Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1762/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 11606/2/2009
2858/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1762
Ședința publică din 17 decembrie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 2: Damian Dolache
JUDECĂTOR 3: Găgescu Risantea
GREFIER - ---
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate recurenții-inculpați - și G împotriva încheierii din data de 8.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat -, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu și recurentul-inculpat G aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul desemnat din oficiu recurentului-inculpat -, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea mandatului de arestare preventivă în temeiul disp. art. 3002rap. la art. 160 Cod de procedură penală întrucât nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului.
Sus ț ine că nu sunt împlinite cele două condi ii cumulative prev. de art. 148 lit. f Cod de procedură penală, din probele administrate nerezultând date că inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Solicită a se avea în vedere ș i circumstan ele personale ale inculpatului, respectiv faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, are un copil minor în între ț inere, mai mult precizează că trei păr ți vătămate ș i-au retras plângerile, sus ț inând în acela ș i timp că inculpatul nu a avut cunoștin ă de faptul că autoturismele sunt furate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu păsări localitatea.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat Ș G, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii instan ței de fond ș i punerea de îndată în libertate a inculpatului, sus ț inând că nu există temeiuri noi care să justifice men ținerea acestuia în stare de arest.
Consideră că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în sensul prevăzut de art. 148 lit. f Cod de procedură penală, inculpatul colaborând cu organele de cercetare penală, ajutând în desfă urarea anchetei, prin declara iile sale sincere, atitudinea acestuia fiind constantă pe întregul parcurs al procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpa ților.
În opinia reprezentantului Parchetului, lăsarea în libertate a inculpa ților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura ș i gravitatea infrac ț iunilor re ținute în sarcina acestora, urmările produse, modalitatea de comitere, precizând că inculpatul s-a folosit de o identitate falsă ș i a avut cuno ș tin ț ă de faptul că autoturismele sunt furate, combătând sus ținerile apărării în acest sens.
De asemenea, sus ține că pentru inculpatul ș, principala sursă de venit provenea comiterea acestor infrac ț inui, la perchezi ția domiciliară a acestuia găsindu-se certificate de înmatriculare a unor autoturisme și alte probe incriminatoare.
Consideră că, dacă inculpa ț ii nu ar fi fost depista ț i de organele de poli ț ie, ar fi continuat să comită aceste fapte penale, persistând în vânzarea autoturismelor furate la un pre ț mai mic decât cel al pie ței, astfel că prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat Ș G, având cuvântul în replică, combate sus ț inerile reprezentantului Parchetului referitor la sursa de venit a inculpatului, precizând că acesta a avut loc de munca, iar pre ț ul autoturismului rea unul serios, la nivelul pie ței.
Recurentul - inculpat -, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3 Cod de procedură penală, arată că a intermediat vânzarea autoturismelor, fără a avea cuno ș tin ț a de provenien ț a acestora, iar documentele au fost emise de autorită ț ile competente. arată că el cuno ștea doar o parte dintre proprietarii autoturismelor.
Recurentul - inculpat Ș G, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3 Cod de procedură penală, precizează că a intermediat numai vânzarea de ma ș ini, iar actele de vânzarea au fost legale. Sus ține că a colaborat cu organele de cercetare penală și nu s-a sustras anchetei ș i se consideră nevinovat, arătând că lasă solu ț ia la aprecierea instan ței de judecată.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din 8.12. 2009 Tribunalul București Secția I-a Penală(dosar nr-)în baza art.3001alin.3 Cod procedură penală,a menținut starea de arest preventiv a inculpaților - și HG.
S-a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive,există indicii temeinice în sensul comiterii de către inculpați a infracțiunii,pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare,iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică,care rezultă din modul concret de comitere a faptei,rezonanța socială a acesteia,proliferarea acestui fenomen și poziția procesuală a inculpaților. Măsura de impune și pentru împiedicarea sustragerii inculpaților cum și pentru o bună desfășurare a procesului penal.
S-a reținut că prin rechizitoriul nr.1845/P/2009 din 04.12.2009 emis de Parchetul de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, inculpații au fost trimiși in judecata sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă calificată prev.de art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că în perioada octombrie 2007- decembrie 2008, persoane neidentificate au sustras,indus în eroare cetățeni străini ori au abuzat de încrederea unor persoane juridice specializate în servicii de rent-a-car din Spania,Franța,Italia și Elveția,intrând pe nedrept în posesia unui număr de aproximativ 200 de autoturisme care s-au găsit apoi pe teritoriul României înmatriculate sub numele autohtone și având serii de șasiu modificate.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și HG criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie privind greșita aplicare a legii susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive,iar lăsarea în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea,examinând potrivit disp.art.385/6 Cod procedură penală recursul declarat de către inculpați,constată că acesta nu este întemeiat.
Din examinarea probelor administrate până în această etapă a procesului penal se constată că în cauză există suficiente indicii temeinice în sensul art.681Cod procedură penală rap.la art.143 alin.1 Cod procedură penală că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată existând dovezi care configurează participarea inculpaților la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor:declarațiile părților vătămate,declarațiile inculpaților,declarațiile martorilor audiați în cursul cercetării și urmăririi penale,procesele verbale de recunoaștere după plane foto a inculpatului de către părțile vătămate;procesele verbale de percheziție domiciliară efectuate la locuința inculpatului și a martorului;procesele verbale de cercetare la fața locului,procesele verbale de redare a înregistrărilor telefonice și audio-video efectuate în mediul ambiental,celelalte înscrisuri și acte procesuale efectuate în cauză.
Natura infracțiunii,pericolul social ridicat pe care-l prezintă această infracțiune, sunt elemente care evidențiază îndoieli că lăsați în libertate inculpații nu ar încerca refacerea conexiunilor unei activități infracționale de același gen, așa încât este justificată menținerea în continuare a arestării preventive a acestora fiind asigurată,astfel și o bună desfășurare a procesului penal.
Așa fiind,cum din oficiu nu se constată motive de nelegalitate a încheierii urmează a respinge ca nefondat recursul inculpaților potrivit disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Urmează a se face aplic.art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge,ca nefondate,recursurile declarate de inculpații - și G împotriva încheierii de ședință din 8.12.2009,pronunțată de Tribunalul București Secția I-a penală,în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților,iar pe recurentul inculpat G la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
GREFIER
Red.BV/Dact.IE/2x./7.01.2009
1
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Damian Dolache, Găgescu Risantea
