Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1784/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2721/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1784
Ședința publică de la 7 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
GREFIER - - -
*********
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpați și împotriva încheierii de ședință din 12 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții inculpați și, ambii în stare de arest și asistați din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor, recurenții inculpați fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurenților inculpațiavând cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul București și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpaților în stare de libertate. Consideră că nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri.
În continuare, mai arată că inculpații au avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând comiterea faptelor reținute în sarcina lor, sunt tineri și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. Mai arată că în timpul scurs de la momentul luării măsurii arestării preventive pericolul concret existent la acel moment s-a diminuat și s-a atenuat starea de temere indusă în societate la momentul când cei doi inculpați au fost reținuți.
Față de cele arătate mai sus, apreciază că cercetarea judecătorească se poate desfășura în bune condiții cu recurenții în stare de libertate.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că nu a intervenit nicio împrejurare care să ducă la concluzia că temeiurile care au determinat arestarea fie au încetat, fie s-au schimbat.
În ceea ce privește atitudinea sinceră a celor doi, urmează a fi avută în vedere la individualizarea pedepselor.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului din oficiu.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, regretă fapta comisă, arată că se droghează de 3 ani și are un copil minor în întreținere.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 12.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a penală în dosarul nr-, în baza art.300/2 Cod procedură penală raportat la art.160/b alin.3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților, și.
În baza art.139 alin.1 Cod procedură penală s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea art. 149 Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 68 ind. l Cod procedură penală cu referire la art. 143 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală, motiv pentru care, s-a constatat legalitatea și temeinicia acesteia.
Tribunalul a reținut că din datele existente în cauză sunt suficiente indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșii faptele prevăzute de legea penală pentru care sunt cercetați, relevante sub acest aspect fiind - procesul-verbal de sesizare din oficiu, procese-verbale de verificări și investigații, procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorul cu nume de cod " ", procesele-verbale de redare a declarațiilor colaboratorilor cu nume de cod " " și " ", procese-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de colaboratori cu inculpații, --urile ce conțin înregistrarea convorbirilor directe și a convorbirilor telefonice, rapoarte de constatare tehnico-științifică, dovezi de predare la camera de corpuri delicte, procese-verbale de percheziții domiciliare, procese-verbale de recunoaștere de pe planșe foto, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților.
Deasemenea, este neîndoielnică îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. l și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și pedepsite cu închisoare de la 10 ani la 20 ani.
Cât privește condiția referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, s-a constatat că și aceasta este îndeplinită. Astfel, s-a constatat ca inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor (10 -20 ani închisoare), ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei. Inculpata se află în stare de recidivă postcondamnatorie, infracțiunea ce formează obiectul dosarului a fost săvârșită în perioada liberării condiționate, la data prinderii în flagrant nu era angajată în muncă, neavând sursă licită de venituri. Inculpatul la data prinderii în flagrant nu era angajat în muncă, neavând sursă licită de venituri. Inculpatul la data prinderii în flagrant nu era angajat în muncă neavând sursă licită de venituri. Inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie, iar la data prinderii în flagrant nu era angajat în muncă, neavând sursă licită de venituri. Inculpata la data prinderii în flagrant nu era angajată în muncă, neavând sursă licită de venituri. Inculpatul a comis fapta în stare de recidivă poscondamnatorie, iar infracțiunea ce formează obiectul prezentului dosar a fost săvârșită în perioada liberării condiționate; inculpatul la data prinderii în flagrant nu era angajat în muncă, neavând sursă licită de venituri. Inculpatul este cunoscut cu antecedente penale iar la data prinderii în flagrant nu era angajat în muncă, neavând sursă licită de venituri. Inculpata la data prinderii în flagrant nu era angajată în muncă, neavând sursă licită de venituri. Inculpatul la data prinderii în flagrant nu era angajat în muncă, neavând sursă licită de venituri.
Avându-se în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora, gradul concret de pericol social precum și circumstanțele reale ale săvârșirii acestora, Tribunalul a apreciat că sunt incidente și în continuare dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală pericolul social concret fiind evident în contextul mai sus reținut și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal în scopul administrării tuturor probelor pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea aflării adevărului.
Toate aceste împrejurări justifică susținerea că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin prisma celor mai sus arătate, s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 al. l Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art.139 alin. l Cod procedură penală măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Analizând actele și lucrările dosarului și față de cele expuse mai sus și față de stadiul cercetării judecătorești, tribunalul a apreciat că cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul nu se justifică, urmând aor espinge ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, și pentru buna desfășurare a procesului penal, motiv pentru care în conformitate cu dispozițiile art. 300/2 Cod de procedură penală raportat la art. 160 alin.3 cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a acestora.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și solicitând revocarea măsurii arestării preventive și judecarea acestora în stare de libertate, motivat de faptul că, nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri.
Astfel, inculpații au avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând comiterea faptelor reținute în sarcina lor, sunt tineri și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar în timpul scurs de la momentul luării măsurii arestării preventive pericolul concret existent la acel moment s-a diminuat și s-a atenuat, starea de temere indusă în societate la momentul când cei doi inculpați au fost reținuți.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursurile ca nefondate, în considerare următoarelor argumente:
În cauză, există indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent, respectiv, procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesele-verbale de verificări și investigații, procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorul cu nume de cod " ", procesele-verbale de redare a declarațiilor colaboratorilor cu nume de cod " " și " ", procesele-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de colaboratori cu inculpații, --urile ce conțin înregistrarea convorbirilor directe și a convorbirilor telefonice, rapoartele de constatare tehnico-științifică, dovezile de predare la camera de corpuri delicte, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, procesele-verbale de recunoaștere de pe planșe foto, declarațiile inculpaților și ale martorilor audiați în cauză.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, dar și persoana și conduita inculpaților, reținând, în acest sens, împrejurarea că, la data prinderii acestora în flagrant, recurenții nu erau angajați în muncă, neavând nicio sursă licită de a-și câștiga existența.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpaților, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurenții inculpați vor fi obligați, în mod egal, la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 12 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent-inculpat la câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocat oficiu, în cuantum de câte 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
scu
Proces-verbal
Pentru judecător, aflat în concediu fără
Plată, semnează, PREȘEDINTE COMPLET,
GREFIER,
proces-verbal
pentru grefier - aflată în concediu fără plată,
semnează, GREFIER SEF,
Red. /07.12.2009
Dact. EA 2 ex./18.12.2009
-TD
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Simona Cîrnaru, Nicoleta Grigorescu
