Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 228/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-(283/2010)
DECIZIA PENALĂ NR. 228
Ședința publică de la 08 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 3: Elena Ursulescu
GREFIER - - -
*********
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 19 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul București Secția Ia P enală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2010 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat depune la dosar o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Nu mai are cereri prealabile de formulat.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, cercetarea inculpatului în stare de libertate întrucât din probele dosarului se poate observa că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, ca nefondat, considerând că temeiurile prevăzute de art. 148 lit. C.P.P. se mențin. Apreciază că există riscul ca și în acest moment, inculpatul lăsat în libertate să continue săvârșirea unor infracțiuni de aceeași natură cu consecințe deosebit de grave asupra sănătății populației, riscul rezultând din fapta comisă, natura drogului și, în special, că fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de o condamnare pentru comiterea unei fapte similare.
De asemenea, apreciază că încheierea atacată este legală și temeinică.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorul său. Era consumator de droguri.
CURTEA,
Asupra recursului de față.
Prin încheierea din 19.01.2010, în dosarul penal nr-, Tribunalul București - secția I penală, a dispus, între altele, menținerea arestării preventive a inculpatului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a apreciat că sunt realizate exigențele impuse de art.160 alin.3 Cod procedură penală.
În acest sens s-a reținut, în esență, că se mențin temeiurile care au determinat inițial luarea acestei măsuri.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie cu susținerea că în mod nejustificat s-a concluzionat că n-ar putea fi judecat în stare de libertate și că nu se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Examinând încheierea atacată din perspectiva criticii formulate, cât și din oficiu, potrivit art.3856alin.31Cod procedură penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat pentru considerentele care succed:
1. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic și deținere în vederea consumului de droguri de mare risc, prevăzute de art.2 alin.1 și 2 și art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, în stare de recidivă poscondamantorie.
În cursul urmăririi penale, la 16.10.2009 față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive constatându-se realizate condițiile impuse de dispozițiile art.143 alin.1 și art.148 lit.f Cod procedură penală și se constată că aceste temeiuri nu s-au modificat și nu au dispărut, ele subzistând în continuare.
Sub acest ultim aspect Curtea notează că dependența inculpatului de stupefiante, conectarea acestuia la mediul infracțional orientat pe trafic de droguri, conduita infracțională persistentă (anterior fiind condamnat tot pentru trafic de droguri), lipsa unei activități lucrative oneste, justifică temerea că în stare de libertate inculpatul ar relua același gen de activitate infracțională, ceea ce constituie un risc pentru comunitate și exclude orientarea spre o măsură preventivă neprivativă de libertate.
2. În raport cu data la care s-a luat măsura arestării preventive, Curtea apreciază că durata prevenției până în prezent nu este excesivă și se impune privarea de libertate pentru realizarea cu celeritate a procedurilor judiciare în faza cercetării judecătorești.
3. Referitor la legalitatea menținerii măsurii preventive, instanța constată că au fost respectate garanțiile procesuale care privesc libertatea persoanei.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea constată că încheierea atacată este temeinică și legală și în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge recursul inculpatului ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 19.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./24.02.2010
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Alexandrescu, Elena Ursulescu
