, sector 5), s-a constatat că inculpatul deținea fără drept, în vederea comercializării, cantitatea de 632,20 grame substanță ce conținea heroină.
În mod corect instanța de fond a reținut că în cauză există indicii temeinice în sensul art.143 coroborat cu art. 681Cod procedură penală, având în vedere probatoriul administrat până la acest moment procesual, respectiv: procesul verbal de sesizare din oficiu, procese verbale de verificări și investigații, procese verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorul cu nume de cod " ", procese verbale de redare a declarațiilor colaboratorilor cu nume de cod " " și " ", procese verbale de redare a convorbirilor directe purtate între colaboratori și inculpați, -uri ce conțin înregistrarea acestor convorbiri, rapoarte de constatare tehnico științifică, dovezi de predare la camera de corpuri delicte, procese verbale de percheziție domiciliară, procese verbale de recunoaștere de pe planșe foto, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, toate aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un amplu ansamblu probator, din care rezultă indicii temeinice că inculpatul (alături de alții) a comis faptele pentru care este trimis în judecată.
În cauză, Curtea apreciază că susținerea apărării, în sensul că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu se mai mențin, nu este suficientă, fără arătarea în concret a acestor împrejurări, astfel că nu pot constitui - în sine - un temei pentru punerea în libertate a recurentului.
Totodată, trebuie subliniat faptul că sunt îndeplinite și cerințele dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat - în principal - de natura și gravitatea deosebită a faptei și de valorile sociale lezate prin comiterea acesteia.
Astfel, dacă îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei pentru fapta reținută în sarcina inculpatului, este neîndoielnică (pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare), pericolul concret pentru ordinea publică este pus în evidență de natura și gravitatea faptei, de urmările produse de aceasta, urmări constând în lezarea unor valori sociale fundamentale ocrotite de legea penală; în acest context se relevă modalitatea de operare, minuțios și amplu planificată, cantitatea de heroină pe care inculpatul o deținea în vederea traficării, dar - mai ales - pericolul pe care-l prezintă acest gen de fapte pentru sănătatea și siguranța publică, rezonanța socială negativă, ecoul în rândul comunității, care generează temerea că lăsat în libertate, inculpatul ar fi tentat să-și continue activitatea infracțională, perspectivă aptă să creeze - în mod real - o tulburare a ordinii publice.
Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului, invocate de acesta prin apărător, Curtea apreciază că lipsa antecedentelor penale, domiciliul stabil sau comportamentul în societate, nu pot constitui - în sine - un temei pentru punerea în libertate a acestuia, urmând ca argumentele vizând circumstanțe favorabile să fie valorificate, în cadrul unei eventuale individualizări a pedepsei, dacă se va dovedi - cu certitudine și fără echivoc - vinovăția inculpatului.
În speță, Curtea apreciază că această măsură preventivă, pentru motivele deja expuse, se impune a fi menținută și prin prisma normelor consacrate de art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și prin raportare la dispozițiile art.136 Cod procedură penală, ce vizează asigurarea în condiții optime a desfășurării procesului penal.
Așa fiind, Curtea constată că soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică, în condițiile acestea măsura arestării preventive impunându-se a fi menținută.
Pe cale de consecință - în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală - Curtea va respinge, ca nefondat, recursul promovat de inculpatul.
Față de soluția ce va fi pronunțată, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art. 192 alin.2 Cod procedură penală și va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.38515punct 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 1.VII.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul- inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10.VII.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact./21.07.2009
Ex.2
Red.--
Președinte:Panioglu DanielaJudecători:Panioglu Daniela, Mustață Stan, Ion Tudoran