Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1463/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2344/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1463
Ședința publică de la 20 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 2: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 3: Ciobanu Corina
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE-DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 1 OCTOMBRIE 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat ce substituie pe avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat, recurentul inculpat personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat ce substituie pe avocat - cu delegație depusă la dosar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat apărătorul ales arată că înțelege să critice încheierea invocând ca temei de drept disp art.300 ind.1 alin.ultim Cod pr penală, prin care în baza art.300 ind.1 al.1 cod pr penală a constat luarea și prelungirea măsurii arestării preventive a măsurii arestării preventive, iar în baza art.300 ind.1 alin.3 Cod pr penală a constatat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii și, în consecință, a menținut-o. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, în temeiul art.300 ind.1 alin.2 Cod pr penală să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că măsura arestării preventive a fost luată și prelungită, pe durata urmării penale atingând termenul rezonabil de 180 zile, termen în care față de clientul său nu au apărut temeiuri noi înafara celor inițiale și, expunând situația de fapt, arată că cel pe care îl apără a recunoscut că a avut reprezentarea faptului că aceste sume de bani nu au provenință legală, însă nu a avut nici un profit material din activitatea infracțională desfășurată în mod concret, personal și nemijlocit, respectiv deschiderea unui cont către un coleg pe care l-a convins să o facă. Cu privire la participarea sa un grup infracțional de criminalitate organizată, arată că inculpatul nu a cunoscut decât două persoane dintre cei care desfășurau această activitate, or având în vedere că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social specific acestor infracțiuni de această natură, a prejudiciat banca, solicită a se avea in vedere durata prevenției preventive pe care a parcurs-o inculpatul, poziția procesual sinceră de care a dat dovadă, raportat la ansamblu infracțional, a se avea în vedere activitatea concretă desfășurată precum și faptul că nu a avut nici un folos material. Față de toate aceste împrejurări precum și față de împrejurarea că nu sunt îndeplinite condițiile prev de art.136 al.1 Cod pr penală, că nu există indicii că se va sustrage cercetărilor, judecății ori executării pedepsei, a se avea în vedere vârsta tânără a inculpaților, gradul de inteligență, faptul că este student, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte un real pericol pentru societate. Totodată, mai arată că elementele de probatorii de urmează a fi efectuate sunt în mare parte probe științifice ce nu pot fi influențate e inculpat
Pentru recurentul inculpat apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsuri arestării preventive, apreciind că în mod greșit instanța de fond, la momentul constatării legalități și menținerii măsurii arestării preventive, nu a constata schimbarea temeiurilor de drept și de fapt avute în vedere la luarea măsuri arestării preventive. Sub acest aspect, solicită a se avea în vedere că în încheierea recurată s-au reținut erori cu privire la temeiurile de drept al faptelor pentru care inculpații sunt trimis in judecată, a se avea în vedere că în rechizitoriu există încadrare juridică iar în încheiere o altă încadrarea juridică, instanța fondului motivându-și soluția pe acesta încadrare neschimbată, și, de asemenea, sunt erori cu privire la numărul persoanelor vătămate si cuantumul prejudiciului.
Mai arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că există temerea săvârșirii de noi infracțiuni odată puși in libertate inculpații, sub acest aspect, solicită a se avea în vedere că nu există nici un mijloc de probă care să ateste reluarea activității infracționale, inculpatul manifestându-și voința de a acoperi prejudiciul. În subsidiar, în cazul în care instanța de recurs apreciază că în baza art.139 Cod pr. penală se impune pentru asigurarea garanțiilor procesuală luarea unei măsuri preventive față de inculpat, aceasta să fie una din cele prev de art.136 lit. b sau c Cod penal, inculpați nu se vor sustrage bunei desfășurări a procesului penal.
Pentru recurenții inculpați și, apărătorul ales arată că-și însușește concluziile colegilor săi, precizând că pentru cei doi inculpați pe care îi asistă în mod greșit s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe motiv că subzistă temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Or câtă vreme inculpaților le-au fost confiscate toate materialele tehnice ce au fost folosite la săvârșirea infracțiunii, apreciază că nu mai există posibilitatea repetării faptelor, totodată, solicitând a se avea în vedere conduita procesuală prin aceea că inculpații au recunoscut faptele și au ajutat organele de urmărire penală pentru stabilirea situației de fapt iar urmărirea penală este practic încheiată față de acești întrucât actele ce urmează a fi efectuate nu impun privarea de libertate a inculpaților, a se avea în vedere vârsta fragedă a inculpaților,cu puțin peste majorat. Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere că de la luarea măsurii arestării preventive parchetul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor ce le sunt imputabile inculpaților, astfel încât nu mai subzistă temeiurile inițiale, a se avea în vedere că doi dintre inculpații ce se presupune că fac parte din gruparea infracțională sunt cercetați în stare de libertate, or pentru egalitate de tratament se impune ca si ceilalți inculpați să fi cercetați în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât sunt la primul conflict cu legea penală, au recunoscut faptele, nu au nici o posibilitate si nici intenție de a impieta procesul penal, sunt încadrați in sistemul de învățământ dar fi faptul că sunt în stare de arest de cca șase lui.
Concluzionând, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecata în stare de libertate a inculpaților.
Reprezentanta Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate.
Referitor la criticile susținute de apărători, arată că judecătorul la momentul la care analizează o propunere de arestare preventivă nu analizează încadrare juridică ci fapta, așa cum a fost săvârșită de inculpat, încadrarea juridică fiind " o haină" pe care o îmbracă fapta si o condiție pentru care instanța să fie sesizată, întrucât încadrarea juridică în cursul urmării penale cât și în cursul judecații poate fi schimbată până la rămânerea definitivă a hotărârii. În speță, arată că faptele pentru care s-a dispus arestarea inculpaților sunt aceleași și numai încadrarea juridică s-a schimbat, grupul există în continuare, inculpații au acționat în mod coordonat, s-au ajutat reciproc în săvârșirea și atingerea scopului comun, adică obținerea de bani pe căi ilicite, iar faptul că schimbat încadrarea juridică nu se poate răsfrânge asupra stării de arest preventiv, judecătorii au analizat fapta de asocierea acestor inculpați, astfel că susținerile apărătorilor cum că instanța de fond nu a analizat materialul probator la momentul la care a dispus măsura sunt nejustificate.
Cu privire la pericolul pe care-i reprezintă inculpați pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere că datele personale ce circumstanțiază pe inculpați favorabil care sunt, de fapt, în defavoarea lor întrucât inculpații și-au folosit cunoștințele în scopuri ilicite, au acționat în mod repetat din decembrie 2008 până la momentul la care au fost depistați de organele de urmărire penală, inculpații acționând zi de zi, or, în condițiile in care au un mediu de cunoștințe ridicat, în opinia sa, apreciază că aceștia ar fi trebuit să se înfrângă de la pornirile ilicite, fiind astfel dovedit că pentru inculpați respectarea valorilor si normelor de conviețuire socială nu reprezintă o prioritate sau un aspect de luat în seamă, ci a devenit o normalitatea înfrângerea autorităților justiției, pericol pentru ordinea publică ce există în continuare.
În replică apărătorul recurentului inculpat, arată că susținerile reprezentantului Ministerului Public sunt combătute prin aceea că la data de 10.04.2009 Ministerului Publica solicitat instanței luarea măsurii arestării preventive a inculpaților întrucât la sesizarea GRUP s-a depistat un grup infracțional cu ramificații in mai multe localități pe teritoriul României, care au colaborate în mod concertat la prejudicierea intereselor legitime a clienților băncii, or în timpul urmării penale s-a constat faptul că nu este vorba de un grup infracțional descris în modalitatea inițială, nu este vorba de trei grupuri infracționale ci de trei pluralități distincte care au desfășurat o anumită activitate cu relevanță penală, astfel încât susținerile apărării sunt fondate.
Recurenții inculpați, având pe rând cuvântul, arată că-și însușesc concluziile apărătorilor aleși.
CURTEA
Prin încheierea din data de 01.10.2009, Tribunalul București - Secția a II a Penală (dosar nr-) a menținut starea de arest a inculpaților, și, toți aceștia cercetați în aceeași cauză, conform art.3001Cod procedură penală, reținând în esență că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii până la acest moment si că acestea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, arătând ca nu se mai mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii dat fiind că s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost cercetați, iar în ceea ce privește pericolul social, s-a invocat de către apărători că inculpații nu prezintă un astfel de pericol care să justifice cercetarea lor în continuare în stare de arest preventiv în raport de circumstanțele personale ale acestora, gradul de instruire și educație, mediul familial.
Analizând actele dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu în conformitate cu disp. art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate.
Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea din data de 10.04.2009, împreună cu alte 3 persoane și au fost ulterior trimiși în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 1, 48 și 49 din Legea 161/2003, fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 27 alin. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal, în ceea ce îi privește pe inculpații, și,respectiv art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. 2, 48 și 49 din Legea 161/2003, fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 27 alin. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal,în ceea ce îl privește pe inculpatul reținându-se în fapt că:
Începând cu luna decembrie 2008, inculpații au inițiat și constituit un grup infracțional, în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, inculpații au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro. adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Municipiului C acționat grupul infracțional organizat compus din inculpații, -, și, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
In cadrul grupului fiecare membru avea un rol bine stabilit. Astfel, inculpatul, care a inițiat constituirea grupului, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale a transmis un număr nedeterminat de mesaje ^pam" către potențiali clienți ai băncii. Ulterior, a apelat la inculpatul -, care a creat o adresă de e-mail destinată colectării datelor furnizate de clienții Bank care au răspuns mesajelor frauduloase.
Totodată, inculpatul - mai avea sarcina de a colecta adrese de e-mail către care urma să fie transmise mesajele "spam".
In cadrul activității infracționale, inculpatul - a realizat transferurile neautorizate din conturile clienților fraudați în conturile sale sau ale unor "săgeți", având înțelegerea să împartă pe J câștigul cu inculpatul.
Inițial, inculpatul a fost racolat de inculpatul pentru a-1 ajuta să retragă banii transferați fraudulos.
Ulterior, inculpatul a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate sume de bani din conturile clienților fraudați.
De asemenea, a realizat împreună cu inculpatul - transferuri frauduloase, folosind conexiunea de internet de la domiciliu.
Relevant este faptul că în urma perchezițiilor informatice efectuate In sistemele informatice ridicate de la cei trei inculpați s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (usere, parole), ceea ce denotă că toți trei aveau acces la conturile bancare fraudate.
Inculpatul era In legătură cu inculpatul, la solicitarea căruia a racolat mai multe persoane In contul cărora au fost transferate fraudulos sume de bani, primind In schimb o cotă-parte din produsul infracțional. In acest sens sunt declarațiile inculpatului E:ne și ale învinuiților - și, precum și conținutul convorbirilor telefonice interceptate.
Pe de altă parte, în urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la acesta au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri tip "phishing". Prin urmare, inculpatul avea atât cunoștințe tehnice, cât și mijloacele necesare de a iniția astfel de activități infracționale, ne fiind doar un simplu "racolator".
Așa cum a reținut tribunalul, măsura arestării a fost luată și prelungită ulterior succesiv, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și îndeplinirea condițiilor prev. de art.136, 143, 681și 148 lit.f Cod procedură penală.
Din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale, Curtea reține că temeiurile care au determinat luarea și ulterior menținerea măsurii arestării preventive subzistă în continuare astfel încât în mod legal a apreciat tribunalul că nu se poate dispune revocarea măsurii arestării, motivând că acele temeiuri care au determinat măsura arestării nu s-au schimbat.
Curtea reține că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile (relevante fiind procesele verbale de percheziții informatice efectuate asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpați, de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice și cele privind interceptarea traficului informațional, declarațiile inculpaților și ale martorilor).
Curtea reține de altfel că în cauză nu s-a contestat existența indiciilor temeinice privind săvârșirea de către inculpați a faptelor reținute în sarcina lor.
În ceea ce privește pericolul social pentru ordinea publică, Curtea apreciază că este pe deplin dovedit, atât prin modul elaborat de săvârșire a faptelor cât și prin implicarea unui număr mare de persoane în activitatea infracțională, alese astfel încât să nu se cunoască toate acestea între ele, numărul mare de persoane prejudiciate, constituirea în rețea a inculpaților, fiecare având atribuții bine delimitate. Față de întreaga activitate, extrem de ingenioasă și complexă a inculpaților, Curtea apreciază că lipsa de antecedente penale, respectiv conduita, gradul de instruire ale inculpaților nu pot înlătura gravitatea faptelor acestora, exact de aceste circumstanțe prevalându-se inculpații la săvârșirea într-un mod elaborat a faptelor.
În ceea ce privește susținerile apărătorului inculpatului sub aspectul criticilor aduse rechizitoriului (pe de o parte față de nepronunțarea procurorului asupra măsurilor asigurătorii și pe de altă parte față de eroarea relativă la numărul de persoane vătămate), Curtea reține că acestea nu au relevanță asupra judecării recursului la încheierea pronunțată asupra menținerii măsurii preventive în acest moment procesual, în care cercetarea judecătorească nu a început și reamintește apărătorului inculpatului că aceste critici pot fi invocate în temeiul art. 300 Cod procedură penală, la momentul discutării regularității actului de sesizare al instanței.
Referitor la critica adusă încheierii recurate în sensul că instanța nu a observat schimbarea încadrării juridice a faptelor, aspect care echivalează, în opinia aceluiași apărător, cu schimbarea înseși a temeiurilor arestării, Curtea constată că interpretarea dată de acesta asupra temeiurilor arestării este eronată, ceea ce se analizează la momentul dispunerii arestării și ulterior al menținerii, nu este încadrarea juridică a faptelor, ci faptele în sine, pentru că în raport de acestea se apreciază periculozitatea socială și pericolul concret pe care îl reprezintă un inculpat, în raport de modul concret în care a acționat inculpatul, încadrarea juridică având desigur importanța sa, însă asupra altor instituții aplicabile la acest moment procesual.
Curtea reține că nu s-au relevat până în acest moment procesual nici împrejurări noi care să fundamenteze o altă măsură preventivă.
Fată de aceste considerente, Curtea apreciază că încheierea este legală și temeinică, iar recursurile inculpaților nu sunt fondate, motiv pentru care în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală le va respinge ca atare obligând inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, urmând ca în ceea ce privește recursul inculpatului să ia act de manifestarea de voință a acestuia în sensul retragerii recursului, obligându-l și pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați;; și împotriva încheierii de ședință din data de 1.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția II-a Penală, în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
escu
GREFIER,
a
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina
