Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 323/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-(416/2010)
DECIZIA PENALĂ NR.323
Ședința publică de la 22 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
GREFIER - - -
*********
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații, R și împotriva încheierii de ședință din data de 15 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții inculpați,în stare de arest și asistați de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr.46/2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, Rîn stare de arest și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr.95522/2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual și în stare de arest și asistată de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.7088/2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al recurentului inculpat R depune la dosar motivele de recurs.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursurilor.
Apărătorul ales al recurenților inculpați, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și, pe fond, cercetarea în continuare a inculpaților în stare de libertate. La acest moment consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive din data de 23.07.2009 au suferit modificări. La emiterea mandatelor de arestare s-a menționat faptul că inculpații sunt cunoscuți ca desfășurând frecvent acest tip de activitate infracțională. Solicită însă a se observa că inculpatul se află la prima abatere față de legea penală. Față de inculpata, solicită a se avea în vedere situația familială foarte grea, are în întreținere un minor de numai 8 ani, rămas în întreținerea bunicii care este grav bolnavă,iar tatăl minorului a decedat.
Apărătorul ales al recurentului inculpat R, având cuvântul, în temeiul art.38515pct.2 lit.b solicită C.P.P. admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate și, pe fond, cercetarea inculpatului în stare de libertate. Solicită a se observa că inculpatul este reținut pentru săvârșirea unei fapte de complicitate la infracțiunea de furt, iar pe parcursul soluționării pricinii temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri s-au modificat întrucât instanța de fond a refăcut probatoriul administrat în cursul urmăririi penale dând eficiență principiului contradictorialității. În cadrul probatoriului, proba solicitată de inculpat a fost efectuarea unui referat de evaluare de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București din cuprinsul căruia rezultă faptul că acesta este întreținător de familie, provine dintr-o familie organizată, locuiește împreună cu părinții, își asigura existența din activități licite și prezintă șanse sporite de reintegrare.
La declararea recursului a avut în vedere și decizia nr.25/2008 a ICCJ în care se precizează faptul că în apel verificarea măsurii arestării preventive trebuie să fie efectivă iar recursul urmează a fi soluționat de către instanța de control judiciar în aprecierea temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Nu în ultimul rând, invocă decizia CEDO în cauza Mihuță împotriva României, publicată în Monitorul Oficial 47/21.01.2010 care a sancționat deja statul român pe formalismul menținerii arestării preventive fără o justificare a procedurilor avute în vedere de către instanță și fără o luare în considerare a unei alte măsuri restrictive care să asigure prezența la proces.
Apărătorul ales al recurentei inculpate, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, casarea, în parte, a încheierii atacate și, pe fond, aplicarea prevederilor artr.160 alin.2 C.P.P. în sensul revocării măsurii arestării preventive, urmând a se constata că s - au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive. Soluția pronunțată de prima instanță, de condamnare a inculpatei, reprezintă o "lovitură" dată prezumției de nevinovăție și, din acest punct de vedere, soluția instanței de apel, de menținere a stării de arest, ar avea o îndreptățire. Însă, solicită a se observa și criticile formulate în scris, prin depunerea motivelor de apel, apreciind că în mod greșit inculpata a fost trimisă în judecată și condamnată pentru infracțiunea de violare de domiciliu, iar cât privește calitatea acesteia de autor la infracțiunea de furt calificat, consideră excesivă soluția pronunțată de instanța de fond raportat la persoana inculpatei, la lipsa antecedentelor penale.
Raportat la stadiul avansat în care se află cercetarea judecătorească, solicită a se observa că nu există nici un fel de temeri, în sensul că admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive ar putea avea un impact negativ asupra bunului mers al procesului penal.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați, ca nefondate, considerând că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu au suferit modificări. În analizarea pericolului concret pentru ordinea publică, în mod corect s-au avut în vedere atât circumstanțele referitoare la faptă cât și circumstanțele personale ale inculpaților, acestea reliefând faptul că odată puși în libertate s-ar crea un sentiment puternic de insecuritate raportat la faptul că cei patru inculpați au plănuit cu minuțiozitate săvârșirea infracțiunii. Existența unei hotărâri de condamnare în primă instanță reprezintă un argument în favoarea menținerii măsurii arestării preventive.
Recurenta inculpată, în ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate pentru a avea posibilitatea de a-și crește copilul.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
Recurentul inculpat R, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
Recurenta inculpată, în ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta. Solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față.
Prin încheierea din 15.02.2010, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul București - secția a II-a penală a dispus, între altele, menținerea arestării preventive a inculpaților, și R.
Pentru a decide astfel, instanța de fond a apreciat că sunt realizate exigențele impuse de dispozițiile art.160 alin.3 Cod procedură penală.
În acest sens, în esență, s-a reținut că subzistă temeiurile circumscrise prevederilor art.143 și 148 lit.f Cod procedură penală, avute în vedere și în momentul luării măsurii preventive.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații criticând-o pentru netemeinicie în sensul că în raport cu stadiul procesual al cauzei nu se mențin temeiurile care au justificat luarea măsurii preventive.
Deasemenea, critica inculpatului R poartă și asupra formalismului verificării efectuate în virtutea dispozițiilor art.3002Cod procedură penală iar recurenții și invocă lipsa antecedentelor penale.
Examinând încheierea atacată din perspectiva criticilor formulate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate și reține în acest sens următoarele:
Inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță la pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat (inculpatele și ) și 3 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de furt calificat (inculpații R și ).
În această situație, existând o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă nu se pune problema analizei asupra existenței condițiilor generale prevăzute de art.143 Cod procedură penală, verificările impuse de art.3002Cod procedură penală, având ca obiect legalitatea și temeinicia (oportunitatea) stării de detenție preventivă.
Or, din această perspectivă, se constată că modul elaborat, organizat și premeditat de operare cât și ușurința cu care inculpații au recurs la desfășurarea activității infracționale în scopul de a realiza surse ilicite de subzistență ilustrează potențialul lor criminogen și riscul ce-l prezintă pentru comunitate lăsarea lor în libertate.
Aceleași aspecte, exclud, în fapt și orientarea spre altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
În altă ordine de idei, menținerea arestării preventive se justifică și prin nevoia asigurării celerității procedurilor judiciare în curs de derulare în căile de atac.
Sub aspectul legalității, Curtea constată în primul rând că durata preventivă, de la 24.07.2009, data arestării preventive în cursul urmăririi penale și până în prezent, când se judecă apelurile declarate de inculpați nu poate fi socotită excesivă.
În al doilea rând, menținerea măsurii preventive s-a realizat cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale referitoare la libertatea persoanei.
Împrejurările invocate de recurenți, respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea cooperantă sau dificultățile familiale sunt aspecte care au fost avute în vedere deja de instanța de fond la individualizarea pedepselor și de altfel nu sunt de natură a ilustra lipsa de periculozitate a acestora pentru comunitate și în final pentru ordinea publică.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea constată că încheierea atacată este temeinică și legală și în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge recursurile inculpaților ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, R și împotriva încheierii de ședință din 15.02.2010, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă fiecare inculpat la câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./3.03.2010
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Daniel Grădinaru, Nicoleta Grigorescu
