Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 331/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 331/R/2009

Ședința publică din 2 iulie 2009

PREȘEDINTE: Roman Florica R - - JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela

JUDECĂTOR 3: Popovici Corina

Judecător: - -

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 28.11.1976, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva Încheierii de ședință din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive conform prevederilor art.160/b Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistat de apărător desemnat din oficiu avocat, în baza delegației nr.3256/2009 emisă de Baroul Bihor la 01.07.2009.

MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului recurent avocat solicită admiterea recursului, casarea și modificarea hotărârii atacate în sensul revocării măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului deoarece nu subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, avându-se în vedere hotărârea de condamnare pronunțată de Tribunalul Bihor.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în libertate.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, în baza art.300/2 raportat la art.160/b alin.1 și 3 Cod procedură penală, s- menținut arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 28.11.1976 în localitatea O, jud. B, cetățenie română, studii 11 clase, ocupație, ziler în construcții, domiciliat în sat, comuna, nr.148, județul B, fără forme legale în O,-, -B 70, uscătorie, județul B, CNP -, arestat preventiv în baza încheierii nr. 47/M/27.09.2007, mandat de arestare preventivă 40/M/2007.

Pentru pronunța această încheiere, instanța de apel constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 alin.1 lit.f din Codul d e procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice care să facă rezonabilă presupunerea că inculpatul ar fi săvârșit fapta descrisă mai sus și sunt îndeplinite în mod cumulativ ambele condiții, prevăzute de art.148 cod procedură penală lit.f Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este trimis în judecată este mai mare de 4 ani închisoare ( de la 7 la 20 de ani ), iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptei - pe timpul nopții, însoțit de alți coautori încă neidentificați, s-au deplasat la adresa unei părți vătămate în vârstă, folosindu-se de calitatea mincinoasă de angajat la trupele antitero, lucru ce denotă curajul sporit pe care l-a avut persoana despre care se bănuiește că ar fi autorul faptei la momentul comiterii infracțiunilor, precum și persoana inculpatului care este recidivist post executoriu având mai multe condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului.

Instanța de apel a reținut că măsura arestului preventiv luată este legală și temeinică, nu au intervenit nici un fel de modificări în ce privește temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii, acestea subzistând și impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului, motive pentru care instanța a menținut în continuare măsura arestării preventive a inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea și modificarea hotărârii atacate în sensul revocării măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului deoarece nu subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.

În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Examinând încheierea recurată prin prisma recursului declarat cât și din oficiu conform art.385/6 alin.2 și art.385/14 din Codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursul declarat apare ca nefondat și va fi respins ca atare în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Temeiurile care au determinat arestarea preventive a inculpatului nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate, pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În speță, pericolul social potențial se apreciază în raport cu comportamentul inculpatului, reacția opiniei publice, precum și rezonanța faptelor comise.

Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, de sentimentul de insecuritate în rândul societății, generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate și judecate în stare de libertate.

Astfel fiind, în baza prevederilor art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, menținându-se ca temeinică și legală încheierea recurată.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, născut la 28 noiembrie 1976, din Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu cu delegația nr.3256/1.07.2009 va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 2.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

R - - - - - - -

în concediu de odihnă

semnează președintele completului

judecător R -

redactat decizie - jud.- -

În concept - 8.07.2009

Judecător fond -

- - -

3 ex./9.07.2009

Președinte:Roman Florica
Judecători:Roman Florica, Condrovici Adela, Popovici Corina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 331/2009. Curtea de Apel Oradea