Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1268/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 2154/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1268
Ședința publică din data de 16 septembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Sofica Dumitrașcu
JUDECĂTOR 2: Liliana Bădescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Constantinescu
GREFIER: - -
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurentul - inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 20 august 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat, în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu- dna. avocat, cu delegația avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu își deschide pledoaria susținând că termenul rezonabil al arestului preventiv, reglementat de normele interne și internaționale a fost depășit.
În continuarea pledoariei consideră că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice ori să impună menținerea stării de arest preventiv. Subliniază faptul că nu sunt arătate probele din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele art. 148 lit. Cod procedură penală. Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere ca legală și temeinică a încheierii atacată, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, se mențin, impunând în continuare privarea de libertate a acestuia, în raport cu pericolul concret al faptelor pentru care a fost trimis în judecată, trafic de droguri de mare risc.
Pentru considerentele arătate, solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a acestuia, se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă situația în care se află. Subliniază faptul că nu a traficat nici un gram de drog întrucât ele a fost consumator de droguri și nu traficant. Consideră că după un an de zile de arest preventiv nu mai este dependent de droguri. Solicită să fie judecat liber.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 20.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.160 rap. la art.3002Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, și și s-a menținut măsura arestării preventive a luată față de aceștia.
Au fost respinse cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea formulate de inculpații și, ca neîntemeiate.
Au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații și, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, iar lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se că la data de 25.09.2008, a vândut denunțătorului cantitatea de 0,41 grame substanță care conține heroină contra sumei de 100 lei, provenită din fondurile MIRA. În urma percheziției domiciliare efectuată la data de 25.09.2008, la adresa situată în B,-, - 14,. A,. 31, unde locuia inculpatul s-au găsit: 0,40 grame substanță care conține heroină, 12 comprimate sintalgon, 12 comprimate suboxone, patru seringi folosite, patru folii ce conțineau urme de substanță și o fiolă spartă, obiecte folosite de inculpat pentru consum propriu.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap. la art.148 lit. f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, la modalitatea de comitere a acestora, precum și la persoana inculpatului, existând temerea că, pus în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 20.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a, Penală în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurent - inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 de lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /02.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Sofica DumitrașcuJudecători:Sofica Dumitrașcu, Liliana Bădescu, Mariana Constantinescu
