Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 146/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DOSAR NR-
(146/2010)
DECIZIA PENALĂ NR. 146
Ședința publică de la 26 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Raluca Moroșanu
GREFIER - - -
*********
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 12 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurentul inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate. Consideră că nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri.
În continuare mai arată că lăsarea recurentului în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu există temerea că odată lăsat liber, acesta va influența bunul mers al judecății, urmând a se prezenta ori de câte ori va fi solicitat.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, solicită menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că în mod corect instanța de fond a menținut măsura arestării preventive având in vedere gravitatea faptei comise, modul în care a acționat inculpatul, cantitatea mare de droguri deținută - în vederea vânzării și pentru consumul propriu -, amploarea pe care a cunoscut-o acest gen de infracțiuni, precum și circumstanțele personale ale recurentului - care a comis fapta în stare de recidivă postexecutorie. Față de cele arătate mai sus, consideră că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică și solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul inculpatvând ultimul cuvânt,solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 12.01.2010, Tribunalul București - Secția a II a Penală a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, conform art.300 indice 2 și art. 160 indice b din Codul d e procedură penală, reținând în esență că există probe în sensul art.143 Cod procedură penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, fiind incident cazul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive subzistând în continuare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive.
Analizând actele dosarului și încheierea recurată, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de drept și de fapt în conformitate cu disp. art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Curtea reține astfel că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, și deținere de droguri de mare risc în vederea consumului, prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, fiecare cu aplic. art. 37 lit. b și ambele cu art. 33 lit. a din Codul penal, reținându-se în fapt că la data de 22.10.2008, a vândut numitului 5 doze ce conțineau 0,66 grame de heroină cu suma de 200 de lei și a deținut în vederea vânzării și a consumului propriu cantitatea de 7,96 grame de heroină și 66 comprimate de diazepam.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea din data de 23.10.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, reținându-se îndeplinirea condițiilor prev. de art. 143 și art. 681, respectiv cele prev. de art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală.
În ceea ce privește existența indiciilor temeinice privind săvârșirea faptelor de către inculpat, Curtea constată că acestea există, astfel cum sunt definite de disp. art. 681din Codul d e procedură penală, având în vedere probele administrate în cauză, respectiv procesele verbale de verificări și investigații, procesul verbal de percheziție, ocazie cu care s-au găsit asupra inculpatului cantitatea de 7,96 de grame de heroină și comprimatele de diazepam, procesul verbal de prindere în flagrant a inculpatului, moment în care s-a constatat că inculpatul deține suma de 200 de lei în bancnotele care au fost anterior înseriate și consemnate în proces verbal, împrejurări confirmate și de martorii asistenți prezenți la desfășurarea acestor activități.
În raport de aceste probe administrate până în acest moment în cursul urmăririi penale și al judecății, Curtea constată că există în cauză suficiente indicii care să ateste presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. Susținerea inculpatului în sensul că acuzațiile se bazează pe declarațiile unui martor care refuză să se prezinte nu pot fi reținute de C ca fiind împrejurări care schimbă situația de fapt, având în vedere că până la acest moment inculpatul nu a făcut dovada contrară, iar declarațiile acestui martor date în cursul urmăririi penale urmează a fi valorificate de instanța de fond sub aspectul valorii probante în raport de toate probele care se vor administra până la terminarea cercetării judecătorești.
Curtea constată de asemenea, că în cauză sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului fiind închisoarea mai mare de 4 ani și există suficiente probe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea gradului de pericol social, Curtea are în vedere natura infracțiunii săvârșite, cantitatea relativ mare de droguri comercializată, și avem aici în vedere nu doar cantitatea strict vândută, dar mai ales cantitatea găsită la inculpat destinată comercializării, toate aceste aspecte dovedind că inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Față de considerentele arătate, Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat, conform art. 38515lit. b Cod procedură penală și îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 12.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. și Dact. - / 03.02.2010
Ex.2
Red. G / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Corina CiobanuJudecători:Corina Ciobanu, Mariana Constantinescu, Raluca Moroșanu
