Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 23/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 23/
Ședința publică din 18 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Aurel
Judecător: - - președinte secție
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 27.02.1973, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță F) și (fiul lui și, născut la data de 18.10.1958, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță F) împotriva încheierii de ședință din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul -.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare a răspuns inculpatul și, în stare de arest, asistați de av., în baza delegației nr.831 din 16.02.2009 eliberată din oficiu de Baroul Galați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Inculpatul arată că o are angajată pe d-na av. -.
Se prezintă în instanță cumnatul inculpatului care învederează că d-na av. - a fost prezentă la ora 8,30 și a fost nevoită să plece întrucât mai avea un proces la altă instanță și că i-a comunicat telefonic că a trimis un fax prin care arată că se va prezenta la ora 13,00.
Se depune la dosar, din partea grefierului de la serviciul registratură, la ora 12,00, faxul - trimis de av. - în care solicită să fie luată cauza la ora 13,00.
-. arată că trebuie să plece la B și că se va prezenta un alt avocat din oficiu,
La apelul nominal făcut la a doua strigare a cauzei a răspuns inculpatul și, în stare de arest, asistați de av., în baza delegației nr.902 din 18.02.2009 eliberată din oficiu de Baroul Galați.
Instanța, având în vedere că la ora 13,25 d- na av. - nu s-a prezentat, iar în această cauză citarea se dispusese pentru ora 8,30, în baza art.198 al.3 Cod pr.penală dispune amendarea d-nei av. - cu suma de 500 lei. Pentru lipsă de apărare va acorda un nou termen la data de 19.02.2009, ora 9.30 și se va face adresă la Baroul Galați, în condițiile în care nu se va prezenta d-na av. -, să fie desemnat un avocat din oficiu.
inculpatului, prezent în instanță, arată că a luat legătura telefonic cu d-na avocat -, care i-a comunicat că va sosi în câteva.
La a treia strigare a cauzei a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av. - și inculpatul, în stare de arest, asistat de av., în baza delegației nr. eliberată din oficiu de Baroul Galați.
I s-a adus la cunoștință d-nei av. - că la ora 13,25 se dispusese amendarea dumneaei cu suma de 500 lei și se stabilise un termen pentru data de 19.02.2009. ora 9,30, apoi familia inculpatului a comunicat că aceasta se afla în fața tribunalului, motiv pentru care s-a lăsat dosarul la a treia strigare.
Cu privire la sancțiunea aplicată, d-na av. - solicită ridicarea amenzii întrucât a fost prezentă în instanță la ora 8,30, dar a plecat, având de susținut o altă cauză.
Curtea, având în vedere susținerile d-nei avocat, împrejurarea că aceasta s-a prezentat în instanța de judecată, dispune ridicarea amenzii. Nemaifiind cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
-. -apărătorul inculpatului arată că acesta a formulat recurs împotriva încheierii din data de 11.02.2009 prin care s-a menținut starea de arest a acestuia, instanța considerând că este legală și temeinică măsura arestării preventive.
Motivele invocate în cererea de recurs sunt acelea de netemeinicie, în sensul că instanța în mod netemeinic a apreciat faptul că și la acest moment după circa un an și ceva de la luarea acestei măsuri a arestării preventive, fără a se face nici o dovadă din partea reprezentanților Parchetului că ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, totuși a apreciat că pericolul social concret există și că lăsarea în libertate a inculpatului ar putea prezenta un pericol prin aceea că inculpatul ar putea oricând să își reia activitatea infracțională,în condițiile în care a acționat într-o rețea infracțională. Având în vedere această motivație, consideră că instanța putea menține această stare de arest mulți ani de acum încolo, până când inculpatul, din motive fizice, practic nu ar mai putea relua activitatea infracțională. A bănui pe cineva că, lăsat în libertate, imediat se întoarce la activitatea infracțională, fără nici o dovadă în acest sens, consideră că este ceva subiectiv și nu este întemeiat pe lege.
Prin urmare, având în vedere probele administrate până în prezent în dosarul cauzei, timpul scurs de la luarea acestei măsuri și nu în ultimul rând, poziția inculpatului de nerecunoaștere a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, având în vedere că nu s-au depus probe noi din partea parchetului cum că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii din data de 11.02.2009 și în rejudecare, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
-. - arată că inculpatul critică încheierea din 11.02.2009 a Tribunalului Vrancea pentru netemeinicie, apreciind că aceasta nu a valorificat în mod eficient o serie de împrejurări de natură să conducă la convingerea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive au încetat.
De principiu, s-a constatat că această măsură a fost luată în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală, a căror dispoziții prevăd îndeplinirea cumulativă a două condiții, una referitoare la cuantumul pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, cea de a doua, referitoare la pericolul social concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în stare de libertate.
Dacă prima condiție este îndeplinită, consideră că cea de a doua condiție nu este satisfăcută, pentru scurtele comentarii pe care le va face cu privire la pericolul social concret, și anume:
Pericolul concret ar trebui privit, e adevărat, pe de o parte, prin prisma complexității și pluralității infracționale, dar, pe de altă parte și prin prisma materialului probator care poate crea convingerea asupra existenței vinovăției inculpatului. Fără pretenția de a antama discuții cu privire la fondul cauzei, poate doar să precizeze că dacă în faza de urmărire penală au existat într-adevăr suficiente declarații de natură a contura vinovăția inculpatului, în fața instanței de judecată, cu excepția unui singur martor, toți martorii au revenit asupra declarațiilor date inițial, precizând că acestea au fost luate sub presiune sau influențate de alte persoane. În atare împrejurări, consideră că temeiurile care la momentul respectiv au constat în declarațiile martorilor au dispărut, au încetat.
Același pericol social concret mai poate fi privit și din alte perspective. Nu există indicii, temeiuri că lăsarea în libertate a inculpatului ar constitui un pericol pentru ordinea publică.
O altă modalitate de care este afectată temeinicia soluției instanței de fond rezidă și în aceea că nu s-a asigurat din punctul său de vedere o poziție echidistantă a completului de judecată sau nu s-a asigurat o echitabilitate, deși, dedus judecății pentru același lanț cauzal în care au fost prinși, unii dintre inculpați au primit o încadrare și au primit un mandat de arestare sub puterea căreia se află, iar alții se bucură de starea de libertate, în condițiile în care, repetă, conținutul concret al infracțiunilor pentru care inculpații au fost deduși judecății este absolut același.
De asemenea, solicită a se reține și împrejurarea că termenul rezonabil al arestării preventive prev. de disp. art.15913Cod pr.penală este depășit din punctul său de vedere. În această perspectivă, ar solicita să se rețină, pe de o parte, pe cale de similitudine, termenul de 180 de zile prevăzut pentru urmărirea penală și în egală măsură și conținutul propunerilor noului Cod de procedură penală care prevăd anumite limite care, din punctul său de vedere au fost depășite, s-au depus înscrisuri în acest sens în fața instanței de fond.
În atare condiții, pentru a asigura și neîncălcarea principiului prezumției de nevinovăție prev. de art.52Cod pr.penală, pentru a asigura o bună administrare a actului de justiție, pentru a asigura echitatea și un tratament egal pentru toți coinculpații, și în condițiile în care nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri, solicită modificarea soluției instanței de fond, în sensul casării încheierii și a se dispune revocarea măsurii arestării, lăsarea de îndată în libertate a inculpatului, putând dispune instanța înlocuirea acestei măsuri, cum s-a făcut și în cazul altor inculpați, cu interdicția de a nu părăsi nu neapărat țara, ci localitatea. Această interdicție l-ar pune pe inculpat în situația de a răspunde oricăror chemări ale instanței, de a se prezenta la toate termenele de judecată.
Din punctul său de vedere, materialul probator în cauză este în proporție de cel puțin 90 % administrat, nu crede în atare condiții că prin poziția pe care ar manifesta-o inculpatul ar putea influența într-un fel declarațiile vreunei persoane, martor sau parte și nu ar putea sub nici o modalitate să se zădărnicească aflarea adevărului. Dimpotrivă, apreciază că lăsarea în libertate ar putea determina și chiar ajuta la stabilirea situației de fapt corecte și față de el.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de cei doi inculpați. Arată că, așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, faptele sunt de un pericol social deosebit. Se discută despre ceea ce s - a făcut de la ultima încheiere prin care instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive din 17.12.2008 până la data de 11.02.2009.
În cauză, în perioada supusă atenției, se constată că nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Au fost audiați trei martori:, și martorul care a precizat în două declarații că inculpații au făcut presiuni asupra acestora, iar acum sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. S-a solicitat să fie audiat martorul și în prezent se solicită audierea martorei. În cauză mai sunt de audiat martorii,. Cercetările nu s-au încheiat și nu trenează din culpa instanței, care caută să soluționeze cauza într-un termenul rezonabil.
Dar în ceea ce privește termenul rezonabil al arestării nu poate fi imputat instanței de judecată pentru că probele se administrează foarte greu, martorii nu se prezintă, își schimbă declarațiile fără a da nici un fel de explicații, se fac cercetări față de ei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, după care sunt reaudiați în fața instanței, și având în vedere complexitatea cauzei și modul în care se desfășoară cercetările nu se poate vorbi de împlinirea termenului rezonabil al acestei măsuri.
Ca atare, apreciază încheierea instanței de fond ca fiind temeinică și legală și solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, cu obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul recurent este de acord cu concluziile apărătorului său. Lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Inculpatul recurent arată că s-a făcut urmărirea penală pe timp de cinci luni de zile, s-au audiat 6o de martori, a cerut când a fost la urmărirea penală să fie confruntat cu unul, cu toate că pe el îl arată 5 persoane, nu a fost de acord, a ajuns în fața instanței, a trecut un an și cinci luni de zile, nu a venit nici o persoană să îl arate pe el. Solicită a se vedea declarația lui - care la poliție nu spune nimic de el, iar în fața instanței spune că l-a cunoscut într-o discotecă. Dar el are 50 de ani și nu a ajuns în discotecă și aceasta spune că a fost dusă în Italia, iar când instanța cerut să îl indice pe el, aceasta nu îl recunoaște din boxă și el stă arestat,iar procurorul spune că prezintă pericol, dar după un an și 5 lui nu îl arată nici o persoană. Dosarul este făcut de o persoană care se ocupă de așa ceva și de un polițist. a auzit că a făcut presiuni la martorul și, deși ei specifică și în fața instanței că nu îl cunosc. Cât să mai aștepte, că de 6 luni de zile se roagă să fie condamnat pentru că nu mai poate să aștepte.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 11.02.2009 a Tribunalului Vranceas -a menținut starea de arest a inculpaților și în conformitate cu art.160 Cod pr.penală.
S-au respins ca nefondate cererile pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpaților se mențin și pericolul pe care inculpații îl prezintă pentru ordinea publică constă în aceea că aceștia pot relua oricând activitatea infracțională.
S-a mai arătat că audierea unor martori importanți ai cauzei e necesar să se desfășoare cu inculpații în stare de arest, cu atât mai mult cu cât unii martori au reclamat temerea față de inculpați și au solicitat reaudierea.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații și.
În susținerea recursurilor, inculpații au arătat că probele administrate până la acest moment nu conduc la concluzia că sunt vinovați de comiterea faptelor reținute în sarcina lor și de la data arestării și până în prezent s-a împlinit un termen rezonabil.
Inculpatul a mai arătat că în speță nu e îndeplinită cea de a doua condiție prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală și nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Inculpații au solicitat judecarea lor în stare de libertate, dispunându-se revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recursurile formulate sunt nefondate.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că în mod corect instanța a apreciat că se impune menținerea stării de arest a celor doi inculpați.
Considerăm că față de inculpați se mențin și la acest moment temeiurile are au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art.148 lit. f Cod pr.penală, întrucât:
- infracțiunile pentru care inculpații sunt judecați ( trafic de persoane, trafic de minori, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și constituirea unui grup infracțional organizat) sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani;
- contrar celor susținute de inculpați - apreciem că la dosar există probe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Această condiție rezultă și din gravitatea ridicată a faptelor presupus a fi comise de inculpați, modalitatea și împrejurările în care au fost săvârșite, numărul victimelor, perioada mare de timp în care s-au desfășurat faptele, natura relațiilor sociale încălcate.
Cu privire la existența unor contradicții între declarațiile martorilor, respectiv între declarațiile din prima fază a procesului penal și cele date în cursul cercetării judecătorești, apreciem că aceste contradicții nu pot conduce automat la concluzia că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au modificat sau au dispărut.
Referitor la faptul că durata măsurii arestării preventive a inculpaților a depășit termenul rezonabil, reținem următoarele:
Caracterul rezonabil al duratei arestării preventive se apreciază ținând seama de circumstanțele cauzei și de criteriile cunoscute în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente.
Apreciem că în cauză nu s-a împlinit durata rezonabilă a arestării preventive, având în vedere complexitatea cauzei raportat la natura infracțiunilor și numărul de persoane implicate.
Totodată, protejarea libertăților individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea procesului în bune condiții ( cauza TOMASI VS FRANȚA).
Considerăm de asemenea că cererile inculpaților vizând revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara sunt nefondate, avându-se în vedere că în cauză temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu au dispărut și nu s-au schimbat, în speță nefiind incidente disp.art.160 al.2 Cod pr.penală și art.139 Cod pr.penală.
Văzând și disp.art.136 Cod pr.penală, considerăm că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea celor doi inculpați în stare de arest.
Față de cele de mai sus, se vor respinge ca nefondate recursurile formulate.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 27.02.1973 în comuna Pechea, județul G, CNP -, domiciliat în G,-, în prezent
deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță F) și (fiul lui și, născut la data de 18.10.1958 în comuna Pechea, județul G, CNP -, domiciliat în G,-, - 4,. 70, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță F) împotriva încheierii de ședință din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul -.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul la plata sumei de 100 lei și pe inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu în recurs pentru inculpatul va fi avansată către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, pt. JUDECĂTOR,
- - - - - -
aflat în,conform
art.312 al.2 pr.pen.semnează
Președintele completului
Judecător - -
Grefier,
.
Red.dec.jud./18.02.2009
Jud.fond
Tehnored.CG/2 ex./20.02.2009
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Aurel
