Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 204/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 609/2/2010

196/2010

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 204

Ședința publică din data de 03 februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Găgescu Risantea

JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurenții-inculpați și împotriva Încheierii de ședință din data de 15.01.2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-inculpat personal, în stare de arest și asistat de apărători aleși și; recurentul-inculpat personal, în stare de arest și asistat de apărător ales.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul din oficiu solicită a se lua act de încetarea delegației din oficiu pentru inculpatul și pronunțarea asupra onorariului parțial.

Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Apărătorul ales pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului București din data de 15.01.2010 și judecarea inculpatului în stare de libertate având în vedere că până la stabilirea gradului de vinovăție al fiecărui inculpat în parte, subzistă prezumția de nevinovăție apreciind că măsura arestării preventive este o măsură extremă.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul judecat în stare de libertate nu ar putea influența martori și nu există date sau indicii că s-ar sustrage de la cercetare, mai mult, inculpatul și-a dat angajamentul că se va prezenta ori de câte ori va fi nevoie în fața instanței având în vedere și faptul că inculpatul are un domiciliu stabil.

Apărătorul ales pentru recurentul-inculpat consideră că există o stare de incompatibilitate în raport de gravitatea motivelor pentru care s-a dispus măsura arestării preventive.

Apărătorul arată că inculpatul cunoaște gravitatea faptelor săvârșite și solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, garantând că se va prezenta de fiecare dată în fața instanței de judecată.

Apărătorul ales pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului formulat de inculpat în temeiul art. 3001alin. 4 Cod de Procedură penală, casarea încheierii Tribunalului București din data de 15.01.2010 și revocarea măsurii arestării preventive cu consecința judecării inculpatului în stare ed libertate, având în vedere că pericolul social pentru ordinea publică nu este dovedit.

Apărătorul arată că temeiurile care au stat la baza arestări preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest preventiv.

De asemenea inculpatul nu are antecedente penale, soția sa este însărcinată, a fost suspendat din funcția de polițist și nu are cum să influențeze bunul mers al cercetării judecătorești.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați ca nefondate, menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate considerând că în mod corect Tribunalul București verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive conform art. 3001Cod de Procedură penală a constatat că temeiurile se menține, întrucât până în acest moment nu s-au administrat toate probele, avându-se în vedere și gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații respectiv inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și omor deosebit de grav săvârșit în stare de recidivă postcondamnatorie, iar inculpatul pentru un concurs de infracțiuni și pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului și mărturie mincinoasă.

Pentru aceste motive solicită respingerea recursurilor ca nefondate.

Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt precizează că nu este vinovat de săvârșirea faptei, neexistând nicio probă în acest sens.

Recurentul-inculpat în ultimul cuvânt arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales.

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din 15 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în baza art.3001alin.1 și 3 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților -, și și a fost menținută această măsură pentru toți inculpații.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că temeiurile de fapt și de drept, care au determinat luarea măsurii arestării preventive, se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații - și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.

S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că, inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică și că lăsați în libertate nu vor împieta desfășurarea procesului penal

Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:

Astfel, Curtea reține că, prin rechizitoriul nr.961/P/2009 emis la data de 13 ianuarie 2010 de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, au fost trimiși în judecată, inculpații: - - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor deosebit de grav(art. 174 - 175 alin. 1 lit. i - art. 176 alin. 1 lit. a Cp. cu aplic. art. 37. a Cp.); lipsire de libertate în mod ilegal (art.189 alin. 1 și 2 Cp. cu aplic, art. 37 lit. a Cp.) și tâlhărie (art. 211 alin. 2 lit. b și 2 ind. 1 lit. a Cp. cu aplic. art. 37 lit. a Cp.), cu aplic. art. 33 alin. 1 lit. a Cp.; și - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nedenunțarea unor infracțiuni (art. 262 alin. 1 Cp.); favorizarea infractorului (art. 264 Cp. cu aplic.art. 41 alin. 2 Cod penal). și mărturie mincinoasă (art. 260 alin. 1 Cp.) cu aplic. art. 33 alin. 1 lit. a Cp. alături de alți doi coinculpați și.

În cursul urmăririi penale față de inculpați, s-a luat măsura arestării preventive, reținându-se următoarele fapte: în seara zilei de 29.03.2009, (urmare a faptului că victima era bănuită că și-ar fi însușit o sumă de bani) între orele 22.10-23.40, inculpatul împreună cu inculpații zis "" și zis "" cu autoturismul marca Volkswagen Golf 3 culoare negru cu număr de înmatriculare provizoriu B--, au luat victima - zis "" de la adresa din B-, - sector 3, ajungând la Km 12 pe Autostrada A2 (Autostrada ), unde, pe drumul ce face legătura cu Satul, jud. I, au agresat-o, lovind-o cu pumnii și picioarele, precum și cu obiecte contondente (bâte), după care au introdus-o în autoturism, împotriva voinței acesteia, și utilizând în continuare violență, au lipsit-o de libertate pe timpul deplasării până la locul în care a fost găsit cadavrul victimei. Pe timpul deplasării cu autoturismul pe Șos. de Centură la intrarea în Com. jud. I, victima - a fost deposedată prin violență de cei trei de telefonul mobil care a fost găsit în locul respectiv și recuperat. Inculpatul, împreună cu inculpații zis "" și zis "" au dus victima pe un drum agricol paralel cu DN 4 B-Oltenița Km 18,700, pe care se intră de pe drumul stradal ce permite accesul în Comuna, Sat pe direcția dinspre Sat. către Popești, la o distanță de aprox. 800 metri de sat și la o distanță de aprox. 700 metri de DN 4 în județul I, unde cei trei i-au aplicat din nou lovituri cu pumnii, picioarele și cu obiectele contondente (bâte) provocându-i grave leziuni traumatice ce au determinat decesul.

Victima - zis "" a fost agresată pe un interval îndelungat de timp fiind lovită cu diferite obiecte contodente (bâte, obiect metalic alungit), cu pumnii și picioarele, ceea ce a produs numeroase leziuni traumatice pe întreaga suprafață a corpului, a fost abandonată pe câmp noaptea într-un loc izolat, la temperatura de cea. 9-11 Celsius, dezbrăcată de geaca găsită la o distanță de aproximativ 30 de metri de cadavru, fără a se putea deplasa urmare a gravelor leziuni traumatice suferite, aceasta decedând ulterior, agresiunea produsă în aceste condiții și împrejurări fiind de natură a produce suferințe și chinuri victimei până la încetarea din viață în locul menționat.

Inculpatul - agent de poliție, deși la scurt timp de la comiterea faptelor, a avut cunoștiință de la inculpatul și de la alte persoane despre săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 174-175 alin. 1 lit.-art. 176 alin. 1 lit. a Cp. și art. 211 alin. 2 lit. b și 2 ind. 1 lit Cod penal, nu a denunțat deîndată nu a încunoștiințat organele judiciare cu privire la faptele respective și autorii acestora.

Inculpatul - în prima parte a lunii aprilie 2009 - a dat sfaturi celor trei inculpați, în sensul că dacă vor fi chemați de organele judiciare să nu declare nimic.

De asemenea, inculpatul, la scurt timp de la săvârșirea infracțiunilor, și anume în prima parte a lunii aprilie 2009, l-a ajutat în mod nemijlocit pe inculpatul, cu autoturismul marca BMW culoare violet și număr de înmatriculare B-98- (înmatriculat pe numele soției sale ), tractând autoturismul Volkswagen Golf 3 cu număr de înmatriculare provizoriu B-- (utilizat la transportul victimei), acest din urmă autoturism la volanul căruia la momentul tractării se afla inculpatul, fiind dus și ascuns.

În perioada iunie-august 2009, inculpatul a procedat la dezmembrarea autoturismului Volkswagen Golf 3 cu număr de înmatriculare provizoriu B-- (utilizat la transportul victimei) și la montarea motorului, a unor piese și subansamble pe autoturismul marca Volkswagen Golf 2 culoare alb cu nr. de înmatriculare B-44-, acest din urmă autoturism fiind încredințat unei alte persoane în cursul lunii octombrie 2009.

După ce a fost audiat în calitate de martor în prezenta cauză în data de 17.06.2009, inculpatul i-a relatat date cu privire la depoziția sa și referitor la ancheta în desfășurare inculpatului, sfătuindu-l cum să procedeze, cu scopul de a-l ajuta, fiind urmărită astfel îngreunarea și zădărnicirea urmăririi penale.

Inculpatul, audiat în calitate de martor în data de 17.06.2009, nu a spus tot ce știa privitor la împrejurările esențiale ale cauzei referitoare la autori, condițiile în care a luat la cunoștiință despre faptele săvârșite precum și locul/locurile unde au fost ascunse obiectele purtătoare de urme și mijloacele materiale de probă (autoturism Volkswagen Golf 3 și altele).

Se reține că inculpatul deși cunoștea, încă din primăvara anului 2009, că acest autoturism a fost utilizat la transportul victimei, iar ulterior a fost audiat în calitate de martor chiar în vara anului 2009, cunoscând datele cauzei, a procedat în acest interval de timp la dezmembrarea autoturismului menționat, iar mai apoi în cursul lunii octombrie 2009 înstrăinat componente ale acestuia pe care le-a montat pe un alt autoturism.

Temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, față de recurenții din speță (și față de ceilalți doi coinculpați), a fost cel prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală, respectiv faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.

Aceste temeiuri, avute în vedere la data de 20.10.2009 ( ) și respectiv 28.11.2009 ( ), când față de inculpați a fost luată cea mai gravă măsură preventivă - subzistă și în prezent, astfel cum corect a apreciat și instanța de fond.

Îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei este neîndoielnică, iar pericolul concret pentru ordinea publică este evidențiat, în principal, de relațiile dintre inculpați și victimă, modul în care a fost concepută fapta, urmările grave care s-au produs din cauza conlucrării inculpaților, a violenței și cruzimii de care au dat dovadă, precum și datele personale ale recurenților, care lăsați în libertate, ar crea, în mod real, o tulburare a ordinii publice, dar și o stare de temere accentuată pentru alte persoane, care ar trăi cu spaima că oricând li se poate întâmpla ceva asemănător.

În acest context, nu poate fi trecută cu vederea calitatea pe care o avea inculpatul la data săvârșirii faptelor, calitate care-i impunea să acționeze în sensul descurajării și sancționării faptelor ilegale; or, atitudinea acestui inculpat tulbură grav ordinea juridică, aducând atingere încrederii și prestigiului de care ar trebui să se bucure în societate orice funcționar, activitatea sa infracțională fiind cu atât mai gravă, cu cât în concepția opiniei publice există o prejudecată privind proliferarea fenomenului infracțional al corupției în rândul funcționarilor statului.

Mai mult chiar, în condițiile în care există indicii temeinice că recurenții au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată și având în vedere împrejurarea că fenomenul infracțional, în general, și faptele de genul celor pentru care sunt judecați recurenții-inculpați, în special, cunosc o creștere îngrijorătoare, apărările invocate de inculpați nu pot fi primite.

Prin urmare, soluția adoptată de prima instanță corespunde exigențelor consacrate de textele de lege precitate, așa încât - în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală - Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile promovate de inculpați.

Constatând că recurenții sunt cei aflați în culpă procesuală, potrivit dispozițiilor art. 192 alin.2 Cod procedură penală, Curtea îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 15 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-).

Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

G -

Red.

Dact.

Ex.2

Red.--II.

Președinte:Găgescu Risantea
Judecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 204/2010. Curtea de Apel Bucuresti