Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1029/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 6231/2/2009
1648/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1029
Ședința publică din data de 13 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 2: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 3: Iordache Magdalena
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 24.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 24.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală, casarea încheierii și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, având în vedere că inculpatul se află în stare de arest de o perioadă de 1 an de zile. De asemenea inculpatul se consideră nevinovat fapt pentru care solicită achitarea în temeiul art. 10 lit. Cod procedură penală. Să se aibă în vedere că inculpatul are un copil minor în întreținere.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază soluția instanței de apel ca fiind legală și temeinică, în cauză existând probe și indicii temeinice de săvârșire a faptei de către inculpat, având în vedere declarația părții-vătămate, a martorului, care a arătat că l-a văzut pe inculpat smulgând lănțișorul de la gâtul părții-vătămate. Având în vedere natura și gravitatea faptei săvârșite consideră că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, impunându-se menținerea stării de arest.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului ca nefondat, inculpatul prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, fiind și consumator de droguri.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea din data de 24.06.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a menținut starea de arest a inculpatului, conform art.3002și 160 Cod procedură penală, reținând în esență că subzistă temeiurile care au determinat luarea si menținerea măsurii până la acest moment și că acestea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, arătând că nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute și că probele pe care le-a solicitat pot dovedi susținerile sale, solicitând punerea în stare de libertate.
Analizând actele dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu în conformitate cu disp. art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea din data de 18.07.2008 și a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin. 1 si 2. fiind si condamnat prin sentința nr. 576/21.10.2008 a Judecătoriei Sector 2 B, reținându-se în fapt că la data de 15.07.2008, în jurul orelor 8,00, a smuls de la gâtul părții vătămate un lănțișor de aur în timp ce se afla la intersecția str. - - cu str. - -.
Așa cum a reținut tribunalul, măsura arestării a fost luată cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și îndeplinirea condițiilor prev. de art.136, 143, 681și 148 lit.f Cod procedură penală.
După sesizarea instanței, inculpatul a fost audiat, au solicitat admiterea probelor, audierea martorilor nemijlocit, atât a celor care au fost audiați în cursul urmăririi penale cât și a altor martori, cercetarea judecătorească nefiind încă finalizată.
Curtea constată că dosarul se afla în cursul rejudecării apelului, fiind trimis spre rejudecare de către anterior, în vederea administrării de probe de către instanța de apel față de cererile solicitate de inculpat cu privire la care, Tribunalul, în primă judecată a apelului, nu s-a pronunțat.
Curtea constată totodată că prin decizia de trimitere spre rejudecare, s-a menținut și starea de arest preventiv a inculpatului, iar după reluarea judecații de către instanța de apel, Tribunalul nu a procedat până în acest moment la audierea nici a părții vătămate, nici a martorului, făcând demersuri în vederea aducerii acestora în fața instanței.
Din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale cât și al judecății, Curtea reține că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare astfel încât în mod legal a apreciat tribunalul că nu se poate dispune înlocuirea măsurii arestării, motivând că acele temeiuri care au determinat măsura arestării nu s-au schimbat.
Curtea reține că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabila că inculpații au săvârșit infracțiuni (relevantă fiind declarația părții vătămate, care l-a recunoscut pe inculpat fără ezitare la doar două zile după săvârșirea faptei, declarația martorului în același sens, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere).
Este adevărat că există câteva neconcordanțe între declarațiile celor 2, însă aspectele relative la aceste neconcordanțe, care vizează în special împrejurarea concretă în care cei 2 au perceput acțiunea inculpatului și, respectiv, desfășurarea cronologică a evenimentului, lămurirea chestiunii privind existența discuției dintre aceștia, relatată de martor, nu însă și de partea vătămata, vor fi lămurite de instanță în soluționarea apelului cu prilejul audierii, acesta fiind de altfel și motivul trimiterii spre rejudecare.
Curtea retine că nu s-au relevat până în acest moment procesual împrejurări noi care să fundamenteze o altă măsura preventivă.
În ceea ce privește condiția privind pericolul social pentru ordinea publică prev. de art. 148 lit. f din C.P.P. Curtea constată că acesta este pe dovedit, fapta inculpatului fiind una de violentă, modul de abordare a părții vătămate, prin prinderea acesteia de gât, mimând recunoașterea ca pe o veche cunoștință, denotând o periculozitate deosebită a inculpatului, care nu a ezitat să aibă nici o reținere în această conduită în plină zi și în plină stradă.
Curtea reține că nu a fost depășit termenul rezonabil al perioadei arestării, iar cercetarea judecătorească impune administrarea tuturor probelor inclusiv a celor solicitate de inculpat, astfel încât procedura în sine după care se desfășoară procesul penal nu poate fi invocată drept o cauză a depășirii termenului rezonabil al perioadei arestării preventive.
Fată de aceste considerente, Curtea apreciază că încheierea este legală și temeinică, iar recursul inculpatului nu este fondat, motiv pentru care în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca atare recursul, obligând inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală din 24.06.2009, în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red. -
Dact./17.07.2009
Ex.2
Red / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana, Găgescu Risantea, Iordache Magdalena
