Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1582/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂN I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2463/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.1582/

Ședința publică de la 29 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă

JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea

JUDECĂTOR 3: Adriana Elena

GREFIER - -

* * * * *

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpatele ȘI FINANȚA împotriva încheierii de ședință din data de 09.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentele-inculpat și, personal, în stare de arest preventiv, asistate de avocat din oficiu, în baza delegației de substituire.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Recurenta-inculpat, la întrebarea Curții în sensul dacă mai are ceva de declarat, aceasta arată că solicită judecarea în stare de libertate, întrucât a recunoscut fapta.

Recurenta-inculpat la întrebarea Curții în sensul dacă mai are ceva de declarat, aceasta arată că solicită judecarea în stare de libertate, întrucât a recunoscut fapta.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul recurentelor-inculpat și având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpate împotriva încheierii pronunțată de tribunal, casarea hotărârii recurate, considerând că acestea pot fi cercetate in stare de libertate întrucât se află de mai mult de un an in arest preventiv, ducând astfel la încălcarea dispozițiilor art. 5 paragraf 3 din CEDO.

Solicită să se aibă in vedere că inculpatele și-au recunoscut fapta și nu se impune menținerea in continuarea a stării de arest preventiv. Mai arată că acestea se vor prezenta la toate termenele de judecată la care vor fi chemate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate, considerând că și la acest moment este justificată temerea că, lăsate in libertate, inculpatele și-ar continua activitatea infracțională periclitând in mod grav ordinea socială, deoarece faptele deduse judecății au fost săvârșite după ce, față de inculpate, s-a pronunțat o sentință penală prin care s-a constatat vinovăția in săvârșirea unor infracțiuni similare, pronunțându-se măsuri educative, respectiv pedeapsă fără executare intr-un penitenciar, iar acestea au demonstrat că și-au reluat activitatea infracțională

Consideră că lăsarea inculpatelor in libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Recurenta-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea in stare de libertate și arată că se va prezenta in instanță ori de câte ori va fi citată.

Recurenta-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea in stare de libertate.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față.

Prin încheierea de ședință din 9.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția a II a penală, s-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatelor FINANȚA și.

Potrivit art.3001alin. 3 Cod procedură penală raportat la art.160balin.3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatelor.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și a apreciat că temeiurile legale care a determinat arestarea preventivă inițială continuă să existe și impun în continuare privarea de libertate.

Instanța de fond a constatat că din întregul ansamblu probator administrat în cauză rezultă indicii temeinice care duc la presupunerea rezonabilă că inculpatele au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetate, iar, lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, apreciat în raport de natura și gravitatea faptei presupus a fi comisă de către inculpate, de modalitatea concretă de săvârșire a acesteia, precum și urmarea produsă, dar și de circumstanțele personale ale inculpatelor.

Împotriva hotărârii au declarat recurs inculpatele, solicitând punerea în libertate, invocând în principal aspecte de circumstanțiere personală.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile sunt nefondate și le va respinge ca atare pentru următoarele considerente:

instanței de fond și instanța de control judiciar apreciază incidența și la acest moment a condițiilor cumulative prevăzute de art.143 și, respectiv art.148 lit. f Cod procedură penală.

Astfel, pe de-o parte există probe și indicii temeinice că inculpatele au vândut droguri, iar în cazul inculpatei, aceasta a și deținut în vederea consumului heroină. relevante fiind în acest sens: procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire, procese-verbale de vizionare, rapoarte de constatare tehnico-științifică, declarații martori, proces-verbal de depistare a inculpatei etc.

Curtea apreciază, pe de altă parte, că și condiția referitoare la împrejurarea că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică este întrunită în cauză, câtă vreme pericolul este concretizat în specificul infracțiunii, modalitățile și mijloacele de săvârșire, dar și în datele personale ale inculpatelor, sancționare anterioară a acestora pentru același gen de infracțiuni indicând persistență infracțională și justificând concluzia că în cazul de față se impune o ripostă mai fermă din partea autorităților.

În sfârșit, Curtea constată că măsura preventivă a arestării se impune a fi menținută și prin raportare la exigențele art. 5 paragraful 3 din CEDO, câtă vreme se argumentează prin motive pertinente și suficiente aoj ustifica și nu contravine dispozițiilor legale în materie.

Existența și suficiența acestor motive, Curtea le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportare la prevederile art.136 Cod procedură penală, știut fiind că o măsură preventivă nu mai poate fi considerată legitimă atunci când nu se inveterează a fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal sau pentru a preîntâmpina sustragerea inculpatelor de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei.

Având în vedere aceste aspecte,în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală,cu referire la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpatele și împotriva încheierii de ședință din 9.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția a II a penală.

Obligă recurentele la câte 200 cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de câte 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./30.10.2009

Președinte:Iuliana Ciolcă
Judecători:Iuliana Ciolcă, Dumitru Mirancea, Adriana Elena

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1582/2009. Curtea de Apel Bucuresti