Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1501/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr.9777/2/2009
2432/2009
DECIZIA PENALĂ NR.1501
Ședința publică din 26 octombrie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Damian Dolache
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Niculae
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursurilor declarate de recurenții-inculpați G, și împotriva încheieri din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat G, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu, recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător ales, cu împuternicirea avocațială nr. 36299/26.10.2009 (atașată la fila 9 dosarului cauzei), recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător ales, cu împuternicirea avocațială nr. -/2009 (atașată la fila 10 dosarului cauzei).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul-inculpat G, întrebat fiind de instanța de judecată, arată că este de acord să fie asistat juridic de apărător desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art.38513Cod de procedură penală și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul din oficiu desemnat recurentului-inculpat G, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, considerând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive i nu au apărut altele noi care sa impună privarea acestuia de libertate.
Susține că nu există la dosar suporturile care con in înregistrările audio-video și nu există probe că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică, în sensul prevăzut de art.148 lit.f Cod de procedură penală.
Solicită a se avea în vedere circumstan ele personale ale inculpatului care pledează în favoarea acestuia, precizând că nu este cunoscut cu antecedente penale i are un copil minor în între inere.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală și, pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Susține că nu există la dosar suporturile care con in înregistrările audio-video, iar probele care îl incriminează pe acest inculpat, respectiv înregistrările convorbirilor telefonice, nu conduc la concluzia că se face vinovat de fapta ce i s-a reținut în sarcină întrucât aceste convorbiri nu sunt reale și nu demonstrează că a traficat droguri.
De asemenea, apărarea susține că nici fotografiile inculpatului surprins în parc nu sunt relevante și nu conduc la vinovăția sa, precum nici declarațiile colaboratorului, care era el însuși consumator de stupefiante.
Astfel, față de probatoriul administrat în prezenta cauză, inculpatul nu se face vinovat, mai mult acesta beneficiază și de prezumția de nevinovăție conform disp. art.52Cod de procedură penală.
În concluzie, solicitând a se reține și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este recidivist și are o soție însărcinată, apărătorul solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea acestuia în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală și, pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea conform prevederilor art.145 Cod de procedură penală.
În motivarea recursului susține că la dosar nu există probe certe în sensul că inculpatul se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, mai mult din depozițiile investigatorului sub acoperire, aflate în volumul II al dosarului de urmărire penală, rezultă că acesta nu l-a recunoscut pe inculpat ca fiind vinovat de vreun trafic de droguri și nu a adus nicio contribuție la săvârșirea unei astfel de fapte penale.
Totodată, solicită a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale și avea un loc de muncă, prin care își asigura existența în mod licit.
Conchizând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar solicită a se face aplicarea prevederilor art.145 Cod de procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Consideră că aceste critici ale apărării nu sunt fondate, la dosar existând probe și suficiente indicii temeinice în sensul că inculpații se fac vinovați de infracțiunile reținute în sarcina lor prin actul de inculpare.
Precizează că au fost transmise copiile înregistrările audio-video la instanță, mai mult aceasta are posibilitatea să solicite originalul care este depus la sediul Parchetului, conform disp. art.913alin.3 Cod de procedură penală. Însă, aceste probe se coroborează cu declarațiile colaboratorilor, procesul-verbal întocmite de investigatorii sub acoperire, rapoartele de constatare tehnico - științifică, imaginile înregistrate audio-video în mediu ambiental, precum și procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice.
Apreciază astfel că inculpații prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite cele două condiții cumulative prev. de art.148 lit.f Cod de procedură penală și solicită a se avea în vedere și gravitatea faptelor, cantitatea de droguri traficată, amploarea la care s-a ajuns în cazul acestor infracțiuni și consecințele negative produse în rândul societății civile.
Recurentul - inculpat G, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art.38513alin.3 Cod de procedură penală, solicită a fi judecată în stare de libertate, precizând că se va prezenta în fața instanței de judecată ori de câte ori va fi chemat.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art.38513alin.3 Cod de procedură penală, arată că este de acord cu cele susținute de apărătorul său.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art.38513alin.3 Cod de procedură penală, arată că lasă soluția la aprecierea instanței de judecată.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din data de 14.10.2009 Tribunalul București - Secția a II-a Penală în baza art.3001alin. 1 Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpații - G, -, cu antecedente penale - condamnat cu suspendare pentru furt în 2007 și G
În baza art.3001alin. 3 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
S-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau tara formulată de inculpatul.
S-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul G.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din data de 08 10 2009 din dosarul nr. 181D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, au fost trimiși in judecata inculpații G sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.41 al.2 Cod Penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.41 al.2 Cod Penal, -, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.41 al.2 Cod Penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și G, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev de art. 2 alin 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.
În sarcina inculpatului G s-a reținut că la data de 06.05.2009 împreună cu inculpatul a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 1,03 grame de cocaină pentru suma de 600 lei; la data de 07.05.2009, împreună cu inculpatul a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,99 grame de cocaină pentru suma de 600 lei; la data de 11.05.2009, împreună cu inculpatul a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,50 grame de cocaină pentru suma de 300 lei;la data de 13.05.2009, împreună cu inculpatul a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,58 grame de cocaină pentru suma de 300 lei;la data de 19.05.2009, împreună cu inculpatul a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,42 grame de cocaină pentru suma de 300 lei;la data de 20.05.2009, împreună cu inculpatul a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,40 grame de cocaină pentru suma de 300 lei;
În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 06.05.2009 împreună cu inculpatul G zis " " a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 1,03 grame de cocaină pentru suma de 600 lei;la data de 07.05.2009, împreună cu inculpatul G zis " " a vandut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,99 grame de cocaină pentru suma de 600 lei;la data de 11.05.2009, împreună cu inculpatul G zis " " a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,50 grame de cocaină pentru suma de 300 lei; la data de 13.05.2009, împreună cu inculpatul G zis " " a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,50 grame de cocaină pentru suma de 300 lei; la data de 13.05.2009, împreună cu inculpatul G zis " "a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,58 grame de cocaină pentru suma de 300 lei; la data de 19.05.2009, împreună cu inculpatul G zis " a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,42 grame de cocaină pentru suma de 300 lei;la data de 20.05.2009, împreună cu inculpatul G zis " a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,40 grame de cocaină pentru suma de 300 lei;
În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 05.11.2008, a furnizat lui zis " " cantitatea de 84 grame de cocaină, pe care aceasta din urmă a vândut-o unui colaborator cu suma de 720 lei; la data de 07.11.2008, a vândut unui colaborator al poliției o cantitate de 1,26 grame de cocaină pentru suma de 720 lei, la data de 07.11.2008 a vândut colaboratorului încă 0, 60 grame de cocaină cu suma de 360 lei, la data de 17.12.2008, împreună cu zis "" și zis "" a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 32,57 grame de cocaină pentru suma de 2000 de euro;
În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 17.12.2008, împreuna cu zis " " și zis "" a vândut unui colaborator al poliției cantitatea de 0,50 grame de cocaină pentru suma de 2000 euro și
În sarcina inculpatului G s-a reținut că la data de 13.05.2009, a furnizat lui G zis "" cantitatea de 0,50 grame de cocaină, pe care ulterior acesta din urmă și au vândut-o unui colaborator al poliției pentru suma de 300 lei.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:
La data de 17.09.2009 s-a dispus reținerea, pe o perioadă de 24 de ore, a învinuiților - zis "", zis "", - G zis "", și G zis "".
La data de 17.09.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților - zis "", zis ", - G zis "", și G zis "" pentru faptele reținute în sarcina lor, respectiv trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 (cu aplic. art. 41 al. 2 Cp. în ceea ce privește pe inculpații - zis "", - zis "" și ).
Tribunalul a constatat că în cauză există indicii temeinice de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpații să fi săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, în sensul dispoz.art.143 proc.penală, fapt ce rezulta din procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, procese-verbale de redare a declarațiilor colaboratorilor, rapoarte de constatare tehnico-științifică, procese-verbale de interceptare a convorbirilor și imaginile înregistrate audio-video în mediul ambiental, procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate.
Instanța a reținut ca, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea cat si la prelungirea măsurii arestării preventive, este suficient sa existe indicii (si nu exclusiv probe indubitabile din care sa rezulte vinovăția inculpatului) ca inculpatul a săvârșit infracțiunea. În hotărârileBrogan Marii BritaniisiMurray Marii Britanii, Curtea a arătat ca art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei masuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea, sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscita bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea si, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.
Instanța a apreciat că la acest moment procesual exista indicii care sa suscite bănuiala că inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală, după cum rezultă din probatoriul administrat in cursul urmăririi penale. martorilor audiați, precum și înregistrările în mediu ambiental urmează a fi analizate la soluționarea fondului cauzei.
Instanța a constatat că în cauză exista motivele care impun privarea de libertate a inculpaților: pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și există probe certe ca lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin sentimentul de insecuritate pe care l-a provocat în rândul societății civile în raport de natura și gravitatea faptei săvârșite (ce aduce atingere unei dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, sănătatea publică), circumstanțele de săvârșire (inculpații au vândut/intermediat cumpărarea de droguri în mod repetat, de mai mult timp, în mod organizat, luându-și multiple măsuri de precauție în momentele stabilirii și efectuării tranzacțiilor pentru a îngreuna stabilirea legăturilor infracționale dintre persoanele implicate), circumstanțele personale (inculpații nu au o sursă licită și stabilă de venituri, au recurs la obținerea mijloacelor materiale necesare pe căi ilicite, astfel încât există riscul de a săvârși noi fapte penale pentru a-și asigura existența, inculpatul a mai fost condamnat anterior, dovedind că nu a meritat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei și că aceste avertisment nu a fost suficient pentru a determina îndreptarea sa).
Lipsa de antecedente penale ale inculpaților G, G nu justifică per se o punere în libertate a acestora în raport de gravitatea faptelor și de criteriile menționate.
Față de considerentele expuse, instanța a constatat, în conformitate cu prevederile art.3001alin. 1 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului și in conf. art.3001alin. 3) Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a acestora, iar pe cale de consecință au fost respinse cererile formulate de către inculpați
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații G, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință recurate și, pe fond, continuarea procesului penal cu persoana lor în stare de libertate.
În motivarea recursului inculpatul G arată că indiciile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă i nu au apărut altele noi care să impună privarea sa de libertate. Susține că nu există la dosar suporturile care con in înregistrările audio-video și nu există probe că prezintă pericol pentru ordinea publică, în sensul prevăzut de art.148 lit.f Cod de procedură penală.
Solicită a se avea în vedere circumstan ele sale personale care pledează în favoarea acestuia, precizând că nu este cunoscut cu antecedente penale i are un copil minor în între inere.
Recurentul-inculpat susține că nu există la dosar suporturile care con in înregistrările audio-video, iar probele care îl incriminează, respectiv înregistrările convorbirilor telefonice, nu conduc la concluzia că se face vinovat de fapta ce i s-a reținut în sarcină întrucât aceste convorbiri nu sunt reale și nu demonstrează că a traficat droguri.
De asemenea, arată că nici fotografiile inculpatului surprins în parc nu sunt relevante și nu conduc la vinovăția sa, precum nici declarațiile colaboratorului, care era el însuși consumator de stupefiante, astfel că beneficiază de prezumția de nevinovăție conform disp. art.52Cod de procedură penală. Invocă în favoarea sa circumstanțele personale, respectiv lipsa antecedentelor penale și faptul că soția sa este însărcinată.
În motivarea recursului inculpatul susține că la dosar nu există probe certe în sensul s-ar face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, din depozițiile investigatorului sub acoperire, aflate în volumul II al dosarului de urmărire penală, rezultă că acesta nu l-a recunoscut pe inculpat ca fiind vinovat de vreun trafic de droguri și nu a adus nicio contribuție la săvârșirea unei astfel de fapte penale.
Invocă în favoarea sa și circumstanțele personale-lipsa antecedentelor penale și faptul că avea un loc de muncă, prin care își asigura existența în mod licit.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursurile sunt nefondate.
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive dispusă față de inculpații G, și, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată (trafic de droguri de mare risc în modalitatea vânzării) - declarațiile colaboratorilor sub acoperire, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și imaginile audio-video în mediu ambiental, rapoartele de constatare tehnico-științifică ce atestă natura drogurilor, procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, declarațiile coinculpaților și depozițiile inculpaților (cei care nu s-au prevalat de dreptul la tăcere), din care rezultă împrejurarea că în perioada noiembrie 2008 - mai 2009 fie singuri, fie împreună cu alți inculpați împreună au vândut diferite cantități de cocaină în schimbul unor sume de bani).
De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de gravitatea deosebită a faptelor, de modalitatea concretă și împrejurările în care au fost comise, de caracterul repetat și organizat al acestora (numai în privința inculpatului ), aspecte care trezesc un sentiment de insecuritate în rândul societății prin eventuala lăsare în libertate a acestuia.
Cât privește lipsa suporturilor optice de stocare a înregistrărilor, invocată în motivarea recursului, Curtea apreciază că verificarea veridicității acestei susțineri rămâne în sarcina primei instanțe, cu prilejul efectuării cercetării judecătorești și administrării probatoriului în cauză, la acest moment fiind o simplă susținere nedovedită.
Drept urmare, apreciind că se impune menținerea în continuare a stării de arest a recurenților-inculpați G, și, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc. pen. va espinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații G, si.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga recurenții inculpați la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G, si împotriva încheierii de ședință din 14.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții - inculpați si la câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul G la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariu avocat oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red. -
Dact./
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Damian DolacheJudecători:Damian Dolache, Carmen Veronica Găină, Niculae
