Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1655/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (2492/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1655/
Ședința publică de la 10 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - T - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursurilor declarate de inculpații, împotriva încheierii de ședință din 22 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpații, în stare de arest asistați de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/20.10.2009 și -/3.11.2009, recurentul inculpat în stare de arest asistat de avocat ales împuternicire avocațială nr.77952/10.11.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de susținerile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurenților inculpați, având cuvântul, arată că recursul vizează încheierea de ședință din 22 octombrie 2009, prin care s-a menținut măsura arestării preventive vis a vis de inculpați.
Solicită a se avea în vedere că inculpații se află de o lungă perioadă de timp în arest, respectiv 1 an și 2 luni și consideră că în acest moment procesual nu se mai impune menținerea măsurii preventive față de aceștia.
Menționează că la acest moment temeiurile inițiale avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu mai impun privarea de libertate a acestora.
Arată că inculpații aflați în stare de libertate nu mai au cum influența buna desfășurare a procesului penal.
Precizează că trebuie a fi avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, astfel inculpata, a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret al faptelor comise, are familie, copii minori și un domiciliu stabil.
În ceea ce o privește pe inculpata menționează că și aceasta are 2 copii minori și suferă de numeroase afecțiuni care nu post fi tratate în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că recursul vizează încheierea de ședință din 22.10.2009 prin care s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Menționează că încă de la momentul luării măsurii arestării preventive temeiurile ce au fost avute în vedere nu au evidențiat pe deplin vinovăția inculpatului.
Arată că în momentul în care inculpatul a fost oprit în trafic în mașina sa s-a găsit o sumă de bani care s-a presupus că provine din traficul de droguri în care acesta era implicat împreună cu alți doi coinculpați și cu care inculpatul ar fi trebuit să cumpere o cantitate de droguri, ulterior s-a arătat că inculpatul ar fi trebuit să vândă drogurile. În realitatea dintr-o înregistrarea efectuată de procurorul de caz, a unei convorbiri efectuată de una din coinculpate rezultă că, suma care ar fi trebuit să provină de la pentru inculpatul, se afla ascunsă într-un alt loc.
Apreciază că încă de la început nu s-a făcut dovada că inculpatul a făcut partea dintr-un grup infracțional ce se ocupa cu traficul de droguri și mai mult cercetarea judecătorească nu a reușit să facă dovada pe deplin, a faptului că inculpatul este vinovat de infracțiunile ce i se rețin în sarcină.
Mai mult consideră că nu există temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest vis a vis de inculpatul.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond din perspectiva art.160/b alin.2 Cod procedură penală, a se aprecia că se impune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind neîntemeiate.
Apreciază că încheierea de ședință din 22 octombrie 2009 este legală și temeinică, iar din ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive s-au schimbat.
Consideră că și în acest moment procesual lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă un real pericol pentru ordinea publică
Menționează că instanța a apreciat în mod corect că vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită, activitatea infracțională precum și implicarea inculpaților în traficul de droguri de mare risc fiind dovedită.
Precizează că în situația în care inculpații vor fi pușii în libertate există temerea că aceștia își vor relua activitatea infracțională.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază susținerilor avocatului său. Solicită a fi cercetată în stare de libertate dat fiind că are un copil de 1 an și 5 luni.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetată în stare de libertate, menționează că suferă de mai multe boli iar starea sănătății i s-a agravat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază susținerilor avocatului său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se află de 1 an și 2 luni în arest, are un copil care la data arestării sale avea numai 3 luni. Menționează că nu sunt probe de vinovăție împotriva sa.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-, în baza art.3002Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților, și. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că luarea măsurii preventive față de inculpați este legală și temeinică și că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
A reținut că inculpații sunt cercetați pentru: infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuat, prev.de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.14 lit.d din aceeași lege, art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea că în perioada iulie-septembrie 2008 desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină; în activitatea infracțională inculpata a folosit o persoană de sex feminin, în vârstă de aproximativ 8-9 ani, cunoscută sub numele de ""; trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev.de art.2 alin.1 și 2 din legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada august-octombrie 2008 desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină. De asemenea, în data de 3.10.2008 acesta a fost prins de organele de urmărire penală după ce a încasat suma de aproximativ 12.500 euro de la inculpații zis "" și zis ", cu care urma să cumpere aproximativ 0,5- 1 kg de heroină de la o persoană neidentificată până în prezent, cantitatea de droguri pe care urma să o predea inculpaților mai susmenționați;, infracțiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev.de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.14 lit.d din aceeași lege, art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea că în perioada iulie-septembrie 2008 desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină; în activitatea infracțională inculpata a folosit o persoană de sex feminin, în vârstă de aproximativ 8-9 ani, cunoscută sub numele de "" și, infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev.de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, reținându-se în sarcina acesteia că în perioada iulie-septembrie 2008 desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină. În baza aceleiași rezoluții infracționale în data de 9.07.2008 împreună cu învinuitul a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,55 grame heroină cu suma de 200 lei.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și dispunerea continuării cercetării judecătorești cu aceștia în stare de libertate.
Examinând încheierea recuratăprin raportare la motivele invocate de către apărătorii inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002alin.3 din Codul d e procedură penală, iar menținerea duratei arestării preventive a inculpaților se impune, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acestora.
În mod corect instanța constatat că din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, și trafic de droguri de mare risc în formă continuată, constând în aceea că aceștia au desfășurat activități ilicite de comercializare de droguri de mare risc, respectiv heroină.
Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunile presupus comise de inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora, amploarea pe care a cunoscut-o acest fenomen, impactul negativ în rândul societății civile, impact ce creează un sentiment de nesiguranță și incertitudine, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, existând temerea că odată puși în libertate ar putea comite și alte fapte similare.
Totodată Curtea constată că măsura arestării preventive nu a depășit o durată rezonabilă, având în vedere natura infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, numărul acestora, precum, și probele ce trebuie administrate.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpați, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursul declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă recurenții la plata a câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului oficiu, câte 100 lei pentru inculpații, și, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex,
08 Ianuarie 2010
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru
