Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 297/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 297/
Ședința publică din 14 martie 2008
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Milan Danilov
JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent personal, în stare de arest și asistat de avocat ales - din cadrul Baroului T, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c Cod proc.penală, casarea încheierii și trimiterea cauzei pentru rejudecare la Tribunalul Timiș întrucât acesta nu s-a pronunțat asupra unei cereri formulate de inculpat, referindu-se la apărătorul acestuia, căruia i s-a interzis să nu părăsească țara. Astfel, nu s-a soluționat cererea inculpatului, ci a apărătorului ales al acestuia, această cerere fiind esențială pentru inculpat. Solicită ca Tribunalul Timiș să se pronunțe explicit asupra cererii formulate de inculpat.
În situația în care instanța va respinge acest motiv invocat de apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului și în rejudecare să nu se mai mențină măsura arestării preventive a inculpatului, ci să se dispună revocarea mandatului de arestare preventivă emis în cauză. Arată că situația este schimbată, după cum rezultă din rechizitoriul cauzei, inculpatul fiind singurul membru din grup care a colaborat cu organele de urmărire penală, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000. Acesta a înlesnit prinderea a doi cetățeni străini care se ocupau cu traficul de droguri. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc pe teritoriul național, însă din transcrierea convorbirilor telefonice de la dosar nu rezultă că se referă la traficul de droguri. Din alte convorbiri telefonice rezultă că unii inculpați au vorbit despre trafic de droguri. Procurorul consideră că inculpatul este șeful bandei, însă dispune scoaterea lui de sub urmărire penală. De asemenea, menționează că există contradicții între rechizitoriu și motivarea acestuia. Singura probă distinctă este doar declarația unui coinculpat, pe nume, în baza căreia care inculpatul nu poate fi trimis în judecată, fiind declarație cointeresată în cauză și necorespunzând adevărului. Procurorul arată că inculpatul își recunoaște faptele, dar numai de consum de droguri, însă inculpatul fiind privat de libertate, a înțeles să colaboreze cu organele de urmărire penală. Procurorul a dedus astfel că inculpatul își recunoaște faptele, însă pentru infracțiunea de consum de droguri acest inculpat nu a fost trimis în judecată. Concluzionează astfel că nu mai subzistă motivele care au dus la arestarea preventivă a inculpatului și solicită punerea sa în libertate.
Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat a recursului declarat de inculpat și menținerea măsurii arestării preventive în continuare a acestuia, menținându-se motivele care au dus la luarea acestei măsuri. Cu privire la susținerea apărătorului ales al inculpatului referitoare la casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, solicită ca instanța să nu își însușească această cerere întrucât în cauză este vorba de situația inculpatului și nu de a apărătorului său ales.
Inculpatul recurent arată că este de acord cu cele susținute de apărătorul său.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 149/CC/02.10.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul prev. art. 136, 146, 1491, 148 lit. f, art. 151.C.P.P. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.
În fapt s-a reținut că "în cursul anului 2007, pus în vânzare împreună cu alte persoane cocaină, drog de mare risc", "prevăzută de art. 2 alin. 2 din nr. 143/2000, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi".
Prin încheierea penală din 10 martie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins cererile avocatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara și de revocare a măsurii arestării preventive. În baza art. 3001alin. 3.C.P.P. cu referire la art. 160.C.P.P. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 91/02.10.2007 emis de Tribunalul Timiș, urmând ca măsura arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului de 60 de zile, adică înainte de 09.05.2008.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa reținut că prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Timiș inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 16 din aceeași lege, alături de acesta fiind trimiși în judecată și inculpații, și.
Deoarece inculpatul este în stare de arest preventiv, la primirea dosarului de la parchet, instanța potrivit art. 3001.C.P.P. are obligația de a verifica, înainte de primul termen de judecată, legalitatea și temeinicia măsurii preventive a acestuia.
În acest sens, s-a constatat că inculpatul a fost arestat prin încheierea nr. 149/CC/02.10.2007, pentru o perioadă de 29 zile, considerându-se că sunt incidente prevederile art. 143.C.P.P. cu referire la art. 148 lit. f C.P.P. avându-se în vedere că din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă indicii temeinice cu privire la comiterea faptelor pentru care inculpatul este cercetat, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică.
După emiterea mandatului de arestare, măsura a fost prelungită în mod succesiv, inculpatul fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv.
În speță, Tribunalul Timișa considerat că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și în prezent, actele efectuate de la ultima prelungire nefiind în măsură a determina schimbarea acestora. În concret, tribunalul a considerat că există în continuare indiciile avute în vedere inițial la luarea măsurilor preventive și anume că nu au fost înlăturate datele din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul trimis în judecată a săvârșit faptele pentru care este cercetat. De asemenea, s-a mai observat că infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată sunt sancționate cu pedepse mai mari de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă, în continuare, pericol pentru ordinea publică, prin raportare la natura faptelor despre a căror comitere este bănuit cel în cauză.
Astfel, s-a menținut starea de arest a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie analizată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile. Pe cale de consecință, s-au respins cererile avocatului de a se lua măsura interdicției de a nu părăsi localitatea sau țara și de revocare a măsurii arestării preventive, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 139 alin. 2.C.P.P. deoarece, așa cum s-a mai arătat, tribunalul a considerat că măsura este temeinică și legală și că persistă în continuare temeiurile acesteia.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care prin apărătorul său ales a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei pentru rejudecare la Tribunalul Timiș întrucât acesta nu s-a pronunțat asupra unei cereri formulate de inculpat, referindu-se la apărătorul acestuia, căruia i s-a interzis să nu părăsească țara. În situația în care instanța va respinge acest motiv invocat de apărătorul inculpatului, a solicitat admiterea recursului și în rejudecare să se dispună revocarea mandatului de arestare preventivă emis în cauză.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii supuse recursului, Curtea de Apel reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin.1 lit. f C.P.P. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. în art. 143 și dacă inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii reținute în seama sa la urmărirea penală, cauza formând obiectul dosarului nr- al Tribunalului Timiș. Conformându-se dispozițiilor art. 3002.C.P.P. raportat la disp. art. 160 C.P.P. instanța de fond, verificând periodic măsura arestării preventive, a constatat că aceasta este temeinică și legală, menținându-se temeiurile care au determinat luarea acesteia.
Prin dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, infracțiunea de trafic de droguri de mare risc este pedepsită cu închisoarea cuprinsă între 10 și 20 ani, astfel că prima condiție prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală, privind cuantumul pedepsei închisorii mai mare de 4 ani este îndeplinită.
Cu privire la pericolul pe care-l prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, instanța de recurs reține următoarele: prin rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timi șoara, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, prev. de Legea nr. 143/2000, au fost trimiși în judecată și inculpații (în seama căruia a fost reținută infracțiunea de introducere în țară a drogurilor de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000), - (în seama căruia a fost reținută infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000), (în seama căruia a fost reținută infracțiunea de introducere în țară a drogurilor de mare risc, precum și a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000) și (în seama căruia au fost reținute aceleași infracțiuni cu cele reținute în seama inculpatului ). Modalitatea reținută la urmărirea penală cu privire la săvârșirea acestor infracțiuni, participația penală a fiecărui inculpat, faptul că aceștia au fost constituiți într-o adevărată rețea de introducere în țară și traficare a drogurilor de mare risc, comportarea inculpatului în faza urmăririi penale și a cercetării judecătorești a inculpatului-recurent, dovedesc toate împreună pericolul pe care-l prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate.
Cum și cea de-a doua condiție prevăzută de art. 148 lit. f Cod proc.penală privind pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpatului - pericol care așa cum a statuat prin jurisprudența sa Curtea de Justiție a Comunităților Europene, trebuia să existe la data soluționării recursului (a se vedea cauza Letellier), în temeiul prevederilor art. 38515alin.1, pct. 1, lit. b recursul C.P.P. va fi respins ca nefondat.
Susținerile apărării potrivit cărora prima instanță în practica, considerente și dispozitiv, folosind expresia "respinge cererile avocatului de înlocuire a măsurii", nu s-a pronunțat cu privire la cererile având același obiect, dar formulate de inculpat, ceea ce echivalează cu nepronunțarea asupra fondului, urmează a fi respinse ca neîntemeiate deoarece interpretarea ca un întreg a încheierii penale recurată, duce fără echivoc la concluzia că au fost analizate cererile formulate de inculpatul, având ca obiect înlocuirea sau revocarea măsurii arestării preventive și nu cele "formulate" de avocatul. O asemenea interpretare ar fi excesivă.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.C.P.P. inculpatul-recurent va fi obligat la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la plata sumei de 40 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /02.04.2008
Tehnored./03.04.2008
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 297/
Ședința publică din 14 martie 2008
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la plata sumei de 40 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- 27 martie 2008
CĂTRE,
TRIBUNALUL TIMIȘ
Vă restituim dosarul dvs. nr- privind pe inculpații, care conține 31 file și are atașat dosarul de urmărire penală nr. 39/D/P/2007 al DIICOT T - vol. I - 243 file, vol. II - 332 file.
În dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARAs -a pronunțat decizia penală nr. 297/R din 14.03.2008, definitivă prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-
Menționăm că dosarul are termen la Tribunalul Timiș la data de 28 martie 2008 - grefier.
PREȘEDINTE SECȚIE, GREFIER,
- - - -
Tehnored./2 ex./27.03.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- 27 martie 2008
CĂTRE,
TRIBUNALUL TIMIȘ
Vă restituim dosarul dvs. nr- privind pe inculpații, care conține 31 file și are atașat dosarul de urmărire penală nr. 39/D/P/2007 al DIICOT T - vol. I - 243 file, vol. II - 332 file.
În dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARAs -a pronunțat decizia penală nr. 297/R din 14.03.2008, definitivă prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-
Menționăm că dosarul are termen la Tribunalul Timiș la data de 28 martie 2008 - grefier.
PREȘEDINTE SECȚIE, GREFIER,
- - - -
Tehnored./2 ex./27.03.2008
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Milan Danilov, Laura Bogdan