Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1274/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 8480/2/2009
2129/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1274
Ședința publică din 17 septembrie 2009
CURTEA DIN:
JUDECĂTOR 1: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR -
PREȘEDINTE - --- ---
GREFIER - - --
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheierii din data de 03.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător ales, cu împuternicirea avocațială nr.-/17.09.2009, depusă la dosarul cauzei (fila 7).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicarea disp. art. 385 ind. 13.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 03.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală și, pe fond, solicită continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri și nu au apărut altele noi care să justifice această stare de excepție.
Precizează că urmărirea penală s-a desfășurat cu inculpatul în stare de arest, astfel că în curând se va depăși termenul rezonabil statuat de lege și de jurisprudența
Mai mult, arată că a fost schimbată încadrarea juridică a faptei, inculpatul având o implicare minimă în comiterea acesteia.
Apărarea combate încheierea instanței de fond, în ceea ce privește subzistența temeiurilor care au stat la baza luării arestării preventive, considerând că acestea nu mai subzistă, iar în perioada în care inculpatul a fost arestat nu au fost efectuate acte de procedură, nefiind nici audiat.
Susține că în stare de libertate inculpatul nu va impieta buna desfășurare a procesului penal, precizând că partea vătămată a arătat că nu are nicio pretenție.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect faptul că sunt îndeplinite disp. art. 143.C.P.P. având în vedere declarațiile martorilor, planșele foto, procesele verbale de percheziție domiciliară, precum și disp. 148 lit. f C.P.P. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului fiind mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că este de acord cu apărătorul său, solicitând a fi judecat în stare de libertate, susținând că la dosar există declarații false.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu de la data de 3 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-), în temeiul art.3001alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive luată față de inculpații și, iar în temeiul art.3001alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut această măsură, pentru cei doi inculpați.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că în cauză nu există date sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, iar lăsarea sa în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 Cod penal, raportat la art.215 alin.1, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a și art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se în fapt că, la data de 1 iunie 2007 și, respectiv 7 iunie 2007, inculpatul i-a pus la dispoziție inculpatei documente false de identitate și de proprietate a terenului situat în B,-, sector 1, proprietatea soților G și, ajutând-o pe aceasta să împuternicească, printr-o procură specială pe inculpata să vândă imobilul mai sus-menționat și, ulterior, să îl vândă inculpatului. De asemenea, inculpatul, împreună cu inculpatul și cu învinuita, l-au ajutat pe un autor necunoscut să vândă imobilul situat în B,-, sector 1, proprietatea părții vătămate, învinuitul - punându-i la dispoziție documente false de identitate și proprietate.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap.la art.148 lit.f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei, la modalitatea de comitere a acesteia, precum și la persoana inculpatului, existând temerea că, pus în libertate, va săvârși și alte fapte de același gen; în acest sens, este de relevat faptul că inculpatul este recidivist în forma prevăzută de art.37 lit.a Cod penal, dovedind perseverență infracțională.
Cât privește celelalte circumstanțe invocate ca fiind favorabile, deși nedovedite, acestea - cu certitudine - urmează a fi luate în considerare la individualizarea judiciară a pedepsei, dacă și numai dacă inculpatul va fi găsit vinovat, ele neconstituind un motiv care să justifice, în mod singular, schimbarea temeiurilor ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar în cauză termenul rezonabil nu a fost depășit, față de momentul procesual actual - având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.2896/P/2007, dar și față de pluralitatea de fapte și făptuitori.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Conform art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală;
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 3 septembrie 2009 Tribunalului București Secția I-a Penală (dosar nr-).
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red./28.09.2009
Dact./29.09.2009
Ex.2
Red.---
Președinte:Ion Tudoran Corneliu BogdanJudecători:Ion Tudoran Corneliu Bogdan
