Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1274/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PNALĂ Nr. 1274
Ședința publică de la 17 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Membri Claudia Lăutaru
- - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul (), împotriva încheierii din 15 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oal al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat susține că, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu mai subzistă, iar cercetarea acestzuia se poate face corespunzător și în libertate, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării fr s nu părăsi țara.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului, menținându-se în continuare temeiurile care au justificat luarea și menținerea măsurii arestării preventive.
Inculpatul având cuvântul, declară că își însușește concluziile apărătorului său.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin încheierea din 15 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în baza art 3002CPP, a fost menținută starea de arest a inculpatului, fost, fiul lui. și, născut la data de 18.03.1984, în S, domiciliat în comuna, nr 288, județul D CNP -, aflat în prezent în
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că pentru a stabili dacă mai subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive, a avut în vedere aspecte referitoare atât la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, cât și caracterul rezonabil al detenției preventive.
Pericolul pentru ordinea publică trebuie înțeles și ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri negative, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectivului față de lege, stimulând temerea că împotriva unor fapte periculoase, organele judiciare nu reacționează eficient.
Pericolul pentru ordinea publică la care se referă art. 148 lit.f Cod pr.penală poate fi dedus din împrejurările în care s-a comis fapta, natura și gravitatea acesteia, elementele care caracterizează persoanele infractorilor, starea de neliniște și sentimentul de insecuritate în rândul colectivității generate de rezonanța faptelor comise și nu trebuie probat prin administrarea unor anumite dovezi.
În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei detenției preventive, ridicat la de principiu generat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta nu poate fi evaluat in abstracto; legitimitatea menținerii în detenție a unei persoane trebuie să fie apreciată în funcție de particularitățile cauzei. Continuarea privării de libertate nu se justifică decât dacă există indicii concrete ce impun luarea în considerare a unui interes public ce are a fi protejat precumpănitor în pofida prezumției de nevinovăție față de respectarea dreptului la libertate stabilit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Or, având în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, modalitatea și împrejurările în care au fost comise, tribunalul a apreciat că se impune menținerea arestării preventive, temeiurile ce au determinat arestarea preventivă existând în continuare, iar durata acesteia păstrează caracterul rezonabil prevăzut de art. 5 paragraful 3 lit.c și art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, solicitânfd admterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Rexcursul este nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs invocate, se constată că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208, 209 cod penal.
Potrivit dispoz. art. 3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar atunci când constată că emeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justificăp privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Față de gravitatea infracțiunii comise și nefiind schimbate temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării prevenitive - existența unor indicii temeinice că inculpatul este autorul faptei și având în vedere poziția sa procesuală, lăsarea în libertate peziontă pericol concret pentru ordinea publică, se constată că încheierea atacată este legală și temeinică. Impunându-se, în continuare privarea de libertate pentru desfășurarea procesului penal în condițiile prevăzute de lege.
Pentru aceleași considerenzte, se apreciază că. Înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara, nu se justfică.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge recursul declarat de inculpatul (), împotriva încheierii din 15 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă rec.inc. la plata a 120 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprez.onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 17 2009.
- - - - - Tamra -
Grefier,
Red.jud.
IB/05.01.2010
17 2009,
Nr. 1 C va urmări și încasa de la rec.inc. suma de 120 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Membri Claudia Lăutaru
