Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1403/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR.9222/2/2009
2326/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1403/
Ședința publică din data de 9 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați -, -, și - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 30 septembrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.540/401.840/8.2009, și recurenții-inculpați -, și -, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, în prezența traducătorului de limbă maghiară - -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat - solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, arătând că, potrivit art.3001alin.2 Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune revocarea măsurii arestării preventive.
În susținerea recursului, arată că, din înscrisul intitulat "C ", întocmit la momentul descărcării containerului din vapor (aflat la fila 284 din volumul II din dosarul de urmărire penală, reiese că a fost descărcat un singur container, cel despre care se face vorbire în materialul de urmărire penală și că, la momentul ajungerii în port, nu avea sigiliu, situație în care, conform reglementărilor vamale, Căpitănia portului și organele vamale aveau obligația să verifice, documentar și fizic, în prezența căpitanului vaporului și a comisionarului vamal, dacă este prezent, conținutul acelui container, după care să încheie un proces-verbal și să aplice un nou sigiliu. Din cuprinsul aceluiași document, mai rezultă că, după verificare, constatând lipsa sigiliului, ceea ce relevă faptul că, pe perioada transportului, containerul a fost desfăcut, a fost pus un alt sigiliu, conform normelor vamale în vigoare.
În aceste condiții, față de împrejurarea că organul de urmărire penală a refuzat să efectueze cercetări sub acest aspect și de faptul că, până ca organul judiciar să se sesizeze, din oficiu, au trecut 7 luni, timp în care containerul s-a aflat în C, apreciază că nu se mai susține învinuirea că inculpatul ar fi aranjat aducerea în țară a cantității de 210 kg. cocaină pură și nici temeiuri care să justifice privarea sa de libertate, astfel că reiterează solicitarea de admitere a recursului, arătând că, dintr-un ziar pe care l-a văzut în timpul ședinței, reiese faptul că, în baza informațiilor furnizate de inculpați, în a fost descoperită o cantitate de 4.000 kg. cocaină.
Apărătorul ales al recurenților-inculpați -, și -, precizând că are delegație la dosarul de fond, depune la dosar ziarul despre care a făcut vorbire colegul avocat, fiind util sub aspectul bunei-credințe de care inculpații au dat dovadă în cursul urmăririi penale și care nu a fost reținută prin rechizitoriu.
În susținerea recursului declarat de inculpatul -, arată că 99% din probele pe care organul de urmărire penală și-a întemeiat învinuirile erau deja administrate până pe data de 14.2009, când inculpatul a fost adus de la A și a fost pus în libertate, cu obligația de a nu părăsi țara, apreciindu-se de procurori că poate fi cercetat în stare de libertate, dar, după audierea inculpatului -, care a declarat că - este persoana care i-a fost prezentată sub un alt nume, a fost luată măsura arestării preventive, deși singura sa calitate este aceea de prieten intim al coinculpatei, pe care a ajutat-o în diverse ocazii, dat fiind relațiile apropiate.
Ulterior, în timpul cercetărilor, inculpatul - și-a amintit că nu era - cel care i-a fost prezentat ca fiind "", ci, proprietarul depozitului, dar starea de arest preventiv a inculpatului a fost prelungită, fiind apreciată ca incriminatoare conversația pe care a avut-o cu tatăl inculpatei referitor la achiziționarea unor cauciucuri mai uzate, considerându-se că a disimulat o discuție în legătură cu drogurile și cu puritatea acestora, cu toate o astfel de probă nu dovedește implicarea sa în traficul de droguri de mare risc și în condițiile în care celelalte persoane cercetate penal au fost scoase de sub urmărire penală, anume persoana care a cărat, cu mâinile, cutiile cu droguri, și comisionarul vamal, având, în prezent, calitate de martori.
Pe de altă parte, inculpatul este actor la un teatru din Budapesta și are o mică afacere în România, nu este o persoană cu profil infracțional, chiar dacă, în urmă cu mai mulți ani, a avut o problemă minoră de natură penală, fiind condamnat la o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării, considerente în raport cu care instanța va aprecia dacă există pericol concret pentru ordinea publică, în condițiile în care, cât timp a fost în libertate, nu s-a întâmplat nimic grav.
În ceea ce le privește pe recurentele-inculpate și -, mamă și fiică, arată că au fost transferate la Penitenciarul, fiind ținute separat, și au îndeplinit o serie de acte în calitate de mandatar al unei firme de import-export, răspunzând solicitării formulate de inculpatul -, care era un vechi prieten de familie.
Astfel, în baza mandatului primit de la client și a actelor din care rezulta că transportul era de băuturi carbogazoase răcoritoare, au făcut două deplasări la C, pentru a discuta cu comisionarul vamal și a încheia actele, fiind arestate pe motiv că în container se aflau droguri, deși nu au existat dovezi că cele două ar fi știut despre prezența drogurilor. Mai mult decât atât, nici perchezițiile domiciliare efectuate nu au relevat vreo implicare a inculpatelor în traficul de droguri, în această cauză sau în alta, cu atât mai mult cu cât comisionul se ridica la suma de 3.000 Euro, pentru care nimeni nu și-ar risca libertatea.
Este adevărat faptul că inculpatul - a pus-o în legătură pe cu comisionarul vamal, cu care el mai lucrase, dar a fost solicitată să facă acest comision după ce containerul stătuse în port mai bine de 6 luni, aspect ce nu are relevanță penală, elemente în raport cu care apreciază că nu au existat niciodată temeiuri pentru privarea de libertate a inculpatelor, precizând că - a făcut deplasarea la C, pentru a preda containerul, în locul fiicei sale.
Referitor la tatăl, respectiv soțul celor două, precizează că urmărirea penală a fost disjunsă, nu a fost audiat de o comisie rogatorie, așa cum apărarea a solicitat în mai multe rânduri, și se află în prezent la Budapesta, neputându-se prezenta în România, întrucât este cercetat de o instanță penală din Ungaria și, în situația în care nu s-ar prezenta la două termene consecutive, i se pot restrânge, drastic, drepturile.
Concluzionând, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a celor trei inculpați.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a recursurilor, arătând că există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de care sunt învinuiți, în acest sens fiind declarația inculpatului -, în care a recunoscut comiterea infracțiunilor, a descris modalitatea în care a acționat grupul pentru introducerea în țară a cantității de 210 kg. cocaină și a relatat că l-a recunoscut pe inculpatul - ca fiind persoana care i-a fost prezentată sub numele de "", chiar dacă, ulterior, a revenit asupra acestei declarații.
Mai mult decât atât, inculpații și - au împărțit, în vamă, câte 6.000 Euro fiecărui comisionar, pentru a se asigura că acel container trece fără nicio, inculpata a primit sau urma să primească de la numitul "" suma de 15.000 Euro și inculpatul - aceeași sumă, situație care naște întrebarea cum o persoană cu studii juridice, având toate actele mărfii, din care rezulta că valoarea declarată a transportului este de numai 15.000 USD, nu s-a întrebat dacă acel transport chiar conținea băuturi răcoritoare.
Pe de altă parte, când a contractat afacerea, inculpata a hotărât ca transferul să se facă pe numele unei societăți comerciale care nu știa nimic despre acel transport, iar, ulterior, complicându-se situația în vamă, a decis ca transportul să fie donat unei fundații ce a fost găsită de comisionarul vamal. De asemenea, în momentul în care drogurile au fost coborâte în mașină și inculpata -, ridicând cutiile, a observat că sunt prea ușoare pentru a conține băuturi răcoritoare, afirmat, de față cu inculpatul -, "sper că nu sunt prafuri aici", la care inculpatul a asigurat-o că nu, relevantă fiind și discuția telefonică dintre numitul "", care a livrat drogurile, și comisionarul vamal, din ziua flagrantului, când "", fiind îngrijorat că drogurile nu au ajuns unde trebuie, i-a spus comisionarului că speră că cei doi nu i-au furat marfa.
În egală măsură, tot din declarația inculpatului - reiese că persoana care s-a ocupat de aflarea unui depozit a fost -, care a găsit un spațiu foarte sigur, închis cu două lacăte, ceea ce iarăși contrazice susținerile inculpaților că transportul ar fi conținut băuturi răcoritoare, iar din discuțiile telefonice interceptate, mai rezultă că acesta din urmă făcea vorbire despre puritatea cantității de cocaină, probe care, coroborate, realizează condițiile reglementate de art.681Cod procedură penală, dovedind implicarea inculpaților în traficarea cantității de 210 kg. cocaină, chiar dacă, ulterior, aceștia au revenit asupra susținerilor inițiale, dând declarații vădit nesincere, în special inculpatul -, care a încercat să-i disculpe pe ceilalți inculpați, considerente pentru care reiterează concluziile de respingere, ca neîntemeiate, a recursurilor.
În replică, apărătorul ales al recurenților-inculpați -, și - arată că, în timpul urmăririi penale, în legătură cu sumele de câte 6.000 Euro date în vamă, a solicitat să se depună, de la Camera de corpuri delicte, factura de 6.000 Euro care a reprezentat costul staționării în vamă, timp de 6 luni, a containerului, probă ce nu a fost admisă tocmai pentru a se menține ideea că au fost date sume cu titlu de șpagă. Pe de altă parte, discuția dintre inculpatul - și " se referea la poziționarea cutiilor, câte 8 pe fiecare parte, în total 16 cutii de, întrucât, chiar dacă a fost vorba despre o acțiune ilicită, traficul a privit o tranzacție cu și nu cu droguri.
Recurentul-inculpat -, prin traducător, arată că este nevinovat, este managerul unei societăți comerciale cu sediul în Ungaria, care realizează exporturi în 96 de țări, a trimis în un container care nu i-a fost plătit și demersurile sale au fost făcute în scopul recuperării acelei datorii. Niciun moment nu a făcut trafic de droguri, pentru că, dacă ar fi știut că în container se află droguri, nu s-ar fi apropiat de acesta, învederând faptul că, în acea zi, trebuia să susținută o conferință în orașul, dar s-a deplasat la C pentru a încasa suma datorată. că nu știa despre transportul de droguri și niciodată nu a declarat că în container se aflau droguri, nu și-a retras declarațiile și este nevinovat, motive pentru care solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că își menține declarațiile, este nevinovat, arestarea sa este netemeinică, la momentul la care i-a fost prezentat materialul de urmărire penală a observat că nu sunt dovezi pentru a fi privat de libertate, rechizitoriul nu este conform probelor dosarului, pentru că, deși organul de urmărire penală susține că a vorbit, de două ori, cu "", vocea îi aparține, care l-a sunat de pe telefonul său, apreciind că dosarul conține lucruri neadevărate.
De asemenea, nu îl cunoaște pe "", nu a vorbit niciodată cu el, a dorit doar să o ajute pe, dosarul se fundamentează pe presupuneri și aberații, solicitând să fie cercetat în stare de libertate, întrucât este arestat de 5 luni fără nicio probă.
Recurenta-inculpată, personal, arată că este nevinovată și nu a înțeles toate susținerile procurorului.
Intervenind, recurentul-inculpat - arată că nu vorbește bine limba română.
Apărătorul ales precizează că a fost asistată de un traducător de limba maghiară în cursul urmăririi penale și la instanță.
Curtea arată că, din actele dosarului, reiese că recurenta-inculpată vorbește limba română, deși este născută în Ungaria.
Apărătorul ales arată că, deși este jurist, nu înțelege unii termeni.
Curtea arată că apărătorul ales trebuia să intervină mai devreme și să spună că inculpata nu vorbește bine limba română și dispune ca traducătorul de limbă maghiară să asigure traducerea și pentru recurenta-inculpată.
Recurenta-inculpată, prin traducător, reiterează că nu a înțeles toată prezentarea procurorului, este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales, este nevinovată și dorește să fie judecată în stare de libertate, precizând că este îndurerată de faptul că a fost separată de mama sa.
Recurenta-inculpată -, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales, este nevinovată și dorește să fie judecată în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din ședința Camerei de Consiliu din 30 septembrie 2009 Tribunalului București - Secția II Penală, în temeiul art. 300 indice 1 alin. 1, 3 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, și.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 135 DP 2009 la data de 28.09.2009 Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, și, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic internațional ilicit de droguri de mare risc, fapte prev. și ped. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143 2000 cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal și art. 3 alin. 1 si 2 din Legea nr. 143 2000 cu aplic art. 75 lit. a Cod penal toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, s-a reținut că, în esență, la data de 11.05.2009, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Organizată și Terorism, a fost sesizat de către INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - Direcția Generală de Combatere a Organizate, Direcția Antidrog cu privire la faptul că, există indicii temeinice referitoare la realizarea unor acte materiale specifice elementului material al laturii obiective a infracțiunii de trafic internațional ilicit de droguri de mare risc de către o rețea de persoane neidentificate care introduc în România cantități importante de cocaină.
Astfel, la data de 11.05.2009 în Portul Caf ost descoperit un container (nr. --7) care avea disimulată în încărcătura legală o cantitate de aproximativ 200 kilograme de cocaină, drog de mare risc, container trimis de firma exportatoare din Peru și care avea ca destinatar Fundația din Din investigațiile efectuate a rezultat faptul că marfa urma să fie transportată la A la data de 12.05.2009. S-a stabilit și faptul că persoanele încă neidentificate la data respectivă care urmau să recepționeze și să transporte cocaina foloseau următoarele numere de telefon 0732.640.004, 0723.699.177, 0730,884.609, 0740.063.783 și 0749.590.185.
Prin referatul nr. 436.213 din 11.05.2009 INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - Direcția de Combatere a Organizate B - Direcția Antidrog a solicitat acestui parchet emiterea unei autorizații cu titlu provizoriu pe o durată de 48 ore, pentru interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor telefonice și a comunicărilor tip SMS și efectuate de la posturile telefonice 0732.640.004, 0723.699.177, 0730.884.609, 0740.063.783 și 0749.590.185, numere utilizate de persoane încă neidentificate (ce au legătură cu Fundația din A) care urmau să recepționeze și să transporte cocaina și autorizarea în regim de urgență și cu titlu provizoriu privind interceptarea și înregistrarea audio-video în mediul ambiental pentru acțiunile și discuțiile ce urmau a fi purtate de către persoanele neidentificate încă, membrii grupării infracționale investigate în cauză,deoarece exista un caz de urgență prevăzut de art. 912alin. 2.
C.P.P.Prin ordonanța nr. 174/11.05.2009 ora 15:00, s-a admis propunerea și s-a dispus autorizarea, în regim de urgență și cu titlu provizoriu privind interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor telefonice și a comunicărilor tip SMS și efectuate de la posturile telefonice 0732.-, 0723.699.177. 0730.884.609, 0740.063.783 și 0749.590.185, numere utilizate de persoane încă neidentificate (ce au legătură cu Fundația din A) care urmează să transporte și recepționeze cocaina pentru o perioadă de 48 ore, respectiv de la 11.05.2009, ora 16:00, până la 13.05.2009, ora 16:00. Pe aceeași perioadă a fost emisă și autorizație de înregistrare și audio-video în mediul ambiental
Prin referatul nr. - din 11.05.2009 INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE - Direcția de Combatere a Organizate B, Direcția Antidrog a solicitat acestui parchet efectuarea de demersuri în vederea obținerii în regim de urgență de la furnizorii de servicii de telefonie mobilă a datelor reținute de acești furnizori conform Legii nr.298/2008 referitor la numerele de telefon -.004, 0723.699.177, 0730.884.609, 0740.063.783 și 0749.590.185
Din investigațiile efectuate a rezultat că exista unui caz de urgență, situație în care întârzierea obținerii autorizării prevăzută în art. 16 alin. 2 din Legea 298/2008 ar fi putut aduce grave prejudicii activității de urmărire penală cu consecința, imposibilității probării activității infracționale, precum și a identificării tuturor făptuitorilor cercetați sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni prev. de dispozițiile Legii nr.143/2000, deoarece la data de 12.05.2009 persoane încă neidentificate la data respectivă,care utilizau numerele de telefon enumerate anterior,urmau să efectueze formalitățile vamale,să ridice și să transporte cocaina către ci identitate necunoscută.
Prin rezoluția nr. 173/11.05.2009 a PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, se mai arată în motivarea referatului, s-a dispus începerea urmăririi penale față de autori necunoscuți pentru săvârșirea infracțiunii ele trafic internațional ilicit de droguri de mare risc faptă prev. și ped. de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.
Pentru motivele arătate anterior prin ordonanța nr.175/11.05.2009 ora 17:00 s-a dispus autorizarea, în regim de urgență pentru o perioadă de 48 ore, respectiv de la 11.05.2009, ora 18:00, până la 13.05.2009, ora 13:00, privind comunicarea de către SC. RAMÂNIA și SC. ROMÂNIA a datelor reținute conform Legii 798/2008 pentru numerele de telefon 0732.640.004, 0723.699.177, 0730.884.609, 0740.063.783 și 0749.590.185 și anume data despre titularii acestor posturi telefonice(nume,denumire, sediu, adresa etc.), listingul telefonic (convorbiri și comunicări tip SMS sau, data, ora. durată etc.) pentru aceste 5 numere de telefon începând cu data de 01.05.2009 până la data comunicării acestor date solicitate cu precizarea locației în care se aflau aceste posturi telefonice in momentul în care au comunicat și datele deținute referitoare ia titularii posturilor telefonice cu care s-a comunicat (nume. denumire, sediu, adresă etc.).
Prin ordonanța nr. 176/12.05.2009 ora 10:30 s-a dispus autorizarea, cu titlu provizoriu privind interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirile telefonice și a comunicărilor tip SMS și efectuate de la posturile telefonice 0743.480.783 și 0744.525.100, precum și de la aparatele telefonice cu seria - -, - și -C-, numere utilizate de persoane încă neidentificate pentru o perioadă de 48 ore, respectiv de la 12.05.2009, ora 12:30, până la 14.05.2009, ora 12:30
Prin ordonanța nr. 177/12.05.2003 ora 14:15 s-a dispus autorizarea, cu titlu provizoriu privind interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor telefonist și a comunicărilor tip SMS și efectuate de la posturile telefonice nr. +-, +- și +- utilizate de numitul "", nr. +-, +- și - utilizat - de numitul "" și nr. 0743.859.803 utilizat de o persoană neidentificată, pentru o perioadă de 48 ore, respectiv de la 12,05 2009, ora 15:00, până la 14.05.2009, ora 15:00.
Prin încheierea nr. 518/AI./2009 din 13.05.2009 Tribunalul Bucureștia admis cererea PARCHETULUI de pe LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a dispus confirmarea măsurilor provizorii luate prin ordonanțele nr. 174,175,176 și 177 din 11.05.2009 și 12.05.2009. Imediat după descoperirea cantității de cocaină prin ordonanța nr. 45/11.05.2009 s-a admis propunerea INSPECTORATULUI GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE - Direcția de Combatere a Organizate B, Direcția Antidrog și s-a dispus autorizarea și introducerea în cauză a unui investigator sub acoperire având nume de cod - " "și a unui colaborator acoperit având nume de cod -, A" iar prin ordonanța nr. 44/11.05.2009 s-a autorizat efectuarea unei livrări supravegheate privind cantitatea de aproximativ 200 de kg de cocaină cu substituirea totală a drogurilor,ambele autorizațiile fiind valabile 30 de zile între 11.05.2009 și 09.06.2009, se mai arată în considerentele referatului întocmit în cauză. Urmare acestor autorizări s-a procedat la substituirea drogurilor cu o substanță permisă circulației (sare) iar substanța găsită a fost supusă analizelor de laborator care au confirmat că în cele 200 de pachete găsite în container în 8 cutii se află o cantitate brută de aproximativ 209 kilograme cocaină cu puritate de aproximativ 80% conform raportului și suplimentului de expertiză tehnico - științifică nr. - din 11.05.2009. Din investigații a rezultat ca de container se interesează o persoană de sex feminin pe nume "" (identificată ulterior ca fiind inc. ) iar în urma interceptării telefoanelor folosite de aceasta a rezultat că mai sunt implicate și alte persoane identificate ulterior ca fiind (mama inculpatei), (concubinul inculpatei) și (comisionar vamal în A). În noaptea de 11.05.2009 la solicitarea inc. containerul a fost transportat către A fiind supravegheat în permanență de organele de poliție și de investigatorul sub acoperire care călătorea în autovehicul sub acoperirea de ajutor de șofer. Autovehiculul a ajuns în A pe data de 12.05.2009 în jurul orei 12:00, aici șoferul autocamionului și investigatorul sub acoperire s-au întâlnit cu inculpații ^zisă "", și învinuitul cu care au discutat despre modul cum va fi făcută vămuirea încărcăturii, dar pentru ca la vamă era un server vămuirea a fost amânată pentru zi de 13.05.2009. Pe data de 13.05.2009, cu ajutorul învinuitei a fost efectuat controlul vamal, iar ulterior camionul a fost condus de autoturismele în care se afla inculpata, inculpatul si învinuitul spre un depozit aflat la ieșirea din A spre O, se mai reține în referatul înaintat de parchet. Aici, în timp ce inculpata încerca să distragă atenția șoferului și investigatorului sub acoperire, chemându-i la o cafea sau la masă, inculpatul și învinuitul au deschis containerul, învinuitul s-a suit în el și la indicația inculpatului s-a deplasat spre mijlocul containerului, a înlăturat pachetele cu suc aflate deasupra, a identificat și a scos cele 8 cutii cu droguri, așezându-le la marginea containerului. De aici, 6 cutii au fost ridicate de inculpatul, ajutat de inculpata, și așezate în portbagajul autoturismului Skoda aparținând inculpatei, care fusese tras, cu spatele, în apropierea containerului. După umplerea portbagajului, inculpata s-a suit in autoturism și a pornit în direcția A, moment în care au intervenit organele de poliție, fiind realizat flagrantul.
Din cercetări a mai rezultat ca în cauză mai sunt implicate și alte persoane neidentificate încă, și anume, numitul," (care este coordonatorul operațiunii și beneficiarul mărfii), numitul "", "" și alții.
La data de 13.04.2009, prin rezoluția nr. 178 12.05.2009, ora 12:00 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții zisa "",., și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic internațional ilicit de droguri de mare risc fapte prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal și art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal. După începerea urmăririi penale - învinuiții au fost citați și aduși la audieri cu mandatele de aducere nr. 135/D/P/2009 din 13.05.2009. de către organele de poliție din cadrul IGPR delegate în acest sens.
Prin ordonanțele nr. 44, 45 și 46 din data de 14.05.2009 s-a dispus reținerea învinuiților, si. pentru săvârșirea infracțiunilor de săvârșire a infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc fapte prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal și art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal pentru o perioadă de 24 ore, începând cu orele 20:25, 21:15, respectiv 23:46.
Împotriva ordonanțelor de reținere nr. 45 și 46 s-au formulat plângeri,care au fost respins ca neîntemeiate prin rezoluția nr. 549 din 15.05.2009.
Prin ordonanțele din 14.05.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic internațional ilicit de droguri de mare risc fapte prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal și art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr.143 2000 cu aplic, art. 75 lit. a Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal. Prin încheierea, nr-) din data de 15.05.2009 Tribunalul Bucureștia admis propunerea parchetului și a dispus arestarea celor 3 inculpați pentru 29 de zile între 15.05.2009 -12.06.2009 fiind emise mandate de arestare preventivă nr. 105/UP; 106/UP și 107/UP.
Ulterior măsura arestării preventive a fost prelungită, în mod succesiv pentru 30 de zile între 1 3.06.2009 și 12.07.2009 inclusiv prin încheierea nr. 24794/3.2009 a Tribunalul București din data de 11.06.2009 și între 09.08.2009- 07.09.2009, inclusiv,- pentru inculpatul și 12.08.2009-10.09.2009, inclusiv, pentru inculpați, și prin încheierea nr. 32169 3 2009 din data de 04.08.2009.
Prin ordonanța nr. 135/D/2009 din data de 10.06.2009 ora 15:50 s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale împotriva inc..
Prin încheierea nr- din data de 11.06.2009 Tribunalul Bucureștia admis propunerea parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 29 de zile între 11.06.2009-09.07.2009 fiind emis mandatul de arestare preventivă 117/UP.
Prin încheierea nr- din data de 03.07.2009 Tribunalul Bucureștia admis propunerea parchetului și a dispus prelungirea arestării preventive pentru 30 de zile a celor 4 inculpați până la data de 08.08.2009 inclusiv pentru inculpatul și până la data de 11.06.2009 inclusiv pentru inculpații și.
Ulterior, prin încheierea nr- s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului la data de 07.09.2009 și la data de 10.09.2009, inclusiv, pentru inculpații, și.
S-a mai învederat că la data de 02.09.2009 s-a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală, ocazie cu care inculpații au solicitat administrarea unor probe noi, cum ar fi efectuarea unor investigații referitoare la întâlnirea ce a avut loc la hotelul JW din B între inculpatul și doi cetățeni mexicani, efectuarea unor expertize dactiloscopice. S-a mai solicitat anularea unor acte, audierea integrală a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, încuviințarea unui interpret parte. Prin ordonanța din data de 02.09.09 au fost prorogate cererile referitoare la anularea unor acte. încuviințarea unui interpret parte, atașarea la dosar a unor acte, administrarea unor probe după ascultarea de către inculpați a interceptărilor telefonice, cerere care a fost admisă. S-a mai arătat că în urma demersurilor efectuate a rezultat că urmează să sosească în termenul cel mai scurt răspunsul la comisia rogatorie internațională cu Republica Ungaria, din data de 29.05.2009. a fost admisă și cererea inc. cu privire la efectuarea de verificări la hotelul W referitoare la întâlnirea avută de acesta cu cei doi cetățeni mexicani.
Analizând ansamblu actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive, fiind respectate cumulativ disp. art. 136 alin. ultim Cod procedură penală, art. 143 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, rap. la art. 148 lit. f, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile care se rețin în sarcina inculpatei este închisoarea mai mare de patru ani, iar lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, constând în natura faptelor deduse judecății cu un puternic impact negativ în ordinea publică.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta rezultă din natura faptei dedusă judecății, modalitatea concretă și împrejurările de comitere, urmările produse, amploarea pe care a luat-o acest gen de infracțiuni.
Analizând măsura preventivă și din perspectiva disp. art. 5 din CEDO, Tribunalul a considerat că menținerea măsurii privative de libertate este justificată întrucât prin proclamarea dreptului la libertate, se protejează libertatea individuală împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților, care însă nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții (Cauza Tonasi vs Franța).
Astfel, față de circumstanțele reale ale faptei, Tribunalul a considerat că punerea în libertate ar îngreuna buna desfășurare a procesului penal, având în vedere și stadiul procesual al cauzei, instanța abia fiind sesizată cu rechizitoriul, așa încât, în baza art. 3001Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive si conform art.3001alin.3 p Cod Penal a menținut arestarea preventivă a inculpaților și va respinge cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de către inculpații, și
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, solicitând Curții casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive dispuse și menținute.
În susținerea recursurilor formulate, recurenții, prin apărătorii lor, au arătat că în cauză nu se mai justifică menținerea lor în stare de arest. Astfel, apărătorul recurentului învederează Curții că acel container a intrat în țară fără sigiliu, ceea ce relevă că pe perioada transportului a fost desfăcut și că, în plus, căpitănia portului C și organele vamale aveau obligația de a verifica, documentar și fizic, conținutul acelui transport.
Apărătorii aleși ai recurenților inculpați, și invocă aspectul că în baza informațiilor furnizate de inculpați în a fost descoperită o cantitate de 4000 Kg cocaină, în sensul bunei credințe manifestată de aceștia.
Referitor la recurentul apărătorul a precizat, în susținerea recursului, că singura vină a acestuia ar fi că este prietenul intim al coinculpatei, pe care a ajutat-o, iar învinuirea sa s-ar fi bazat pe susținerea recurentului inculpat potrivit căreia i-ar fi fost prezentat sub alt nume, afirmație pe care, dealtfel, acesta și-a retras-o ulterior.
Recurentele inculpate și, mamă și fiică, au arătat în apărarea lor, că au îndeplinit o serie de obligații, în calitate de mandatare ale unei firme de import-export, răspunzând în fapt solicitării formulate de inculpatul, un vechi prieten de familie, fără a avea cunoștință că în acel container se aflau droguri.
Apărătorul acestora mai precizează că perchezițiile efectuate în cauză nu au relevat vreo implicație a lor, iar faptul că recurentul a pus-o în legătură pe cu comisionarul vamal nu are relevanță penală.
S-a mai învederat Curții că în legătură cu acuza potrivit căreia inculpatul ar fi împărțit în vamă câte 6000 euro fiecărui comisionar, pentru a se asigura că acel container va trece fără piedici, apărătorii au solicitat, în timpul urmăririi penale, să depună factura de 6000 euro, ce reprezenta de fapt staționarea în vamă timp de 6 luni a containerului, probă ce nu a fost admisă.
În fine, în susținerea recursurilor, inculpații au invocat și circumstanțele personale ce le sunt favorabile.
Examinând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate, prin raportare la dispozițiile art. 385 ind.15 - art. 300 indice alin. 1, 3.C.P.P. Curtea apreciază ca nefondate recursurile, și pe cale de consecință, urmează a le respinge în virtutea considerentelor ce urmează:
Împotriva inculpaților, și a fost luată măsura arestării preventive la data de 15 mai 2009 pentru inculpații, și, pe o durată de 29 zile și începând cu data de 11 iunie 2009 pentru inculpatul, pe aceeași durata de 29 zile.
S-a apreciat la acea dată că în cazul inculpaților există temeiurile reglementate în art. 148 lit. f C.P.P. iar dispozițiile art. 136.C.P.P. privind scopul măsurii arestării preventive și care vizează asigurarea bunei desfășurări a procesului penal impuneau arestarea preventivă a acestora.
Ulterior, în urma finalizării urmăririi penale, inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 135/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic internațional ilicit de droguri de mare risc, fapte prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu art. 75 lit. a Cod penal și art. 3 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000 cu art. 75 lit.a Cod penal.
In aplicarea disp. art. 300 ind.1 Cod procedură penală ce obligă instanța ca în cauzele în care inculpatul e trimis în judecată în stare de arest, după înregistrarea dosarului, să procedeze la verificarea, din oficiu, în Camera de Consiliu, a legalității și temeiniciei arestării preventive, anterior expirării duratei acesteia, prima instanță a apreciat că în prezenta cauză temeiurile ce au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților și a menținut, în consecință, starea de arest a acestora.
Astfel, în urma analizării materialului probator al cauzei, Tribunalul a concluzionat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, constând în natura faptelor deduse judecății cu un puternic impact negativ în ordinea publică, iar din perspectiva disp. art.5 din CEDO, menținerea stării de arest se justifică, deoarece necesitatea protecției libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrale ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și s-a invocat în acest sens jurisprudența CEDO - cauza Tănase vs. Franța.
Curtea își însușește concluzia Tribunalului București în aprecierea asupra necesității menținerii în continuare a stării de privare de libertate a celor 4 recurenți inculpați, iar în sprijinul acestei concluzii prezintă propriile argumente:
Prin ordonanțele nr.44, 45 și 46 din 14 mai 2009 s-a dispus reținerea învinuiților, și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc, pe o perioadă de 24 ore, iar plângerile formulate de aceștia împotriva ordonanțelor au fost respinse ca neîntemeiate.
Ulterior a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva lor, iar prin încheierea din 15 mai 2009 Tribunalul Bucureștia admis propunerea Parchetului și a dispus arestarea celor 3 inculpați pentru 29 zile, între 15 mai-12 iunie 2009, măsură ce a fost prelungită ulterior în mod succesiv pentru 30 de zile.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, Curtea reține că acesta a fost arestat în baza încheierii Tribunalului București din 11 iunie 2009, iar ulterior măsura preventivă a fost prelungită.
La data luării măsurii privative de libertate împotriva celor 4 inculpați, instanța a avut în vedere temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală.
În fine, prin încheierea recurată, analizând măsura preventivă prin prisma legalității și temeiniciei sale, Tribunalul Bucureștia apreciat că se impune menținerea acesteia, în procedura instituită în art.3001Cod procedură penală, la momentul procesual la care cei 4 inculpați fuseseră trimiși în judecată.
Curtea constată astfel cum prima instanță a făcut-o, că buna desfășurare a procesului penal impune în continuarea privarea de libertate a recurenților-inculpați.
Astfel, în cauză, există probe, indicii temeinice, motive verosimile de bănuială că persoanele arestate au săvârșit infracțiunea pentru care au fost trimiși în judecată.
În urma interceptării, înregistrării și localizării convorbirilor telefonice și a comunicărilor prin SMS și efectuate de la posturile telefonice -064, -, -, -, -, a investigațiilor efectuate, a autorizării și introducerii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum și a efectuării unei lucrări supravegheate au rezultat date că inculpații sunt implicați în transportarea unui container ce conținea cantitatea de 200 kg cocaină, spre un depozit aflat la ieșirea din A spre O, urmând ca apoi cantitatea de droguri să fie transportată cu un autoturism Skoda aparținând inculpatului.
Prima condiție, aceea a regularității menținerii arestării preventive, respectiv aceea a evidenței unor motive plauzibile de bănuială legitimă, în sensul săvârșirii de către recurenții inculpați a faptelor de care sunt acuzați este așadar îndeplinită.
Art. 148 lit. f Cod procedură penală instituie o garanție în plus în favoarea inculpaților, ce nu poate fi arestat preventiv pentru săvârșirea oricărei infracțiuni chiar dacă există indicii temeinice, ci doar dacă pedeapsa prevăzută este mai mare de 4 ani, iar inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică, astfel încât se poate afirma că prevederile din dreptul român în materia arestării preventive sunt mai restrictive decât cele din.
De asemenea, pericolul concret pentru ordinea publică, deși nu se confundă cu pericolul social, ca trăsătură esențială a infracțiunii nu poate fi apreciat prin abstracție de la gravitatea faptei, știut fiind că existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care sunt acuzați recurenții inculpați.
Iar din această perspectivă, Curtea subliniază pericolul extrem de ridicat pe care îl prezintă infracțiunile în cauză, prin natura și, mai ales, prin consecințele vătămătoare pe care le determină în cadrul comunității.
Temeiurile prevăzute în art.148 lit.f - art.143 Cod procedură penală sunt examinate prin raportare la probele ce se administrează prin intermediul mijloacelor de probă.
Menținerea arestării preventivă a recurenților inculpați, justificată inițial de pericolul concret pentru ordinea publică își păstrează, în opinia Curții, caracterul legitim, fără a rupe echilibrul între dreptul la libertate individuală al recurenților și la prezumția de nevinovăției, pe de o parte, și scopul urmărit de lege, acela al asigurării ordinii publice, pe de altă parte.
În același context, Curtea consideră că, deși a trecut o perioadă de timp de circa 5 luni de la arestarea inculpaților, ordinea publică este în continuare, în mod efectiv amenințată, iar neliniștea creată în rândul comunității, sentimentul de securitate sunt încă actuale.
Mai mult, detenția preventivă a celor 4 recurenți inculpați nu s-a prelungit dincolo de limite rezonabile și nu a depășit limita sacrificiului pe care o persoană aflată în detenție să-l suporte.
În sensul caracterului necesar al privării de libertate Curtea Europeană, încercând să clarifice acest aspect, arată într-o hotărâre recentă (a se vedea Vrencev, 2361/05, 23 sept.2008), referindu-se la măsura arestării preventive, că nu este suficient ca privarea de libertate să fie executată conform legii naționale și trebuie să fie și necesară în circumstanțe specifice ale cauzei. Detenția unei persoane este o măsură atât de gravă,încât este justificată numai în ultimă instanță atunci când alte măsuri, mai puțin severe, au fost analizate și s-a considerat că sunt insuficiente pentru a proteja interesul public și cel individual.
În cauza de față, Curtea apreciază în urma evaluării asupra variantei alternative a măsurilor restrictive de libertate, că tocmai circumstanțele specifice ale cauzei, determinate de natura și modalitatea de comitere, consecințele faptelor de care sunt acuzați recurenții inculpați, și prin urmare imperativul protejării interesului public justifică privarea de libertate a acestora.
Un alt criteriu pe care instanța de control judiciar îl consideră satisfăcut este acela al proporționalității.
De asemenea, Curtea Europeană a recunoscut că prin gravitatea lor particulară și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru un anume timp, un astfel de factor trebuind să se bazeze pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea deținutului ar aduce atingere ordinii publice ( a se vedea Duiler Turciei, 61443/00, 31.05.2005, Lettelier Franței, 26 iunie 1991; c Franței, 23 sept. 1998).
În plus, detenția nu rămâne legitimă decât dacă ordinea publică continuă să fie efectiv amenințată.
Ori în speța de față, instanța de control judiciar, respectând jurisprudența CEDO a procedat la o analiză a riscului de tulburare a ordinii publice în mod concret, pornind de la specificul cauzei, de la circumstanțele reale ale faptelor ce se rețin a fi fost săvârșite de către recurenții inculpați, concluzionând în sensul existenței unui asemenea risc.
În fine, un ultim aspect pe Curtea îl are în vedere în cadrul propriului examen asupra asupra legalității menținerii în continuare în detenție provizorie a recurenților inculpați îl constituie gravitatea inculpării care poate să conducă autoritatea judiciară să aprecieze necesară menținerea privării de libertate a acestora, pentru a împiedica tentativele de a comite noi infracțiuni.
Se ține cont, din această perspectivă de faptul că circumstanțele cauzei fac plauzibil pericolul și adecvată măsura (a se vedea Clooth Belgiei, 12 noiembrie 1991, Matznetter Austriei, 10 noiembrie 1969).
În virtutea considerentelor ce preced, Curtea în temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții-inculpați -, -lmre, - împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 30.IX.2009 a Tribunalului București - Secția a ll-a penală, din Dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții-inculpați -, -lmre, - împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 30.IX.2009 a Tribunalului București - Secția a ll-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art. 192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent-inculpat la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul interpretului de limbă maghiară pentru recurenții-inculpați - și, în echivalentul a 7 ore, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 9.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - --- - -
GREFIER,
Red.
Dact./
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Ioana Alina Ilie, Magdalena
