Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 255/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. 1069/2/2010

313/2010

DECIZIA PENALĂ NR. 255

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10.02.2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Luciana Mera

JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu

JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședința din 26.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest și asistat de avocat ales, cu împuternicire avocațială emisă de Baroul București.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care,

Constatând ca nu sunt excepții de invocat sau cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului și precizează ca va indica doua motive de recurs.

Primul motiv de recurs este întemeiat pe disp.art.386/ alin.3 Cpp si vizează casarea încheierii de ședința și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal întrucât încheierea de ședința a fost pronunțată cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului. Precizează că inculpatul a solicitat la tribunal amânarea cauzei in vederea angajării unui apărător, iar instanța a reținut cererea acestuia, a amânat cauza în fond pentru lipsă de apărare și în temeiul art.300/2 Cpp a pus in discuție starea de arest a inculpatului, cu desemnarea unui apărător din oficiu pentru inculpat.

Arata că inculpatul nu a fost întrebat dacă este de acord cu desemnarea apărătorului din oficiu pentru discutarea stării de arest, iar acesta i-a comunicat faptul că nu a fost de acord cu avocatul din oficiu.

Mai mult, amânarea cauzei pentru lipsa de apărare avea în vedere și starea de arest, iar judecătorul a interes greșit că cererea de amânare pentru lipsa de apărare vizează fondul cauzei, nu și starea de arest.

Solicita, față de acest motiv, casarea încheierii care este lovită de nulitate absolută și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului, drept prevăzut de art.6 Cpp.

Al doilea motiv de recurs are in vedere admiterea acestuia, casarea încheierii de ședință si pe fond, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea acestuia în stare de libertate. Considera ca nu exista temei pentru menținerea acestei măsuri, că instanța nu a avut in vedere declarația părții vătămate care a relatat ca inculpatul nu are legătura cu violentele exercitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca neîntemeiat si menținerea dispozițiilor încheierii de ședința, ca fiind legală si temeinica, in mod corect fiind menținuta starea de arest preventiv.

Precizează ca nu a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului, instanța reținând si admițând cererea acestuia de amânare pentru angajarea unui apărător, iar pentru discutarea stării de arest, in temeiul art.300/2 Cpp, a desemnat apărător din oficiu.

Considera ca in cauza subzista temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, existând indicii in sensul art.68/1 Cpp, art.143 si 148 lit.f Cpp, respectiv ca inculpatul a savarsit o fapta penală, prevăzuta de art.211 Cp.

In ultimul cuvânt, recurentul inculpat declara ca este de acord cu concluziile apărătorului ales.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 26.01.2010 pronunțată în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală menținerea stării de arest a inculpaților și.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. c Cod penal și 21lit. a Cod penal, constând în aceea că la 25.07.2009 în jurul orei 700au deposedat-o prin violență pe partea vătămată de un rucsac ce conținea obiecte vestimentare, un telefon mobil, actele de identitate, cheile de la locuință și suma de 120 lei.

Tribunalul a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a celor doi inculpați.

Din materialul probator administrat în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.

De asemenea, se justifică aprecierea de la momentul luării măsurii arestării preventive, că inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere urmările activității infracționale, atingerea adusă sau care poate fi adusă în continuare societății și necesitatea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul criticând soluția ca netemeinică și nelegală și solicitând punerea în libertate.

Inculpatul a solicitat prin recursul formulat constatarea faptului că nu a beneficiat de serviciile unui apărător ales deși a solicitat acest lucru, iar în subsidiar a solicitat revocarea măsurii arestării preventive.

Curtea, analizând încheierea recurată prin prisma dispozițiilor art. 3856Cod procedură penală constată că recursul inculpatului este fondat.

Din practicaua încheierii rezultă că inculpații și au învederat instanței că doresc amânarea cauzei pentru angajarea unui apărător ales.

Reprezentantul Ministerului Public nu s-a opus amânării cauzei față de motivul arătat, dar tribunalul fără a face vreo altă precizare a pus în discuție starea de arest a celor doi inculpați, desemnându-le un apărător din oficiu.

Curtea constată că prin modul în care s-a procedat de către tribunal la menținerea măsurii arestării preventive, s-a adus atingere dreptului la apărare. Dispozițiile art. 171 alin. 4 Cod procedură penală prevăd ca atunci când asistența juridică este obligatorie, dacă învinuitul sau inculpatul nu și-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

În cauză, cei doi inculpați au solicitat acordarea unui termen în vedere angajării unui apărător ales. Întrucât sentința penală prin care s-a menținut starea de arest a fost pronunțată la 22.12.2009, la data la care s-a pronunțat încheierea recurată, și anume 26.01.2010, nu exista o necesitate a discutării stării de arest impusă de faptul că pentru orice măsură preventivă prelungirea sau menținerea, trebuie discutată înainte de expirarea prelungirii sau menținerii anterioare.

De asemenea nu rezultă din încheiere dacă cei doi inculpați au fost întrebați cu privire la faptul dacă acceptă să fie asistați de un apărător din oficiu.

De aceea, Curtea va admite în baza art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală recursul formulat de inculpatul și va extinde efectele acestuia și cu privire la inculpatul întrucât starea de arest a acestuia a fost discutată în aceleași condiții ca și pentru recurent.

Va casa în parte încheierea din 26.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în ceea ce privește menținerea arestării preventive a celor doi inculpați și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru discutarea stării de arest a celor doi inculpați.

Va menține celelalte dispoziții ale încheierii urmând ca statul să suporte cheltuielile judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul și extinde efectele cu privire la inculpatul.

Casează, în parte, încheierea din 26.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în ceea ce privește menținerea arestării preventive a inculpaților și.

Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru discutarea stării de arest preventiv a celor doi inculpați.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.02.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.

3 ex.-11.02.2010

Președinte:Luciana Mera
Judecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 255/2010. Curtea de Apel Bucuresti