Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1156/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR.7626/2/2009
1923/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1156/
Ședința publică din data de 10 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiectrecursuldeclarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 13 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică,a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate iar, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea acestuia în stare de libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii respective. Astfel, susține că, în cauză, nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de care este acuzat și nici că acesta ar prezenta vreun pericol concret pentru ordinea publică, în aceste condiții nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală. De asemenea, arată că, aflat în libertate, inculpatul nu ar putea influența în vreun fel bunul mers al cercetării judecătorești și solicită a se ține seama și de împrejurarea că acesta are șase copii minori în întreținere.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, susținând că, la dosarul cauzei, există suficiente probe și indicii temeinice care dovedesc săvârșirea infracțiunii de către acesta. De asemenea, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât acesta este cunoscut cu antecedente penale și nu are ocupație.
Recurentul inculpat, personal, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 13 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art.3002rap. la art.160 alin.3 din Codul d e procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului (fiul lui și, născut la data de 22 iunie 1972, CNP -, deținut în baza nr.216/UP/31.10.2008 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală).
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, fiind acuzat că, la data de 30 octombrie 2008, vândut martorului denunțător 4 doze conținând 0,36 grame de heroină, în schimbul sumei de 200 lei.
Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive, luată față de inculpat la data de 31 octombrie 2008, pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, este legală și temeinică și se impune a fi menținută, întrucât sunt incidente în continuare aceleași temeiuri, sens în care a constatat că, în cauză, există probe și indicii temeinice, care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta de care este acuzat, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și modalitatea concretă de comitere a acelei fapte.
Împotriva acestei încheieri,a declarat recursîn termenul legalinculpatul, fără a-l motiva în scris.
Recursul inculpatului a fost înaintat de Tribunal și înregistrat pe rolul acestei Curți la data de 06 august 2009.
În dezbaterile asupra recursului, inculpatul, care a beneficiat de asistența juridică a unui apărător desemnat din oficiu, a contestat îndeplinirea, în ceea ce îl privește, a condițiilor prevăzute de art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, solicitând revocarea măsurii arestării preventive și punerea lui în libertate, avându-se în vedere și circumstanțele sale personale (întreținerea a șase copii minori).
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursulcu care a fost sesizatăeste nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Tribunalul a apreciat în mod corect asupra menținerii temeiurilor de fapt și de drept ( art.143 și art.148 lit. din Codul d e procedură penală) care au determinat arestarea inițială a inculpatului (la data de 31 octombrie 2008), precum și asupra necesității privării în continuare de libertate a acestuia, cu caracter preventiv.
Astfel, inculpatul este judecat în prezent pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, pedepsită cu închisoare de până la 20 de ani și, deși acesta comiterea faptei, probatoriul cauzei relevă suficiente indicii temeinice care fac verosimilă acuzația că el a vândut heroină, relevante în acest sens fiind declarația martorului denunțător, procesele verbale de constatare și de percheziție domiciliară (din care rezultă că banii capcanați criminalistic, folosiți pentru cumpărarea drogurilor de la inculpat, au fost găsiți sub patul din camera unde a fost imobilizat acesta, iar pe palma mâinii sale stângi au fost puse în evidență urme de galben fluorescent), declarațiile martorilor asistenți și (menținute de aceștia și cu ocazia audierii lor nemijlocite de către instanța de fond, la termenul din data de 18 mai 2009) și declarația martorului (care a susținut că și el a cumpărat heroină de la inculpat, de aproximativ 3 ori).
De asemenea, este justă evaluarea Tribunalului cu privire la pericolul concret pe care îl reprezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere nu doar gravitatea sporită a faptei ce i se reține în sarcină, dar și, mai ales, înseși datele ce caracterizează persoana acestuia, sens în care Curtea reține că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, suferind anterior trei condamnări definitive pentru infracțiuni de furt calificat (care, deși nu atrag starea de recidivă, conturează profilul social al acestuia, ușor predispus la încălcarea normelor de conviețuire), nu este școlarizat și nu are vreo ocupație care să-i permită obținerea de venituri și pe altă cale decât cea ilicită urmată până în prezent, toate aceste împrejurări făcând rezonabilă aprecierea că, aflat în libertate, el prezintă un risc ridicat de a comite și alte fapte antisociale, punând astfel în pericol comunitatea.
Totodată, întrucât, în primă instanță, nu s-a finalizat încă administrarea probatoriului și având în vedere conduita procesuală a inculpatului (care, nu doar că a negat comiterea faptei deduse judecății, dar chiar a încercat să acrediteze ideea că o altă persoană din anturajul său ar fi săvârșit-o), Curtea apreciază că, cel puțin până la audierea nemijlocită a tuturor martorilor, este necesară în continuare menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, pentru a împiedica eventuale încercări de influențare a declarațiilor acelor martori, asigurându-se astfel buna desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală.
Nu în cele din urmă, Curtea apreciază că durata arestării preventive a inculpatului (dispusă la data de 31 octombrie 2008) se încadrează încă în limitele unui termen rezonabil, în condițiile în care urmărirea penală s-a desfășurat cu maximă celeritate (rechizitoriul a fost întocmit la data de 24 noiembrie 2008), iar judecata în primă instanță se află și ea într-un stadiu avansat.
Față de aceste considerente și având în vedere că, nici din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestuia, fiind avansat din fondul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 13 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2 / 13.08.2009
-
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă, Carmen Veronica Găină, Ioana
