Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 19/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 19/
Ședința publică din 11 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mirela Sorina Popescu vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații (fiul lui G și, născut la data de 17.09.1988), (fiul lui - și, născut la data de 26.12.19869, (fiul lui și, născut la data de 16.01.1984), (fiul lui și, născut la data de 25.02.1986), G (fiul lui și, născut la data de 15.09.1979) și (fiul lui și, născut la data de 01.12.1974), aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 07.01.2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alinl.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții inculpați, G, în stare de arest și asistați de avocat din oficiu, în baza delegației nr. 145/2010, emisă de Baroul Argeș, recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar și recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor recurenților inculpați să ia legătura cu aceștia în vederea pregătirii apărării.
Recurenții inculpați, G și arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorii recurenților inculpați și reprezentantul parchetului, precizează pe rând că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Apărătorul recurenților inculpați, G și, solicită admiterea recursurilor, revocarea măsurii arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile pentru care a fost luată această măsură. Apreciază că inculpații nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică sau pentru desfășurarea anchetei. În subsidiar solicită cercetarea inculpaților în stare de libertate cu impunerea anumitor obligații. Având în vedere lipsa pericolului social, apreciază că cercetarea inculpaților se poate desfășura cu aceștia în stare de libertate.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și revocarea măsurii arestării preventive. În preambulul încheierii recurate, instanța susține că deși s-a început ședința de judecată după 30 min. de la momentul la care s-a fixat termenul, apărătorul ales al inculpatului nu a fost prezent. Susține că la ora 13,05 încunoștiințat instanța că este în imposibilitate de prezentare și că a desemnat prin substituire un alt coleg - avocat, care a întârziat și acesta. A încunoștiințat și de această situație, însă instanța a nesocotit cererea, cu toate că și inculpatul a arătat că nu este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu, întrucât are apărător ales.
Apreciază că este o totală nesocotire a dreptului la apărare a inculpatului de a se judeca o astfel de cauză cu apărător din oficiu. Consideră că hotărârea recurată a fost luată cu încălcarea gravă a dreptului la apărare și apreciază că este lovită de nulitate absolută. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, constatarea nulității absolute și trimiterea cauzei la tribunal pentru rejudecarea menținerii stării de arest cu respectarea dreptului la apărare.
În situația în care se va trece peste acest prim motiv de recurs, solicită casarea hotărârii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate, deoarece hotărârea tribunalului este nemotivată. Deși instanța de fond a depus demersuri să atașeze la dosar toate hotărârile anterioare pronunțate cu privire la arestare, deși din practica rezultă că s-au pus concluzii ample în apărare, instanța a motivat fără să facă referire punctual la nici una din chestiunile ce au fost discutate în apărare și a arătat că se impune păstrarea în stare de arest datorită multitudinii faptei și gravității acesteia.
Instanța se mulțumește să arate că este vorba de un dosar în care s-au săvârșit multe acte materiale și că inculpatul este în stare de recidivă fără a arăta din ce rezultă această stare de recidivă. Este prima dată când organul de urmărire penală a constatat că inculpatul este în stare de recidivă. Apreciază că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
Dacă se va trece și peste acest motiv solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și judecarea inculpatului în stare de libertate, deoarece starea de arest preventiv nu se mai impune. Fiind vorba de art.3001Cod procedură penală, nu se mai poate discuta de probe sau indicii. Măsura arestului preventiv a fost prelungită pentru a se efectua actele de urmărire penală, însă urmărirea penală s-a terminat, iar inculpatul a fost trimis în judecată. Apreciază că măsura arestării preventive nu se mai impune, întrucât aceasta se transformă într-o executare anticipată a unei pedepse cu închisoarea. Face referire la hotărârea nr.316/2007 a ÎCCJ în care se discută despre liberarea provizorie sub control judiciar și că această măsură nu poate fi păstrată doar în considerarea celor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive la gravitatea faptei.
De asemenea, face referire la practica CEDO - dacă la momentul luării măsurii arestării preventive rezonanța socială a faptei ar fi putut justifica privarea de libertate, în timp aceasta nu mai este suficientă și trebuie să apară chestiuni noi care să justifice în continuare privarea de libertate. Susține că în cauza de față nu au apărut chestiuni noi de la momentul luării măsurii arestării preventive a inculpatului. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și judecarea inculpatului în stare de libertate. Apreciază că măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu măsura de a nu părăsi localitatea de domiciliu, având în vedere că inculpatul are familie, este ajutat de aceasta și nu există nici un motiv care să conducă la concluzia că lăsat în libertate nu s-ar prezenta la instanță.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal. În ceea ce privește pe inculpatul, apreciază că hotărârea atacată este nemotivată, pentru că se face vorbire doar de inculpații și, iar despre ceilalți inculpați nu se face nici un fel de vorbire.
Achiesează la ideea că, în condițiile în care această măsură s-a luat în baza art. 148 lit.f Cod procedură penală, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie raportat la fiecare inculpat în parte și face referire la practica CEDO-care a statuat că trebuie analizată în concret persoana inculpatului și nu fapta sub aspectul pericolului rezultat din gravitatea sau din natura sa.
Inculpatul desfășura o activitate legală și producea un venit pentru familia sa. Are un copil minor, iar acest copil a presupus încheierea unei căsătorii pe data de 10 octombrie, iar pe data de 11 octombrie, dimineața, a fost arestat. Din această cauză familia este pe cale de a se destrăma.
Arată că inculpatul s-a aflat în mai multe locații cu unii dintre inculpați, deoarece erau prieteni, dar nu este nici o dovadă că a deținut vreun aparat de multiplicat, că a falsificat vreun card sau că a sustras bani, iar acesta s-a aflat în fața camerelor de luat vederi numai pentru că era cu acești inculpați.
De asemenea, face referire la practica CEDO- în care Curtea de la Strasbourg statuează că autoritățile naționale ar trebui să analizeze și posibilitatea unor alte măsuri preventive și de la caz la caz trebuie analizate în funcție de persoana inculpatului pertinența unor astfel de măsuri, adică a celor privative de libertate sau a celor care permit un control judiciar efectiv. Apreciază că nu există pericol concret pentru ordinea publică și nu se mai impune menținerea arestării preventive. Solicită înlocuirea acestei măsuri cu aceea de a nu părăsi localitatea, cu toate măsurile de supraveghere respective.
Apărătorul recurentului inculpat arată că potrivit art. 171 alin.4 Cod procedură penală asistența juridică este obligatorie. Numai dacă învinuitul nu are apărător ales, se procedează la desemnarea unui apărător din oficiu. Tribunalul a avut cunoștință că inculpatul și-a angajat apărător ales, deoarece a fost înștiințat cu 2 zile înainte de termen. Dacă se constată că apărătorul ales nu se prezintă în mod nejustificat și nu-și asigură substituirea potrivit art. 171 alin.5 se procedează la desemnarea unui apărător din oficiu și se acordă acestuia timpul necesar pregătirii apărării. Apreciază că apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat i s-a acordat un timp foarte scurt.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpați și menținerea încheierii tribunalului, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin. Instanța de fond s-a raportat la art. 148 lit.f Cod procedură penală care arată că închisoarea pentru faptele săvârșite de inculpați prevăd pedeapsa închisorii mai M de 4 ani. Este îndeplinită și cea de a doua condiție: lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă pericol public. Aceasta rezultă din multitudinea actelor materiale, din gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor săvârșite și din prejudiciul produs.
Susține că inculpatul este condamnat definitiv pentru același gen de infracțiuni. Referitor la nerespectarea dreptului la apărare, atâta vreme cât dl. avocat avea angajament și nu s-a prezentat, instanța de fond în mod legal a asigurat inculpatului avocat din oficiu, iar dacă acesta nu a solicitat termen pentru studierea dosarului, nu înseamnă că este vorba de un motiv de casare.
Cu privire la faptul că hotărârea este nemotivată deoarece nu consemnează integral apărările care s-au făcut la fondul cauzei, susține că judecătorul este obligat să surprindă aspectele esențiale ale apărării ca să-și motiveze hotărârea, ceea ce instanța de fond a făcut-
Cu privire la inculpatul particularitățile prezentate cu privire la persoana sa de către apărător, consideră că urmează să fie avute în circumstanțiere în momentul în care se va face individualizarea pedepsei de către instanța de fond.
Apărătorul recurentului inculpat arată că nu a lipsit nejustificat, deoarece a încunoștiințat instanța că nu se poate prezenta și că întârzie.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt arată că este de acord cu concluziile apărătorului și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt arată că este de acord cu concluziile apărătorului și apreciază că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. La tribunal a discutat cu apărătorul desemnat din oficiu pe care l-a întrebat dacă a studiat dosarul, pentru că nu a avut timp suficient. Solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, recunoaște că a fost în mai multe locații cu amici de-ai lui, dar nu a săvârșit nici o faptă penală. Arată că este arestat de 4 luni de zile, are un copil de 6 luni și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, arată că a mai fost arestat și pus în libertate și nu s-a sustras. Solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt arată că are 2 copii minori și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea din 7 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, n temeiul dispozițiilor art. 3001Cod pr.penală, rap. la art.160 Cod pr.penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații:
-, născut la data de 17.09.1988 în municipiul C, fiul lui G și, CNP- -, domiciliat în C,-, județul, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași;
-, (fiul lui - și, născut la 26.12.1986 în C, domiciliat în C, str. -. -, nr.68, -. C,.52, aflat în Penitenciarul Colibași;, fiul lui și, născut la data de 16.01.1984 în M, cu același domiciliu, str. - -, -,.A,.19, județul C, CNP -;
-, fiul lui și, născut la 25.02.1986 în C, domiciliat în,-, -.A,.7,.26, județul C, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași;
- G, fiul lui și, născut la data de 15.09.1976 în municipiul C, domiciliat în,-, -. A,.7,.26, județul C, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași și
-, fiul lui și, născut la data de 01.12.1974 în municipiul P, județul P, domiciliat în municipiul P,-,.55,.B,.31, județul P, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași și s-a menținut în continuare această măsură.
S-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 319/P/2009 din 28.12.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații, G și, fiecare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 24 alin. 1 și 2, art. 25 alin. 1 și art. 27 alin. 1 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2, art.33 lit. a și art. 75 lit. a Cod penal, iar pentru inculpatul și a dispozițiilor art. 37 lit.a Cod penal.
În esență, prin actul de sesizare, s-a reținut că la diferite intervale de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpații au falsificat instrumente de plată electronice pe care le-au deținut în vederea punerii în circulație, au deținut echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice și au efectuat operațiuni de retragere frauduloasă de numerar, în mod repetat, fără consimțământul titularilor, prin utilizarea de instrumente de plată electronică falsificate.
Împotriva inculpaților a fost luată măsura arestării preventive în cursul urmăririi penale, măsură ce a fost prelungită succesiv de mai multe ori.
Examinând, conform art. 3001Cod pr.penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, la primirea dosarului, s-a constatat că temeiurile ce au determinat arestarea se mențin în continuare și impun privarea de libertate a acestora.
Astfel, inculpații sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni pedepsite de lege cu închisoarea mai M de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul dispozițiilor art. 148 lit.f Cod pr.penală, avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive pentru toți inculpații.
Acest pericol rezultă din multitudinea de infracțiuni și acte materiale pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, gradul ridicat de pericol social al acestora și consecințele reținute în actul de sesizare, respectiv un prejudiciu estimat inițial la 114.440 lei în dauna a trei societăți bancare, ce poate fi actualizat pe parcurs în funcție de contestațiile și refuzurile de plată ale clienților.
Tribunalul a precizat, cu privire la persoana inculpaților, că inculpatul a fost condamnat prin hotărâre definitivă la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni prevăzute de Legea nr.365/2002 concurente cu cele deduse judecății, iar inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie în condițiile art. 37 litera a Cod penal.
Impotriva acestei încheieri, au declarat recurs inculpații, G și.
Inculpații, G și au solicitat casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive, deoarece lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nici pentru desfășurarea anchetei. Inculpatul Gaa rătat că nu există un pericol de sustragere câtă vreme a mai fost arestat în această cauză, fiind pus în libertate și reîncarcerat apoi, fără a încerca să se ascundă, iar inculpatul a invocat circumstanțele sale personale, respectiv faptul că are doi copii minori în întreținere.
Inculpatul a invocat în esență, faptul că judecata cauzei s-a realizat de către prima instanță prin încălcarea dreptului său la apărare, în condițiile în care i s-a desemnat avocat din oficiu, deși avea avocat ales și acesta încunoștințase despre imposibilitatea sa de prezentare și despre desemnarea unui alt coleg care să-l substituie, însă instanța nu a așteptat sosirea acestuia. Considerându-se că această situație este sancționată cu nulitate absolută a încheierii, s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecarea menținerii stării de arest de către prima instanță, cu atât mai mult cu cât consideră că apărătorul din oficiu nu a avut timpul suficient studierii dosarului.
De asemenea, inculpatul a invocat faptul că în motivarea sa prima instanță nu s-a referit punctual la chestiunile discutate în apărare, motivând la modul general despre multitudinea actelor materiale și gravitatea faptei, reținând în mod greșit și starea de recidivă a sa.
Considerând că perioada scursă de la momentul arestării sale este destul de M și că s-ar putea transforma într-o executare anticipată a unei pedepse cu închisoarea, situație sancționată de practica CEDO, a solicitat să se constate că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive s-au schimbat, rezonanța socială a faptei avută în vedere inițial, nemaifiind suficientă odată cu trecerea timpului, dacă nu au apărut chestiuni noi care să justifice privarea de libertate.
Inculpatul a solicitat casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece hotărârea atacată este nemotivată în ceea ce-l privește, respectiv rejudecarea cauzei de către instanța de recurs și punerea în libertate a inculpatului, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul a susținut că nu există nici o probă care să dovedească implicarea sa în falsificarea cardurilor sau în retragerile frauduloase de bani, deoarece prezența sa împreună cu unii dintre inculpați, în zona bancomatelor, explicată prin faptul că era prieten cu aceștia, nu dovedește că ar fi deținut un aparat de inscripționat carduri, că el personal ar fi falsificat vreun card sau că a retras vreun. Solicitând să se analizeze în concret situația sa și să se constate că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, a cerut să se analizeze conform practicii CEDO posibilitatea luării unor alte măsuri preventive, respectiv să se înlocuiască arestarea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cu toate obligațiile ce ar decurge din aceasta.
Inculpatul a invocat circumstanțe personale, respectiv faptul că s-a căsătorit chiar în ziua anterioară reținerii sale, că are un copil de 6 luni și că după 4 luni de arest preventiv, familia sa este în situația de a se destrăma.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acestea sunt nefondate.
In ce privește prima critică adusă încheierii de către inculpatul, care se referă la încălcarea dreptului la apărare, curtea reține că art.197 alin.2 Cod pr.penală, sancționează cu nulitate absolută nerespectarea dispozițiilor privind asistarea inculpatului de către apărător când această asistență este obligatorie, situație care nu se regăsește în cauză.
Inculpatul a fost asistat la judecarea cauzei la tribunal de către apărător din oficiu, care a luat legătura cu acesta și a pus concluzii în cauză, realizând o apărare efectivă, solicitând revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cu motivarea că nu mai subzistă temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri. Aceeași apărare au făcut-o și ceilalți apărători - aleși - ai coinculpaților cercetați în cauză.
Apărătorul ales al inculpatului a recunoscut în fața curții că a fost încunoștințat cu două zile înainte de termenul de judecată din data de 7 ianuarie 2010, astfel încât acesta ar fi putut să desemneze pe un coleg de-al său în substituire, în timp util, care să permită prezentarea acestuia din urmă la judecarea cauzei la data și ora stabilită de către instanța de judecată.
Art.171 alin.4/1 Cod pr.penală, prevede că, atunci când asistența juridică este obligatorie, dacă apărătorul ales nu se prezintă nejustificat la termenul de judecată fixat și nici nu asigură substituirea, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să-l înlocuiască, acordându-i timpul necesar pentru pregătirea apărării. Teza finală referitoare la acordarea unui termen de minim 3 zile pentru pregătirea apărării de către avocatul din oficiu se referă la situația în care este pe rol o judecată asupra fondului cauzei, unde termenele de judecată sunt stabilite la intervale de timp de câteva săptămâni.
În situația în care se discută măsura arestării preventive sunt aplicabile prevederile primei teze a acestui articol, în care nu se stabilește un timp minim necesar apărătorului din oficiu pentru pregătirea apărării, fiind la latitudinea acestui apărător să aprecieze dacă a avut sau nu timpul necesar pentru a studia dosarul. In condițiile în care apărătorul din oficiu desemnat în cauză nu a solicitat să i se acorde o perioadă de timp mai M pentru studierea dosarului de cât cea pe care a avut-o la dispoziție, constatând și că delegația acestui apărător a fost înmânată la data de 5 ianuarie 2010, deci cu 2 zile înainte de termenul la care s-a judecat cauza, curtea apreciază că apărătorul din oficiu a avut suficient timp pentru studierea dosarului și tocmai de aceea nu a făcut vreo solicitare în acest sens.
Susținerea apărătorului inculpatului, în sensul că instanța de fond ar fi trebuit să aștepte să ajungă la tribunal apărătorul care-l substituia și despre care încunoștințase tribunalul la 5 minute după ora începerii ședinței de judecată, nu are temei în textul procedurii penale. Desemnarea unui coleg în substituirea apărătorului ales trebuie să se facă, prin grija acestuia din urmă, în așa fel încât avocatul care-l substituie să ajungă la termenul stabilit și nu să pricinuiască o nouă amânare pentru a i se permite celui care face substituirea să ajungă la judecată.
In concluzie, este justificată constatarea instanței de fond, în sensul că, deși ședința de judecată a început cu 30 minute întârziere, lipseau atât avocații aleși, cât și cei care i-ar fi putut substitui, astfel încât avocații din oficiu au pus concluzii în cauză.
In ce privește soluția de menținere a arestării preventive a inculpatului, curtea apreciază că instanța de fond și-a motivat decizia luată făcând un rezumat al actului de sesizare al instanței, arătând infracțiunile pentru care au fost trimiși inculpații în judecată și făcând referiri la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate, care rezultă în concret și din starea de recidivă postcondamnatorie în care se află acesta.
Această stare de recidivă nu este o situație invocată pentru prima dată de către tribunal, așa cum susține inculpatul, deoarece din chiar dispozitivul rechizitoriului rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată cu reținerea prevederilor art.37 lit.a Cod penal. Din fișa de cazier judiciar rezultă că acesta a fost anterior condamnat pentru o infracțiune de tâlhărie, prin sentința penală nr.454 din 23 octombrie 2006, la o pedeapsă de 1 an închisoare, suspendată condiționat pe durata unui termen de încercare de 3 ani, care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii, astfel încât faptele cercetate în prezenta cauză, săvârșite în anul 2009, înainte de împlinirea termenului de încercare, pot constitui cel de-al doilea termen al recidivei.
In ce privește existența indiciilor privind săvârșirea infracțiunilor pentru care acest inculpat a fost arestat, curtea reține că el a fost prins în flagrant în timp ce încerca împreună cu inculpatul să retragă sume de bani de la un bancomat din Pitești în noaptea de 15/16 august 2009, încercând să fugă la apariția organelor de poliție, cu un autoturism în care se găseau sume mari de bani, zeci de carduri contrafăcute, un laptop și cd-uri necesare stocării datelor privind cardurile, precum și materiale și dispozitive de obținere a datelor de pe carduri.
puse la dispoziție de către bănci îl înfățișează pe acest inculpat împreună cu alții cercetați în această cauză, fie montând dispozitive la -uri, fie retrăgând sume de bani. Inculpatul s-a aflat, așa cum rezultă din imaginile menționate, cât și din datele privind prezența telefonului folosit de acesta pe traseul urmat și de ceilalți inculpați, ce coincide cu localitățile în care a avut loc copierea datelor de pe carduri, precum și în zonele în care, cu ajutorul cardurilor contrafăcute, s-au efectuat retragerile neautorizate.
În consecință curtea apreciază că există probe și indicii care să conducă la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în actul de sesizare.
Pericolul pentru ordinea publică este actual și rezultă din multitudinea actelor materiale ce sunt reținute în cauză, din mobilizarea inculpatului în sensul săvârșirii de infracțiuni prin deplasarea inclusiv în zone foarte îndepărtate de localitatea sa de domiciliu, astfel încât să îngreuneze descoperirea sa ca autor al acestor fapte, contribuția sa importantă și colaborarea cu mai multe persoane la această activitate. cardurilor unor cetățeni români și retragerea inclusiv a unor sume mici de bani pe care aceștia le aveau în conturi și din care persoanele păgubite își asigurau supraviețuirea, au o puternică rezonanță negativă în opinia publică și justifică menținerea de către instanța de fond a arestării preventive. Aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost condamnat anterior pentru o infracțiune foarte gravă și săvârșită cu violență.
In ceea ce-l privește pe inculpatul, curtea constată, de asemenea, că există indiciile săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, la care s-a făcut referire atunci când s-a analizat situația inculpatului, împreună cu care acesta s-a aflat în Pitești la data prinderii în flagrant. In plus, trebuie reținut că în afara cardurilor găsite în autoturismul cu care se deplasau cei doi inculpați, chiar și asupra inculpatului s-au aflat mai multe carduri falsificate pe care acesta le-a aruncat în momentul în care se afla în toaleta poliției.
Datele obținute cu ajutorul imaginilor oferite de băncile la care s-au montat dispozitive skimming și, respectiv, de la -urile cărora s-au realizat retragerile frauduloase, îl indică pe inculpatul ca fiind autor al faptelor pentru care a fost trimis în judecată, fiind persoana care înscria informațiile cardurilor pe suportul ce urma a fi folosit ulterior la retragerea banilor, așa cum reiese din rezultatul percheziției informatice efectuată asupra calculatorului găsit la domiciliul acestui inculpat, care conținea aplicația ce poate fi folosită la înscrierea cardurilor.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă atât din modalitatea în care au fost săvârșite faptele cercetate în prezenta cauză și din contribuția foarte importantă a inculpatului în realizarea instrumentelor de plată falsificate, dar și din faptul că acesta, deși a fost cercetat și chiar arestat preventiv într-o altă cauză pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen, în timp ce procesul celălalt se judeca, după punerea sa în libertate, a continuat să săvârșească astfel de fapte. Această împrejurare constituie un argument pentru a se reține că obținerea de bani prin infracțiuni informatice este un mod de viață pentru inculpat și că perioada în care a fost arestat preventiv în precedentul dosar și riscul de a fi condamnat, nu au constituit un avertisment luat în serios, acesta neputând fi împiedicat să săvârșească noi infracțiuni decât prin menținerea arestării preventive.
Pentru inculpații și G, frați, există de asemenea probe că, împreună sau în colaborare cu alți coinculpați, au săvârșit infracțiuni informatice. furnizate de bănci, în care aceștia erau filmați în localități foarte îndepărtate de domiciliul lor și aflate pe traseul celorlalți inculpați menționați anterior, care coincid cu localitățile și bancomatele la care au avut loc înregistrările de date de pe cardurile utilizatorilor sau retragerile de numerar, constituie indicii în sensul săvârșirii faptelor de care sunt acuzați.
Inculpatul G a și fost depistat în noaptea de 4/5 octombrie 2009 împreună cu inculpatul la Agenția din C, în timp ce retrăgeau fraudulos suma de 6.500 lei, cu ajutorul unui card fals. În plus, convorbirile telefonice dintre cei doi frați, în care se îndeamnă reciproc să șteargă urmele infracțiunii și să nu recunoască nimic în fața organelor de poliție sunt relevante când se referă la faptele din C și Pitești.
Multitudinea actelor materiale și modalitatea în care au fost săvârșite faptele, astfel încât prin deplasarea în C, SMs au H să se îngreuneze cercetarea penală, constituie tot atâtea argumente pentru a se menține arestarea preventivă a inculpaților, deoarece lăsarea acestora în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Faptul că inculpații au refuzat să indice unde locuiau efectiv, în perioada în care s-a desfășurat activitatea cercetată în prezenta cauză și unde s-ar fi putut descoperi probe, constituie un indiciu că aceștia ar încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal.
In ceea ce-l privește pe inculpatul, deși acesta nu faptul că apare în înregistrările video și în fotografiile depuse la dosar de către bănci, la momentul la care au loc fie atacuri asupra cardurilor utilizatorilor autorizați, fie retrageri frauduloase de bani, acesta susține că personal nu a avut nici o contribuție la săvârșirea infracțiunilor, aflându-se doar în calitate de prieten în compania celorlalți coinculpați.
Apărarea acestuia nu poate fi reținută ca veridică față de probele și indiciile existente în dosarul de urmărire penală până la acest moment. Inculpatul nu apare doar rareori în imaginile video puse la dispoziție de bănci, ci acesta s-a deplasat împreună cu ceilalți inculpați nu numai în C, ci și în C, S M, Pitești, însoțindu-i practic pe aproape întreg traseul parcurs de ceilalți, așa cum rezultă și din datele oferite de informațiile referitoare la utilizarea cartelelor care s-au aflat în telefonul acestui inculpat. La domiciliul lui s-au descoperit foarte multe articole de îmbrăcăminte pe care le-a folosit personal sau le-a oferit celorlalți coinculpați în perioada în care s-au aflat în deplasare prin țară, articole de îmbrăcăminte cu care erau îmbrăcați inculpații când au fost filmați la bancomate.
Buletinul acestuia și telefonul mobil au fost găsite în mașina inculpatului la momentul prinderii în flagrant a inculpaților și. Inculpatul a recunoscut faptul că în ziua anterioară flagrantului fusese în Râmnicu V, iar în ziua flagrantului în Pitești.
Curtea apreciază că există suficiente indicii în sensul că și inculpatul a participat la săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, dată fiind și îngrijorarea manifestată în convorbirile telefonice de către inculpatul G în legătură cu ce s-ar putea afla despre "". Aprecierea primei instanțe în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică este justificată de modalitatea în care au fost săvârșite faptele din această cauză, de rezonanța deosebit de importantă în opinia publică, cu atât mai mult cu cât au fost prejudiciate persoane din România cu venituri modeste, dar și datorită faptului că la domiciliul inculpatului s-au găsit 22 cartușe deținute fără autorizație, pentru care s-a disjuns cauza, acesta nereușind să facă o dovadă pertinentă în sensul că ar fi aparținut unei alte persoane.
Inculpatul, deși nu a recunoscut contribuția sa la săvârșirea faptelor până la data emiterii rechizitoriului, este posesorul autoturismului în care s-au găsit dispozitivele de copiere a datelor de pe carduri și cardurile falsificate și s-a aflat în acesta anterior prinderii în flagrant a inculpaților și. Și inculpatul apare în imaginile oferite de către camerele video ale băncilor la care au fost montate dispozitive skimming sau au fost efectuate retragerile frauduloase, atât în C, cât și în alte localități din țară.
In ce privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea acestui inculpat în libertate, curtea reține că, deși anterior inculpatul a beneficiat de clemență, fiind sancționat cu amendă administrativă pentru o tentativă la înșelăciune și beneficiind de suspendarea executării unei pedepse de un an închisoare pentru o infracțiune de furt calificat, acesta persistă într-o conduită antisocială.
De altfel, curtea amintește că în autoturismul aparținând acestui inculpat, dar în care s-au aflat la data depistării lui în Pitești și inculpații, și, s-au găsit și droguri de risc, astfel încât activitățile infracționale grave și complexe în care au fost implicați inculpații dovedesc periculozitatea lor deosebită ce justifică menținerea stării de arest, precum și ineficiența luării unei alte măsuri preventive precum obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, în condițiile în care sunt acte materiale săvârșite în chiar localitatea de domiciliu a unora dintre inculpați.
Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, iar recursurile inculpaților sunt nefondate, în condițiile în care nu se poate reține nici depășirea unui termen rezonabil, față de durata mică a arestării, complexitatea cauzei și stadiul procedurii, încheierea fiind pronunțată în baza art.300/1 Cod pr.penală, la un moment la care, practic, cercetarea judecătorească asupra fondului cauzei încă nu a început.
In consecință, recursurile declarate de inculpați vor fi respinse, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații: (fiul lui G și, născut la data de 17.09.1988), (fiul lui - și, născut la data de 26.12.1986), (fiul lui și, născut la data de 16.01.1984), (fiul lui și, născut la data de 25.02.1986), G (fiul lui și, născut la data de 15.09.1979) și (fiul lui și, născut la data de 01.12.1974), aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din 07.01.2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați și la câte 150 cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă pe recurenții inculpați, G și la câte 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei, reprezentând onorariul datorat avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI -secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr.- - - -
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.2
Jud.fond
29 ianuarie 2010
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Raluca
