Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1291/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II A PENALĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR- ( 2022/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.1291

Ședința publică din 02 septembrie 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 2: Cișmașiu Leontina

JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru

GREFIER - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror .

Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 21 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr.1648/2009 emisă de Baroul București - Cabinet Individual.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constata cauza in stare de judecata si acorda cuvântul partilor in susținerea recursului.

Aparatorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicita admiterea recursului,casarea încheierii recurate si, pe fond, cercetarea inculpatului in stare de libertate, considerând ca nu mai subzista temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive. De sase luni de zile cauza este "blocata" din cauza unui singur act procesual care nu se poate efectua si nu din cauza inculpatului. Este vorba de o expertiza medico-legala care sa constate daca inculpatul a avut discernământ fata de faptele pe care le-a săvârșit. Totodată, învedereaza faptul ca in prezent inculpatul are diverse afecțiuni, iar in sistemul penitenciar acesta nu poate fi tratat.

Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicita respingerea recursului formulat de inculpat, ca nefondat. In raport de circumstanțele personale si reale ale cauzei, in raport de probele existente la dosar si fata de încadrarea juridica data situației de fapt, apreciaza ca instanta de fond in mod corect a dispus menținerea stării de arest preventiv cu respectarea dispozitiilor prevazute de art. 143, 148 lit.f Cpp.

Recurentul inculpat, in ultimul cuvânt, solicita cercetarea in stare de libertate pentru a avea posibilitatea de a-si continua tratamentul. Nu a avut discernământ la momentul comiterii infractiunii.

CURTEA

Deliberând asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 23.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, în baza art.300/2 raportat la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut de către Tribunal că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.4 alin.2 din aceeași lege, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

În fapt, inculpatul, în perioada 28.03.2008 - 20.06.2008, în mod repetat în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorilor cu nume de cod, " și, " cantitatea totală de 0,44 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 250 lei, provenită din fondurile; la data de 28.03.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod, " o punguță ce cântărea 0,99 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 50 lei; la data de 13.06.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod, " două punguțe ce cântăreau 0,19 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei; la data de 20.06.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,16 grame substanță ce conține heroină, contra sumei de 100 lei.

În speță, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a apreciat că măsura arestării preventive luată față de inculpat a fost dispusă în cauza cu respectarea dispozițiilor art. 136, art. 143, art 148 lit.f, art 1491Cod procedură penală.

Astfel, sunt întrunite exigențele art. 143.p Cod Penal existând indicii1temeinice, în accepțiunea prev. de art. 681Cod procedură penală, ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta penală reținută in sarcina sa.

Totodată, s-a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu au încetat și nu se constată împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri în condițiile în care, prin raportare la disp. art.3002C.P.P. până la acest termen inculpatul nu a fost audiat și nu au fost administrate probe.

În al doilea rând, evaluând condițiile cumulative impuse de dispozițiile art.148 lit.f C.P.P. în contextul cauzei, s-a constatat ca infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul se pedepsește cu închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publica, în sensul cerut de lege.

Astfel, natura și gravitatea infracțiunilor care se presupune că au fost săvârșite de inculpat, modalitatea concreta de comitere a acestora, așa cum a fost reținută, sunt elemente ce conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor, ce se reflectă și în limitele de pedeapsă prevăzute de lege și imprimă o periculozitate deosebita a inculpatului, așa încât lăsarea în libertate creează un impact negativ în rândul societății civile, de neîncredere și insecuritate.

Analizând măsura preventivă luată față de inculpat din perspectiva art.5, tribunalul a apreciat că, proclamând dreptul la libertate, scopul articolului menționat este acela de a asigura ca nici o persoană să nu fie deposedată de libertatea sa în mod arbitrar ( cazul Franța).

Totodată, protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile instanțelor în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții (cazul Tomas vs.Franța).

Așa fiind se consideră că și în raport de dispozițiile jurisprudenței, măsura privativa de libertate dispusă față de inculpat se justifică tocmai pentru a se asigura o bună desfășurare a procesului penal, nefiind administrate toate probele până în prezent.

Cum, din actele și lucrările dosarului a rezultat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii privative de libertate subzistă în continuare și există temeiuri, așa cum au fost reținute, care justifică privarea de libertate a inculpatului, pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, potrivit art. 136.C.P.P. instanța a menținut arestarea preventivă în continuare a inculpatului.

Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, criticând soluția ca netemeinică și nelegală solicitând punerea în libertate.

Curtea, analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art.3856Cod procedură penală constată că încheierea este temeinică și legală.

În mod corect prima instanță a reținut că se mențin temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive nu au încetat și impun în continuare menținerea acestei măsuri, existând indicii suficiente ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată și îndeplinite fiind condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, atât cele privind limitele de pedeapsă cât și cea cu privire la pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpatul.

Și în opinia Curții inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică dată fiind natura faptelor ce i se rețin în sarcină, modalitatea de săvârșire precum și actele materiale repetate care justifică reaprecierea că odată pus în libertate, inculpatul ar putea săvârși fapte de aceeași natură.

De aceea Curtea, va respinge ca nefondat recursul conform art.38515pct.1 lit.b și în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală îl va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 21.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.

Obligă pe inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 septembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

scu

GREFIER

RED:

Dact. AL 2 ex./23.09.; 2.10.09

Președinte:Nicoleta Grigorescu
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Cișmașiu Leontina, Cristina Rotaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1291/2009. Curtea de Apel Bucuresti