Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 352/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.352/
Ședința publică din data de 22 Mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursurilor penale declarate de inculpații:, în prezent deținută în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, în prezent deținută în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, și, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva încheierii de ședință din 15 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-inculpată, în stare de deținere, personal și asistată de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.20/22.05.2009 emise de Baroul Galați -Cabinet individual de avocat "", recurenta-inculpată, în stare de deținere, personal și asistată de avocat, apărător ale în baza aceleiași împuterniciri, și recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că este primul termen de judecată, după care;
Întrebați fiind, recurenții-inculpați precizează că mențin recursurile formulate.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit dispozițiilor art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurentele-inculpate și, solicită a se realiza o practică unitară, făcând referire la un ziar depus în dosarul privind pe inculpata, în care este relatat cazul unui avocat arestat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu de aproape 3 mld. Euro, și care a fost lăsată în libertate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu motivarea că fapta este una de violență, prejudiciul nu este în mod clar, concret stabilit și lăsarea în libertate nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Face referire la instituții precum: proporționalitate, previzibilitate, predictibilitate.
În cauză, deși urmărirea penală a fost finalizată după aproape 3 luni, inculpații au mai fost menținuți în arest pentru încă 3 luni, cu scopul de a exista o garanție a faptului că dosarul, însoțit de rechizitoriu, va fi trimis la instanță cu inculpații de arest preventiv pentru statistică.
De la momentul în care au fost trimiși în judecată, cauza nu s-a amânat niciodată din culpa apărătorilor inculpaților, ci pentru lipsă de procedură întrucât a fost desființată banca, a decedat un inculpat, inculpații aflați în stare de libertate nu sunt de găsit, nu au adrese.
Prin rechizitoriu au fost trimiși în judecată 47 inculpați, din care doar 3 au insistat pentru punerea lor în libertate întrucât nu se consideră vinovați.
realizată prin instituțiile procedurale nu poate fi realizată din culpa organului de urmărire penală.
Face referire la cauzele în care existau infracțiuni de trafic de persoane, proxenetism, acele "femei" erau găsite iar în faza de judecată dispăreau și se făcea aplicarea art.327 alin.3 Cod procedură penală.
În cauză, a fost trimisă în judecată pentru instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, vizând trei persoane care erau autori. Aceștia au fost audiați și au definit rolul și participația inculpatei la săvârșirea infracțiunii în sensul că au discutat dar nu i-a convins să facă cele făcute, doar i-a trimis la G, inculpata nu a luat niciun, nu a știut cum se iau bani din bancă, având participație zero.
Instigarea presupune o determinare în ceea ce privește pe autor. Nu s-a dovedit nici faptul că această circumstanță reală privind prejudiciul poate fi recunoscută în sarcina inculpatei.
Inculpatele-recurente sunt arestate din februarie 2008, de aproape 1 an și 3 luni iar pericolul pentru ordinea publică concret, abstract nu există. Dacă ar fi lăsate în libertate inculpatele nu ar zădărnici aflarea adevărului, pe considerentul că inculpații-autori ai infracțiunii de înșelăciune au fost audiați, nu aveau posibilitatea să falsifice alte documente pentru că nu s-au ocupat de acest aspect, nu aveau posibilitatea să meargă la bancă pentru că nu ele au fost cele care au mers în bancă. Invocă egalitatea cetățenilor în fața legii, respectare principiilor fundamentale precum: dreptul la libertate, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
Insă, în prezenta cauză, unii inculpați sunt arestați, deși au participat la săvârșirea infracțiunii în calitate de instigatori și complici, iar autorii infracțiunilor sunt liberi.
Nu există o proporționalitate în ceea ce privește măsurile preventive, scopul măsurilor preventive și pedepsele ce vor fi aplicate.
În aceste condiții, nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive și solicită înlocuirea acestei măsuri cu obligarea inculpatelor de a nu părăsi localitatea.
Invocă starea de sănătate a inculpatei și a inculpatei, care are și un copil handicapat.
Recurentul-inculpat, prin avocat, precizează că face parte dintre cei trei inculpați care, în mod constant, s-au "răzvrătit" împotriva nedreptății de a fi arestați intr-o cauză în care participația autorilor este mult mai mare și în care organele de urmărire penală au lucrat cu "sferturi de măsură".
Susține că, dacă, și împreună cu ceilalți arestați fac parte din grupul care au pregătit săvârșirea infracțiunii, cei care au comis în mod efectiv infracțiunea de înșelăciune, 32 acte materiale, se află toți în libertate. De asemenea, există oat reia categorie, care au tras foloase de pe urma săvârșirii acestei infracțiuni respectiv cei din interiorul băncii, funcționarii bancari.
cu care se acordau creditele, unele declarații cum că uneori se mergea la ghișeu și lăsa doamnei de acolo o punguță cu anumite atenții, dacă ultima declarație dată la termenul anterior de către unul din inculpați, care a spus că se afla în interiorul băncii, a prezentat un cupon de pensii din care rezulta că fusese plutonier major și avea o pensie de 14 milioane și a obținut împrumutul, și, întâlnindu-se întâmplător cu o cunoștință, care era pensionar și care a făcut cerere de credit care i-a fost respinsă. În condițiile în care actele veritabile originale, reale nu au fost în măsură să determine acordarea creditului iar unele acte confecționate de către i-ar fi derutat pe cei de la bancă și i-a determinat să acorde împrumutul, este evident că s-a lucrat cu diferențe de măsură.
Inculpatul nu este cel care ar fi racolat persoanele respective, cel care s-a deplasat cu el la bănci, cel care i-ar fi învățat să se îmbrace, ce să declare, etc, nu el este cel care s-a aflat de partea cealaltă a ghișeului ca să creadă că toate acele înscrisuri sunt veritabile, nu este din grupul celor care au refuzat să ceară solicitanților livretul militar, documentul fundamental pentru un militar d e carieră, greu de confecționat.
Inculpatul, deși are calitatea de complice la săvârșirea infracțiunii, rămâne arestat. Contribuția sa ar fi rămas fără efecte dacă cei din interiorul băncii nu ar fi îngăduit această afacere.
Inculpatul doar a primit acele imprimate, CD-uri, și le-a completat.
Consideră că, în condițiile în care măsura preventivă a arestării este menținută pe o perioadă foarte mare de timp, în comparație cu ceilalți inculpați aflați în stare de libertate, care se prezintă în instanță cu nonșalanță, iar 2 dintre funcționarii bancari au fost citați ca martori, se perpetuează o inechitate.
În prezenta cauză nu s-a săvârșit nicio infracțiune asupra vieții unei persoane iar durata măsurii arestării preventive a inculpatului a depășit durata rezonabilitatea.
Solicită admiterea recursului formulat, să fie casată încheierea Tribunalului Galați în ceea ce privește menținerea măsurii arestării preventive și, în rejudecare, să fie înlocuită cu o altă măsură preventivă, care asigură buna desfășurare a procesului penal și care permite inculpatului să se afle lângă cei doi copii, pe care nu i-a mai văzut de un an și patru luni. Intre timp, soția inculpatului a divorțat de acesta.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate. Așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, care, deși nu sunt cu violență, sunt de pericol.
De asemenea, prejudiciul reținut prin rechizitoriul Parchetului este foarte mare.
În ceea ce privește pe inculpatul, rezultă că acesta a făcut parte din nucleul infracțional a unor infracțiuni ce s-au desfășurat pe raza a 5 județe: G, V, B, C, Numărul persoanelor implicate în săvârșirea infracțiunilor, a inculpaților trimiși în judecată, numărul martorilor care trebuie audiați de instanța de fond este foarte mare, cauza fiind extrem de complexă, astfel încât instanța de fond are nevoie de o perioadă mai mare de timp, și nu se poate discuta despre rezonabilitatea măsurii arestării.
Inculpații sunt arestați preventiv de un an și 3 luni. Nu s-au modificat temeiurile avute in vedere la luarea acestei măsuri, pe parcursul cercetării judecătorești, gravitatea faptei rămâne aceeași, contribuția inculpaților a fost foarte importantă în săvârșirea infracțiunilor.
Consideră că în mod corect s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, încheierea din 15 mai 2009 Tribunalului Galați fiind legală și temeinică.
Solicită să fie obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat arată că, în același nucleu invocat de procuror, în dosarul de la V au fost arestați 10 inculpați timp de 3 luni, care au fost puși în libertate și s-a dispus achitarea lor pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7.
Avocat, referitor la susținerile procurorului în sensul că inculpatul face parte dintr-un nucleu, arată că el este judecat exclusiv în prezenta cauză, nu este arestat preventiv pentru că s-ar fi dispus disjungerea din alte cauze.
Curtea, potrivit dispozițiilor art.38513alin.3 Cod procedură penală, acordă ultimul cuvânt recurenților-inculpați.
Recurenta-inculpată, personal, arată că în cauză au fost audiați martorii care declară că inculpata nu i-a ajutat cu nimic, și mai sunt de audiat 30 martori, ceea ce presupune încă un an de arest.
Precizează că are copilul foarte grav bolnav, căruia doctorii nu i-au mai dat șanse de a se vindeca. Solicită judecarea sa în stare de libertate, urmând să fie înlocuită măsura arestării preventive.
Recurenta-inculpată, personal, arată că este arestată de 15 luni, are o stare de sănătate precară, fără a reuși să se trateze în penitenciar. Solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat, personal, solicită judecarea sa în stare de libertate. Arată că, in cazul său, temeiurile nu se vor modifica niciodată deoarece a recunoscut ceea ce a făcut.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față.
Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-, s-a dispus în baza art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală menținerea stării de arest a inculpaților ,G. G, și.
Totodată s-au respins ca nefondate cererile inculpaților privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art.1451Cod procedură penală.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că temeiurile care au impus măsura preventivă în privința acestora reclamă în continuare privarea de libertate, fiind întrunite condițiile generale procedurale prevăzute de dispozițiile art.143 și art.148 litera f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele arătate pe larg în practicaua prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara.
Analizând încheierea recurată conform dispozițiilor art.3856Cod procedură penală raportat la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile pentru următoarele considerente:
Tribunalul a făcut o corectă aplicarea a dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală apreciind că există probe temeinice cu privire la săvârșirea faptelor penale reținute în sarcina inculpaților-recurenți, constatând totodată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate.
Astfel, cauza care face obiectul dosarului nr- este complexă, inculpații fiind cercetați și trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.111/D/P/2007 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați pentru săvârșirea în diferite forme de participație a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art.7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.288 cp, art.290 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.291 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se în esență următoarele:
Inculpații, și G au constituit un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat și ceilalți inculpați în scopul săvârșirii prin acțiuni repetate, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în paguba mai multor instituții bancare (R, Credit Europe Bank, Banca Românească, Bank, Banca Română pentru Dezvoltare și B) pe care le-au indus în eroare cu ocazia încheierii unor contracte de credit pentru nevoi personale, prin folosirea unor calități mincinoase și utilizarea unor documente false, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 764.237 lei și 86.549 euro.
Existența indiciilor de vinovăție a fost analizată atât la luarea efectivă măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat în parte, cât și cu ocazia verificării legalității și temeiniciei acesteia de către prima instanță, care constatat în mod corect că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și în prezent, probatoriul administrat în faza de urmărire penală conducând la concluzia că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.136 alin.1 Cod procedură penală și art. 143 Cod procedură penală, întregite cu cele ale art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, justificându-se bănuiala plauzibilă că inculpații, și au săvârșit faptele penale deduse judecății, neimpunân-du-se deci revocarea ori înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că durata arestării ar depăși durata rezonabilă, astfel cum a fost definitivă prin jurisprudența O, ori că, raportat la probatoriile adminJ. până la acest moment în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală.
sancțiunilor prevăzute de legiuitor (de la 5 la 20 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și de la 10 ani la 20 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,2,3 și 5 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal) reliefează gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, datele care circumstanțiază faptele, punând în evidență aspecte concrete care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de pericol, de insecuritate pentru cetățeni precum și pentru unitățile bancare, ordinea publică fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane în lipsa unor reacții ferme față de cei bănuiți ca autori, complici ori instigatori ai unor astfel de fapte.
Faptul că inculpații sunt bănuiți că au săvârșit infracțiunile pentru care sunt arestați nu îi privează de dreptul inițial de a fi prezumați nevinovați până la momentul dovedirii vinovăției lor, în condițiile legii.
Analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea de la Strasbourg a apreciat că, proclamând dreptul la libertate, scopul articolului este de a se asigura că nicio persoană nu trebuie să fie deposedată de libertatea sa în mod arbitrar (cauza Amuur împotriva Franței), dar, protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (Cauza Tomasi versus Franța).
Se constată așadar că pentru buna desfășurare a procesului penal, în mod corect prima instanță a menținut starea de arest a fiecărui inculpat-recurent conform dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, instanța raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunile reținute în sarcina fiecărui inculpat, cât și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a celor 3 inculpați, pericol care se regăsește în însăși natura și gravitatea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.
Faptul că inculpatul a manifestat o conduită procesuală corectă nu poate fi analizat în această fază procesuală, neconstituind temei al aplicării dispozițiilor art.139 Cod procedură penală.
De asemenea, starea sănătății inculpatei și precum și ale copilului inculpatei, ori situația familială a inculpatului, nu pot constitui motive de revocare sau de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Pentru toate aceste considerente, constatând că încheierea atacată este temeinică și legală, recursurile de față vor fi respinse ca nefondate conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.141 Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații: (fiica lui și, născută la data de 25.03.1959 în comuna, județul G, CNP: -, domiciliată în G,-, județul G, în prezent deținută în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G), (fiica lui și, născută la data de 01.10.1966 în municipiul G, județul CNP: -, domiciliată în G,-, - 8,. 2, județul G, în prezent deținută în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) și (fiul lui și, născut la data de 07.05.1979 în Pitești, județul A, CNP:-, domiciliat în Pitești,-, - 2,. 17, jud. A, în Pitești, str. - -, -. 9, județul A, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii de ședință din 15 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă pe inculpații-recurenți la plata sumelor de câte 30 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
Grefier,
Red. /26.05.2009
Tehnored. /01.06.2009
Fond:
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița
