Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1430/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 2327/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1430
Ședința publică din data de 15 octombrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR 2: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR 3: Corneliu Bogdan
GREFIER:
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol se află judecarea recursului declarat de inculpatul - împotriva Încheierii de ședință din data de 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat -, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dna. avocat - în baza împuternicirii avocațiale -/08.10.2009, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat critică pentru netemeinicie și nelegalitate Încheierea de ședință din data de 30 septembrie 2009, prin care Tribunalul București - Secția I -a Penală a menținut prevenția clientului său. Arată că potrivit art. 3001alin. 3 Cod procedură penală instanța de judecată, atunci când constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, va dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive, ori în speță temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive numai subzistă și nici nu există temeiuri noi care să impună privarea de libertate a inculpatului. Subliniază că, în raport cu dispozițiile art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, nu se justifică menținerea prevenției întrucât nu sunt date din care să rezulte că, judecat în stare de libertate, inculpatul s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească.
Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea parțială a încheierii atacate, cu privirea la dispoziția de menținere a arestării preventive a inculpatului - și pe fond, continuarea procesului cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, instanța de fond corect apreciind faptul că din modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Consideră că la momentul procesual prezent, subzistă toate temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, iar menținerea măsurii arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal. În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul - inculpat -, având cuvântul, este de acord cu apărătorul ales, astfel că, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond să fie judecat în stare de libertate. Subliniază faptul că se angajează a fi prezent la toate termenele de judecată ce vor fi acordate în cauză.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 30.09.2009 a Tribunalului București, Secția I penală constată:
Prin încheierea de ședință din 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-, conform art.3001raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpații și. S-a respins cererea de înlocuire a măsuri arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara formulată de.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că temeiurile de fapt și de drept care au justificat adoptarea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin și impun în continuare privarea de libertate, proba referitoare la pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate rezultând din natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite, ce determină o puternică rezonanță socială negativă, dar și din modalitatea concretă de comitere a acestora.
Prin rechizitoriul nr. 252/P/2008, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații - - pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență în concurs real prevăzute de articolul 234 aliniatul 1 Cod penal, raportat la articolul 6 din Legea nr.78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea articolului 75 alin. 1 litera a Cod penal, respectiv articolul 257 aliniatul 1 Cod penal raportat la articolul 6 din Legea nr.78/2000, cu modificările și completările ulterioare, ambele cu aplicarea articolului 33 litera "a" Cod penal, și - sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de trafic de influență, prevăzută de articolul 257 aliniatul 1 Cod penal raportat la articolul 6 din Legea nr.78/2000, cu modificările și completările ulterioare, reținându-se ca:
În cursul lunii septembrie 2008, inculpatul -, împreună cu și au pretins de la beneficiarul unei lucrări de construcție și, la data de 30.09.2008, au primit, cu titlu de mită, suma de 80.000.000 lei (8000 lei noi) de la martorul în scopul de a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle de serviciu, iar in perioada 30.09.2008 05.08.2009, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul -, împreună cu inculpata au pretins și primit suma de 16.000 euro de la aceeași martori denunțători, afirmând că își vor folosi influența și relațiile pentru a-l ajuta pe proprietarul imobilului renovat să nu întâmpine probleme din partea autorităților la efectuarea recepției lucrărilor de construcție.
Inculpata, împreună cu - - au pretins și primit suma totală de 16.000 de euro pentru a-și folosi influența asupra unor funcționari din cadrul Primăriei și ai Ministerului Culturii și cultelor, în scopul de a-i determina să facă un act ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv semnarea actului de recepție a lucrărilor efectuate la același imobil fără a le crea probleme.
Inculpatul a fost arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr.167/UP/06.08.2009, emis de Tribunalul București Secția a II-a Penală.
Inculpata, a fost arestată preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr.168/UP/06.08.2009, emis de Tribunalul București Secția a II-a Penală.
Potrivit dispozițiilor art.3001Cod proc.pen. în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive, iar potrivit art.3001alin.3 Cod proc.pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea art.1491Cod proc.pen. fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 681Cod procedură penală cu referire la art.143 Cod procedură penală, rap. la art.148 lit.f Cod proc.pen. motiv pentru care, a constatat legalitatea și temeinicia acesteia.
Tribunalul a reținut că, din datele existente în cauză, sunt suficiente indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală pentru care sunt cercetați, relevante sub acest aspect fiind: denunțul și declarațiile numitei, denunțul și declarațiile numitului, declarația - numitului, procesul verbal privind consemnarea seriilor bancnotelor sumei de 8000 lei pretinsă ca mită de -, și și primită de primul în data de 30.09.2008; procesul verbal din 05.08.2009 privind consemnarea bancnotelor care au compus suma de 16.000 euro pusă la dispoziția denunțătorilor pentru realizarea flagrantului; suporturile digitale conținând înregistrările audio-video a dialogurilor purtate în mediul ambiental, a convorbirilor telefonice; procesul verbal din data de 05.08.2009 privind constatarea infracțiunii flagrante și de efectuare de percheziții și planșele foto întocmite in cauză; proces verbal privind efectuarea actelor premergătoare în cauza; declarațiile inculpatului - - și procesele verbale întocmite în cauză cu privire la refuzul său de a da declarație; declarațiile inculpatei; fotocopia procesului verbal de recepție a imobilului din- și a documentelor anexate acestuia.
Cât privește condiția referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, s-a constatat că și aceasta este îndeplinită. Astfel, s-a constatat că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei.
Avându-se în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora, rezultatul produs, gradul concret de pericol social precum și circumstanțele reale ale săvârșirii acestora, Tribunalul a apreciat că sunt incidente și în continuare disp. art. 148 lit. f C.P.P. pericolul social concret fiind evident în contextul mai sus reținut și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal în scopul administrării tuturor probelor pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea aflării adevărului.
A reținut Tribunalul că toate aceste împrejurări justifică susținerea, că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin prisma celor mai sus arătate, s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 al.1
C.P.P.Pentru aceste considerente, în baza art.3001Cod proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților și, iar în baza art.3001alin.3 Cod de procedura penală a menținut starea de arest preventiv a acestora.
Referitor la apărările inculpatei, după ce a fost pusă în mișcare acțiunea penală, audierea sa a fost pur formală în calitate de inculpata, Tribunalul constatând că această împrejurare nu constituie o cauză de nelegalitate a măsurii arestării preventive, întrucât în fața instanței de judecată inculpata a fost audiată și susținerile sale au fost consemnate amplu, așa cum rezultă din declarația de la fila nr.161 vol.l
Împotriva încheierii de ședință a declarat recurs inculpatul,criticând soluția instanței de fond cu privire la menținerea arestării preventive pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea încheierii și, rejudecând cauza, să se dispună punerea în libertate.
Analizând hotărârea recurată, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea, în baza art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Din examinarea dosarului de urmărire penală rezultă că recurentul din prezenta cauză este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită și trafic de influență constând în aceea că în cursul lunii septembrie 2008, și au pretins și, la data de 30.09.2008, a primit, cu titlu de mită, suma de 80.000.000 ROL de la numitul în scopul de a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle de serviciu, respectiv de a nu sancționa contravențional beneficiarul lucrărilor efectuate la imobilul situat în B,-, sector 1.
Totodată, în perioada 30.09.2008 - 05.08 2009, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale - și au promis numiților, și că în schimbul unei sume de bani (destinată atât lui, cât și inculpatei, respectiv unor funcționari de la Primăria Municipiului B și de la Ministerul Culturii) își vor folosi influența și relațiile pentru a-l ajuta pe proprietarul imobilului renovat să nu întâmpine probleme din partea autorităților la efectuarea recepției lucrărilor de construcție, iar în data de 5.04.2009, aceștia au comunicat cuantumul sumei pretinse, respectiv suma de 16.000 de euro, pentru a-i determina pe funcționarii publici - membri comisiei de recepție să facă un act ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv să semneze procesul verbal de recepție a lucrărilor efectuate la imobil, sumă pe care au primit-o la 05.08.2009.
Arestarea inculpaților poate fi menținută, în cursul judecării cauzei penale, motivat, fie dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate, fie dacă există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Din textul de lege (art.160/b Cod procedură penală), rezultă că, la menținerea arestării preventive, se impun a fi verificate - față de fiecare persoană pentru care se solicită prelungirea măsurii preventive - următoarele condiții:
a)-măsura preventivă a fost dispusă anterior în mod legal, există un mandat de arestare pus în executare, iar durata arestării nu a expirat;
b)-temeiurile inițiale impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi.
În mod corect tribunalul a analizat toate condițiile apreciind că se impune privarea de libertate
a)Măsura preventivă a fost dispusă anterior în mod legal, există un mandat de arestare pus în executare, iar durata arestării nu a expirat:
În speță, în raport de probatoriile existente la dosarul cauzei, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.143 și 146 Cod penal și ale art.148 lit. f Cod procedură penală.
Probele și indiciile temeinice administrate în faza de urmărire penală au condus la reținerea unei suspiciuni rezonabile, în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Tribunalul a apreciat în mod corect că în cauză subzistă temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri și nu au intervenit împrejurări noi care să schimbe starea de arest preventive a inculpaților, fiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiune este mai mare de 4 ani, existând probe certe că lăsarea în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, pericol care este dat de natura și gravitatea faptei, de tâlhărie.
Totodată, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului corespunde scopului reglementat de dispozițiile art. 136 Cod procedură penală, privarea de libertate fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Constituția României garantează dreptul la libertate și siguranță fiecărei persoane, astfel încât, o prelungire a unei măsuri preventive nu poate fi dispusă dacă, anterior, măsura a fost luată sau prelungită în mod nelegal.
Această condiție decurge din art.139 alin.2 Cod procedură penală.
Luarea măsurii arestării preventive fata de recurent s-a dispus anterior, la 06.08.2009 de către Tribunalul București, conform nr 167/2009, fiind prelungită ulterior;încheierile anterioare au fost cenzurate în recurs de către Curtea de Apel, recursurile inculpaților fiind respinse. S-a apreciat în mod just că măsura luării sau prelungirii arestării preventive, dispusă anterior, este legală și temeinică.
Din analiza mandatului nr.167/06.08.2009 și a încheierilor existente la dosarul cauzei, rezultă că anterior a fost menținută arestarea preventivă pentru inculpatul din prezenta cauză, astfel încât și cerința ca prelungirea anterioară să nu fi expirat este îndeplinită.
b)Temeiurile inițiale impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi.
În analiza temeiurilor inițiale, tribunalul a analizat în mod corect existența probelor faptului că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică și a verificat limitele de pedeapsă pentru trafic de influență și luare de mită- dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele săvârșite este închisoarea mai mare de 4 ani (art.148 lit.f p Cod Penal)
De asemenea, tribunalul a verificat în mod just existența probelor sau indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (art.143 C.P.P.), respectiv scopul măsurii preventive, gradul de pericol social al infracțiunii, sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana în cauză (art.136 C.P.P.).
În ceea ce privește existența unor motive verosimile că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau că autorul acesteia va fugi după comiterea faptei, Curtea constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate.
Materialul probator administrat, până în acest moment, conduce la concluzia că sunt îndeplinite condițiile art.143 raportat la art.681Cod procedură penală, inculpatul fiind cercetat pentru comiterea unei infracțiuni de trafic de influență și luare de mită.
Tribunalul a apreciat în mod just asupra întrunirii, în persoana inculpatului a condițiilor prevăzute de art.143 raportat la art.681din Codul d e procedură penală și respectiv de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, dispunând astfel în mod legal și temeinic menținerea arestării preventive.
În cursul lunii septembrie 2008, numiții - și, funcționari publici în cadrul Poliției Comunitare a Primăriei Sectorului 1 B, Biroul Inspecții Istorice s-au deplasat de mai multe ori la imobilul situat în B,-, sector 1, (proprietatea unei societăți comerciale, la care cetățeanul american este asociat) singuri sau însoțiți de, la acea dată șeful biroului în care erau încadrați ceilalți doi, pentru a face verificări în ceea ce privește autorizarea lucrărilor de renovare ce se efectuau la imobil, lucrări supravegheate de. În acele împrejurări, polițiștii comunitari au dat de înțeles că, pentru a nu da sancțiuni contravenționale, beneficiarii lucrărilor trebuie să le dea o sumă de bani, cu titlu de mită, fără a preciza însă cuantumul acesteia. Ulterior, - le-a comunicat beneficiarilor lucrărilor că suma de bani pe care ar trebui să i-o dea lui și celor doi colegi este de aproximativ 2000-3000 euro, precizând că, ulterior, aceștia trebuie să mai dea câteva zeci de mii de euro și numitului - "mare șef la Primăria Sectorului 1", pentru ca, Ia final, să obțină avizul acestuia cu privire la recepția lucrărilor de renovare executate la imobil.
La data de 29.09 2008, numitul - -, însoțit de, i-a precizat lui faptul că solicită suma de 80.000 000 ROL pentru sine și colegii săi și, în scopul de a nu aplica o sancțiune contravențională pentru anumite deficiențe constatate, asigurându-l pe, că nu va mai avea probleme din partea Primăriei Sectorului 1
De asemenea, la data de 30.09.2008, - s-a deplasat la imobilul aflat în renovare la adresa antemenționată, unde s-a întâlnit cu și, după care toți trei s-au deplasat la restaurantul "" din B, unde, ulterior, a sosit și. i-a asigurat că din partea Primăriei Sectorului 1 nu vor mai avea probleme, iar în situația în care vor mai exista controale, au posibilitatea să-l anunțe, iar el va rezolva problema personal sau prin intermediul șefului său. În cadrul aceleiași discuții. - i-a informat pe interlocutori că, pentru recepția lucrării, vor avea nevoie de.
- - i-ar fi sfătuit pe beneficiarii lucrărilor de renovare - se susține în motivarea referatului întocmit de parchet - cum să se comporte cu numitul, insistând asupra faptului că trebuie să-i dea mulți bani acestuia, întrucât "în România nicio clădire nu poate fi corectă". Cu același prilej, polițistul comunitar s-a oferit să-l abordeze pe șeful său, pentru ca acesta să- sprijine în relația cu. În aceeași zi, respectiv 30.09.2008, după ce și au părăsit localul "" s-au deplasat în autoturismul primului, unde a primit pentru el și colegii săi și, cu titlu de mită de la suma pretinsă de 80.000.000 lei, în scopul de a nu aplica o sancțiune contravențională. Cu aceeași ocazie, în data de 30.09.2008, a promis denunțătorilor că, în schimbul unei alte sume de bani cu titlu de mită (al cărei cuantum nu l-a precizat în acele împrejurări), acesta își va folosi influența pe lângă alți funcționari de la primărie ce au atribuții în acest sens, pentru a le facilita astfel denunțătorilor obținerea procesului verbal de recepție a lucrărilor de construcție (reabilitare) - act ce se întocmește la finalizarea lucrărilor, de către instituția care a emis autorizația de construcție.
În perioada următoare, inculpatul s-a interesat periodic de stadiul lucrărilor, sens în care a purtat multiple discuții telefonice cu sau cu șeful echipei de constructori și chiar s-a deplasat de mai multe ori la acest imobil, pentru a verifica personal stadiul lucrărilor. Pentru realizarea rezoluției infracționale, împreună cu, zisă "" (colegă de serviciu), pe care a prezentat-o ca fiind cea care are relațiile necesare pentru a rezolva obținerea actelor, s-au deplasat la imobil în zilele de 05.11.2008 și 16.12.2008, pentru a constata care este stadiul lucrărilor de construcție. Acesta a precizat că va reveni la imobil pentru recepție, însoțit de colega sa și de încă trei persoane - despre care a afirmat doar că sunt de la Primăria Municipiului B și de la Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniul Național - menționând că, detalii despre bani se vor discuta când vor fi prezente și acele persoane.
Pe data de 23 martie 2009, - - și s-au deplasat din nou la imobil, (împrejurare în care au fost însoțiți de ) și s-au declarat interesați pentru efectuarea, în timpul cel mai scurt, a formalităților de recepție. În acest sens, deși inițial au informat că vor fi însoțiți și de către inspectorii de la Primăria Municipiului B care vor face efectiv recepția, ulterior au comunicat că acei inspectori vor veni singuri. Cu același prilej, - - a precizat că după ce va discuta cu inspectorii de la primăria capitalei, el va comunica denunțătorilor cuantumul sumei pe care aceștia o pretind cu titlu de mită în scopul efectuării recepției.
Ulterior, în ziua de 30.03.2009, - -, însoțit de prietena sa - - și, s-au întâlnit în incinta restaurantului "" cu numiții și, ocazie în care a pretins suma de 6.000 euro pentru a-și folosi influența asupra funcționarilor de la Primăria Municipiului B, în scopul de a-i determina să facă un act ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv semnarea actului de recepțiea lucrărilor efectuate la imobilul în cauză. În concret, s-a reținut că, le-a spus denunțătorilor că el și pretind drept "comision" câte 500 euro de fiecare, iar restul sumei de 5.000 euro o va remite funcționarilor și, din cadrul Primăriei Municipiului B pentru a semna actul de recepție a lucrărilor efectuate la imobil, urmând să le comunice denunțătorilor cuantumul altei sume care trebuie dată cu titlu de mită, în același scop altui semnatar al actului de recepție, respectiv un funcționar din cadrul Ministerului Culturii Cultelor și Național (identificat ca fiind ).
La data de 1.04.2009, însoțit de și s-au întâlnit din nou în incinta restaurantului "" cu numiții și, ocazie cu care cei doi ( și ) au pretins suma totală de 16.000 euro pentru a-și folosi influența asupra funcționarilor competenți în scopul de a-i determina să facă un act ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv semnarea actului de recepție a lucrării efectuate la imobilul în cauză.
Astfel, - - le-ar fi spus denunțătorilor că el și vor câte 500 euro de fiecare, și din cadrul Primăriei Municipiului B vor 5.000 euro, din cadrul Ministerului Culturii Cultelor și Național și șeful acestuia (neidentificat) solicită fiecare câte 5.000 euro, pentru a sena actul de recepție a lucrărilor efectuate la imobil, astfel încât suma totală va fi de 16.000 euro.
Aspectele menționate au fost reținute din discuțiile telefonice purtate în mediul ambiental între inculpați și denunțători, constatându-se insistența inculpaților în pretinderea sumei de 16.000 euro prin motivarea cuantumului sumei pretinse (o parte din bani trebuie dați reprezentantului Primăriei Municipiului B, alta reprezentanților de la Ministerul Culturii Cultelor și Național), iar în momentul în care au aflat că există probleme la obținerea semnăturii arhitectei denunțătorilor, există astfel posibilitatea să nu mai poată realiza recepția lucrărilor și, deci, să nu mai primească de la denunțători suma pe care o pretinseseră, au adoptat o atitudine agresivă și de nemulțumire. Astfel, la data de 30.03.2009, și sau deplasat la restaurantul "", unde s-au întâlnit și au discutat cu denunțătorii și, cu această ocazie, le-a comunicat denunțătorilor că cele două persoane de la Primăria vor 5.000 euro pentru a face recepția lucrărilor de construcție, el și cu ( ) vor suma de 1.000 euro (câte 500 euro fiecare), iar în ceea ce-i privește pe reprezentanții Ministerului Culturii, nu le cunoaște încă pretențiile, însă este posibil ca aceștia să pretindă pentru recepție tot suma de 5.000 euro.
La data de 01.04.2009, în jurul orei 1715, și s-au întâlnit din nou la restaurantul "" cu denunțătorii și, împrejurare în care le-a comunicat denunțătorilor că pentru recepția lucrărilor de construcție de la imobilul în cauză, aceștia trebuie să-i remită suma de 16.000 euro, din care suma de 5.000 euro- pentru cei doi funcționari de la Primăria Municipiului B, suma de 10.000 euro - pentru cei doi funcționari de la Ministerul Culturii, iar suma de 1.000 euro pentru el și.
Conform precizărilor făcute de și, suma de 16.000 euro urma a le fi remisă în data de 03.04.2009- dată la care urma să fie întocmit procesul verbal de recepție a lucrărilor executate la imobil.
Datorită faptului că arhitecta a refuzat să semneze procesul verbal de recepție în faza actuală a lucrărilor, recepția acestora (și pe cale de consecință și remiterea banilor), s-a amânat până la mijlocul - sfârșitul lunii mai 2009, cu toate că numiții și au insistat să se facă recepția lucrărilor (sugerând schimbarea arhitectului sau chiar efectuarea de obiecțiuni de către arhitectă în actul de recepție), aspecte ce rezultă atât din declarația numitei - dată la 09.04.2009, cât și din procesele verbale de redare rezumativă întocmite la data de 13, respectiv 14.04.2009. Astfel, la data de 03.04.2009, ora 14,00, împreună cu s-au întâlnit cu, la restaurantul "", ulterior sosind și, cu această ocazie le-a comunicat că beneficiarul lucrării, respectiv nu este de acord ca un alt arhitect să semneze procesul verbal de recepție în locul arhitectei, întrucât aceasta le-au putea provoca probleme, stabilindu-se ca recepția să fie efectuată după terminarea lucrărilor de renovare la imobil, ce vor mai 4 săptămâni, întrucât autorizația de construcție nu le-a expirat, cum în mod eronat crezuse și, în consecință, pot continua lucrările de renovare fără niciun fel de problemă.
În data de 02.04.2009, l-a apelat pe, ocazie cu care l-a informat că arhitecta a inspectat imobilul, însă aceasta nu va semna în nici un caz procesul verbal de recepție, dacă nu se mai efectuează anumite lucrări la construcție (fațadă, parte din gard etc), a afirmat că, în acest caz, arhitecta este "idioată" și că nu realizează ce înseamnă recepția unei asemenea clădiri. Acesta a ținut să precizeze și faptul că "omul de la Capitală" mai stă doar câteva zile și, apoi pleacă și să, trebuie ca în acest interval să rezolve problema.
La data de 06.04.2009, a apelat-o pe, iar în cadrul convorbirii i-a reproșat că nu s-a făcut recepția clădirii, invocând faptul că cel de la Primăria "este foarte supărat că a dat număr de înregistrare și trebuie să soluționeze cumva asta", referindu-se la închiderea poziției din registrul de evidență. În aceeași zi, a apelat-o din nou pe și a infirmat-o referitor la faptul că a discutat iar cu "oamenii de la capitală" iar aceștia au spus să facă fără aia, "că semnează el așa și peste o lună semnează aia, terminăm fără asta și fără ăia de la Culte pentru că în 3 zile acesta pleacă și nu se știe când vine".
De asemenea, din analiza proceselor verbale de transcriere a interceptărilor efectuate, rezultat că în data de 07.04.2009, i-a comunicat numitei că din partea lor a existat toată disponibilitatea și că "trebuie să facem ceva, pentru că omul nu mai poate sta mult acolo", referindu-se la funcționarul din cadrul Primăriei Municipiului B, care trebuia să facă recepția, respectiv.
În aceeași zi, a apelat-o pe i-a comunicat că se află la Primăria și a întrebat-o dacă valoarea declarată a investiției rămâne aceeași sau o să mai crească, iar în data de 08.04.2009, în cadrul altei convorbiri telefonice care a avut loc între cele două, i-a reproșat numitei că nu a răspuns la atâtea apeluri telefonice și ca urmare nu a știut ce să-i comunice celui de la capitală.
Tot din procesele verbale a rezultat că la data de 03.08.2009, s-a întâlnit cu martora la "La ", ocazie cu care a confirmat faptul că suma solicitată pentru obținerea actelor de recepție este de 16.000 euro. Din declarația numitei, din data de 5.08.2009, a rezultat că în ziua de 04.08.2009 s-au prezentat la adresa din str.- -, și -, acesta din urmă arătându-se foarte nemulțumit de faptul că nu i-a fost dată suma de bani înainte, pentru că ar fi trebuit să le-o dea funcționarilor care semnează procesul verbal de recepție. În continuare, acesta a reiterat că suma de bani solicitată este de 16.000 euro și au stabilit că, în principiu, în ziua de 05.08.2009 va avea loc întâlnirea dintre cei doi funcționari ai primăriei și denunțătorii și. Cu această ocazie, și le vor înmâna procesul verbal de recepție, semnat de toți funcționarii în cauză, iar martorii denunțători urmează să le înmâneze suma de bani.
În analiza temeiurilor de fapt ale arestării preventive, Curtea apreciază că există probe și indicii temeinice, constând în date și informații, apte să creeze convingerea că inculpatul să fi săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, astfel încât soluția instanței de fond apare ca temeinică și legală.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Conform art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală,
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din 30.09.2009 a Tribunalului București Secția I Penală (dosar nr-).
Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Dumitrița PiciarcăJudecători:Dumitrița Piciarcă, Lavinia Lefterache, Corneliu Bogdan
