Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(3010/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.26/
Ședința publică de la 07 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan
JUDECĂTOR 3: Francisca
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiția - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpații, împotriva încheierii de ședință din data de 16.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 35683/07.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale din 07.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 1/07.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual și, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/07.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat învederează că nu dorește să facă alte declarații în fața instanței de recurs.
Recurentul-inculpat învederează că nu dorește să facă alte declarații în fața instanței de recurs.
Recurentul-inculpat învederează că nu dorește să facă alte declarații în fața instanței de recurs.
Recurentul-inculpat învederează că nu dorește să facă alte declarații în fața instanței de recurs.
Apărătorul recurentului-inculpat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv depunerea la dosar a unui set de înscrisuri care reprezintă interviurile unor magistrați care au fost susținute pentru promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, in cadul acelor interviuri au fost menționate probleme de drept vizând legislația națională, precum și opinii ale unor magistrați.
Curtea, raportat la obiectul cauzei, respinge proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentului-inculpat.
Apărătorul recurentului-inculpat solicită incuviințarea probei cu inscrisuri în circumstanțiere, respectiv un act din care reiese acordul unei societăți de a-l angaja în muncă pe inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune incuviințării probei cu inscrisuri.
Curtea incuviințează proba cu inscrisuri în circumstanțiere.
Nemafiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat împotriva incheierii prin care Tribunalul Bucureștia menținut măsura arestării preventive a inculpatului, considerând că temeiurile avute in vedere la luarea măsurii s-au schimbat, iar elementele noi care au apărut pe parcursul cercetării judecătorești nu mai impun menținerea stării de arest. Arată că inculpatul avut o atitudine cooperantă la stabilirea corectă a situației de fapt, dar si de a se ajuta pe sine, dând dovada că a înțeles gravitatea faptei. Solicită să se aibă in vedere că acesta, la momentul reținerii, era student la Facultatea de Construcții.
Arată că a trecut un an și patru luni de când se află în stare de arest și consideră că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive, inculpatul ar avea posibilitatea să se reintegreze in societate, iar bunul mers al procesului penal nu poate fi impietat de lăsarea acestuia in libertate. Solicită să se aibă in vedere persoana inculpatului, are o familie solidă care îi este alături, nu face parte din lumea traficului de droguri și acesta a fost și motivul pentru care nu a formulat un denunț, neștiind în ce mod se poate obține tragerea la răspundere penală a unei persoane traficante.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea incheierii recurate considerând că termenul rezonabil a fost depășit.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat impotriva incheierii pronunțate de Tribunalul București. Arată că înțelege să critice hotărârea tribunalului sub aspectul duratei arestării preventive.
În ceea ce privește pericolul concret, solicită să se aibă in vedere că cercetarea judecătorească se află intr-o stare destul de avansată, toți inculpații au fost audiați precum și o parte din martori, toate persoanele cu care se pare că inculaptul ar fi avut legături au fost audiate, astfel că inculpatul nu poate prejudicia buna desfășurare a procesului penal.
Solicită să se aibă in vedere poziția constant sinceră de recunoaștere și regret a faptelor, are un copil minor care s-a născut in timp ce inculpatul se afla in arest.
Arată că parchetul nu a făcut dovada că au apărut temeiuri noi care să justificea menținerea măsurii arestării preventive.
Față de aceste considerete, solicită acordarea unei șanse de reintegrare a inculaptului și de continuare a studiilor, admiterea recursului, casarea incheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată in libertate a inculpatului.
Consideră că probele și indiciile temeinice existente vor fi avute in vedere la individualizarea pedepsei și nu la menținerea stării de arest a inculpatului. Arată că menținerea stării de arest la acest moment este neîntemeiată având in vedere termenul scurs de la data reținerii sale, respectiv termenul rezonabil a fost depășit. Mai arată că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acest pericol nu este dovedit, iar acesta nu a făcut parte dintr-un grup organizat.
Solicită să se dea eficiență maximă circumstanțelor personale și faptului că nu este cunoscut cu antecedente penale.
Arată că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, invocată în subsidiar.
În cazul în care instanța de recurs nu va revoca măsura arestului preventiv, solicită înlocuirea măsurii cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea in parte a încheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive.
Arată că înțelege să critice încheierea sub aspectul neegalității și netemeiniciei.
În ceea ce priveste nelegalitatea încheierii, consideră că procesul penal se desfășoară cu respectarea a două principii, respectiv principiul legalității și principiul oficialității.
Arată că recurentului-inculpat nu i-a fost adusă nicio dată la cunoștință vreo învinuire care să aibă ca obiect comercializarea drogului de mare risc, respectiv heroină.
Consideră că a instanța de fond a încălcat principiul oficialității, respectiv judecata trebuia să se facă pe baza probelor aflate la dosar. Solicită să se aibă în vedere că inculpatul, înaintea reținerii sale, nu apare în nici una dintre stenograme, nici în procesele verbale de transcriere, a convorbirilor telefonice, în nici una dintre înregistrările ambientale efectuate în cauză. Astfel că, in raport de materialul probator administrat in cauză, nu se poate reține că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Arată că inculpatul a fost trimis in judecata pentru infracțiunea de trafic de droguri în formă continuată, actele materiale constând in două vânzări repetate de droguri coinculpatului, însă aceste susțineri urmează să facă obiectul unei alte pledoarii pe fondul cauzei.
Consideră că, atâta timp cât judecătorul fondului a motivat hotărârea pe argumente care nu se regăsesc la dosarul cauzei, constituie o nelegalitate și atrage nulitatea parțială a încheierii recurate potrivit art. 197 alin.1 și 4 Cpp.
In ceea ce priviște netemeinicia încheierii, arată că inculpatul este arestat de un an și patru luni, că între acesta și ceilalți coinculpați din cauză nu există nicio legătură, cu excepția coinculpatului, iar complexitatea cauzei nu îi poate fi opozabilă inculpatului in raport de perioada indelungată de soluționare. Consideră că termenul de un an și patru luni este suficient, iar depășirea acestuia ar demonstra un caracter nerezonabil în raport de starea sa de arest preventiv.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, solicită să se aibă in vedere că inculpatul nu are antecedente penale, are un domiciliu stabil, o familie organizată, are un copil în întreținere, nu există nicio probă din care să rezultă faptul că înaintea reținerii și-ar fi câștigat existența din activități ilicite, nu există nicio dovadă că acesta, lăsat in libertate, ar încerca să altereze actul de justiție și să împiedice aflarea adevărului.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea in parte a incheierii recurate cu privire la inculapatul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Solicită să se constate că in mod corect Tribunalul Bucureștia constatat că se mențin temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive prevăzute de art. 148 lit.f Cpp. De asemenea arată că inculpații sunt cercetați pentru trafic de droguri de mare risc în formă continuată, faptele sunt săvârșite pe o perioadă mai mare de timp, ceea ce poate duce la concluzia că, lăsați în libertate, își pot relua activitatea infracțională. Mai solicită să se aibă în vedere cantitatea mare de droguri traficată. Consideră că menținerea inculpaților în stare de arest se impune.
În ceea ce privește cererea de constatare a nulității relative a încheierii recurate, solicită să se aibă în vedere că inculpatul a fost trimis in judecată pentru că a vândut 700 comprimate extazi in septembrie 2008 inculpatului, iar la 25 septembrie 2008 fost depistat deținând un număr de 890 de comprimate extazi. Astfel, solicită respingerea cererii formulate privind constatarea unei nulități relative prevăzute de art. 197 alin.1 și 4 Cpp.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile avocatului său.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile avocatului său. Solicită judecarea in stare de libertate.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile avocatului său.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile avocatului său.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din 16.12.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția I-a penală, s-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, și.
Potrivit art.3002Cod procedură penală raportat la art.160balin.3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și a apreciat că temeiurile legale care a determinat arestarea preventivă inițială continuă să existe și impun în continuare privarea de libertate.
Instanța de fond a constatat că din întregul ansamblu probator administrat în cauză rezultă indicii temeinice care duc la presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, iar, lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, apreciat în raport de natura și gravitatea faptelor presupus a fi comise de către inculpați dar și de modalitatea concretă de săvârșire a acestora.
Împotriva hotărârii au declarat recurs inculpații, solicitând punerea în libertate, invocând în principal aspecte de circumstanțiere personală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile sunt nefondate și le va respinge ca atare pentru următoarele considerente:
instanței de fond și instanța de control judiciar apreciază incidența și la acest moment a condițiilor cumulative prevăzute de art.143 și, respectiv art.148 lit. f Cod procedură penală.
Astfel, pe de-o parte există probe și indicii temeinice că, în cursul anului 2008, inculpații au efectuat diferite operațiuni ilicite legate de droguri de mare risc, relevante în acest sens fiind procesele -verbale de percheziție, cele de redare a convorbirilor telefonice interceptate în mod legal, procesele-verbale de redare a întâlnirilor avute de către inculpați cu investigatorii și colaboratorii, dovezi de redare bunuri, rapoarte de constatare tehnico-științifică.
Curtea constată că în cauză sunt întrunite cumulativ și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, inclusiv sub aspectul pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar presupune lăsarea inculpaților în libertate, concretizat în specificul infracțiunilor, în caracterul organizat al ilicitului penal, în modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor.
Această stare de pericol se deduce din datele existente în cauză, privitoare la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, cât și la riscul de a fi reluată de către inculpați în stare de libertate.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală impun, între altele, drept criteriu la luarea măsurii arestării preventive "pericolul social al faptei", întrucât gradul acestuia este un indicator al gravității afectării ordinii publice. Or, activitatea infracțională pentru care sunt judecați inculpații prezintă un grad sporit de pericol social, concretizat în datele reale ale faptei, specificul și frecvența acestor genuri de infracțiuni impunând riposte mai ferme din partea autorităților care să aibă și un anumit caracter de exemplaritate.
Cât privesc aspectele de circumstanțiere personală favorabile inculpaților, acestea nu reprezintă împrejurări ce justifică revocarea măsurii arestării preventive, câtă vreme ele au fost avute în vedere la luarea acesteia, așa cum impun exigențele art.136 alin.8 Cod procedură penală și, de asemenea, urmează să capete semnificația cuvenită la individualizarea unei eventuale sancțiuni judiciare care s-ar putea aplica inculpaților.
Curtea nu împărtășește opinia apărătorului inculpatului potrivit căruia încheierea este lovită de nulitate parțială, pentru cel puțin două argumente. Pe de-o parte, raportat la exigențele art. 197 Cod procedură penală, Codul d e procedură penală nu reglementează o asemenea instituție, ci doar nulitatea relativă și absolută, iar, pe de altă parte, afirmația care o susține, potrivit căreia a fost încălcat principiul oficialității de către instanța de fond când a menținut măsura arestării preventive, justifică concluzia existenței unei confuzii cu privire noțiunea și sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal, dată definirea din art. 2 Cod procedură penală a acestuia: "actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune astfel".
Cât privește susținerea că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate în raport de împrejurarea că nu este motivată respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului cu obligarea de a nu părăsi localitatea, Curtea constată că această susținere nu este reală, judecătorul fondului argumentându-și într-un mod personal, dar conformându-se exigențelor art. 139 alin. 1 Cod procedură penală soluția prin interpretarea per a contrario a argumentelor care au justificat menținerea măsurii arestării preventive. În plus, se constată că legea nu prevede expres condiții pentru motivare, fiind evident că se are în vedere că soluția dispusă în cauză să aibă la bază probele din dosar, dar și împrejurările în raport de care se analizează necesitatea măsurii.
Analizând criticile vizând depășirea termenului rezonabil al arestării preventive, este indiscutabil că, așa cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (, 27 august 1992, Tomasi c/), "unul din factorii pertinenți, care legitimează o lungă detenție preventivă îl reprezintă existența și persistența unor indicii grave de vinovăție, respectiv o bănuială puternică de participare la săvârșirea unei infracțiuni grave".
De asemenea, în raport de aceleași exigențe, nu trebuie ignorată nici împrejurarea că durata rezonabilă nu se apreciază in abstracto, ci raportat la complexitatea cauzei, dar și la conduita autorităților și părților, criterii pe care în mod judicios le-a valorizat instanța de fond atunci când a apreciat că se impune privarea în continuare de libertate a inculpaților.
În sfârșit, Curtea apreciază că măsura preventivă a arestării se impune a fi prelungită și prin raportare la exigențele art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atâta vreme cât se fondează pe motive pertinente și suficiente aoj ustifica și nu contravine dispozițiilor art.1491Cod procedură penală.
și suficiența acestor motive, Curtea le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportări la prevederile art.136 Cod procedură penală, știut fiind că o măsură preventivă nu mai poate fi considerată legitimă atunci când nu se învederează a fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal sau pentru a preîntâmpina sustragerea inculpaților de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei
Având în vedere aceste aspecte în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală cu referire la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 16.12.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția I-a penală.
Obligă inculpații la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, a
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./8.01.2010
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Adriana Elena Băjan, Francisca
